4,737 matches
-
cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei." Excepția este raportată la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2) referitor la supremația legii, art. 44 alin.(2) privind garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal de lege, art. 45 privind libertatea economică și art. 136 alin.(5) referitor la inviolabilitatea proprietății private. Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că asupra dispozițiilor legale
DECIZIE nr. 283 din 11 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131, art. 142 alin. (4) şi art. 215 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199379_a_200708]
-
Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii." 7. La articolul 5, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 5. - (1) Judecătorii și procurorii sunt obligați că, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198277_a_199606]
-
anulare a fost formulat la cererea soților D. 16. Reclamanții contestă argumentele Guvernului. 17. Curtea reamintește că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 § 1, trebuie să se interpreteze în lumina preambulului Convenției, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie repusă
HOTĂRÂRE din 7 februarie 2008 în Cauza Gâgă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204938_a_206267]
-
reamintește că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 § 1, trebuie să se interpreteze în lumina preambulului Convenției, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie repusă în discuție (Brumărescu, citată mai sus, § 61). În virtutea acestui principiu, nicio parte nu este abilitată
HOTĂRÂRE din 7 februarie 2008 în Cauza Gâgă împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204938_a_206267]
-
art. 8 din Convenție, s-a decis că asemenea sisteme trebuie să cuprindă garanții stabilite prin lege, care sunt aplicabile controlului activităților serviciilor interesate. Procedurile de control trebuie să respecte, cât mai fidel posibil, valorile unei societăți democratice, în special supremația dreptului, la care se referă în mod expres preambulul Convenției. Aceasta implică, printre altele, ca o ingerință a organelor executivului în drepturile persoanei să fie supusă unui control eficient, care trebuie să implice în mod normal, cel puțin în ultimă
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2007 în Cauza Sissanis împotriva României (Cererea nr. 23.468/02). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204930_a_206259]
-
expuse, pe cale de consecință, sunt încălcate și normele constituționale ale art. 76 alin. (1), - "Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere" și ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Neconstituționalitatea extrinsecă astfel reținută are eficiență destructivă asupra legii și asupra ordonanței în ansamblul lor, fiind de neconceput ca acestea să fie doar pro parte lege organică, rămânând, totodată, pro parte lege ordinară. În
DECIZIE nr. 1.098 din 15 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 266-287 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205032_a_206361]
-
că, prin derogare de la dispozițiile art. 29 alin.(5) din Legea nr. 47/1992 , reglementarea criticată corespunde scopului și caracterului special al procedurii insolvenței, asigurând celeritatea necesară procedurii, fără a leza în vreun fel rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției și de unică autoritate de jurisdicție constituțională în România. Prin aceeași decizie, s-a mai reținut că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006 constituie norme de procedură a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din
DECIZIE nr. 1.112 din 16 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 1 lit. a) şi art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204734_a_206063]
-
mod particular interesele și obiectivele naționale de securitate, evaluarea mediului internațional de securitate, precum și identificarea potențialelor riscuri, amenințări și vulnerabilități. 1.1. Valorile și interesele naționale Principalele valori care fundamentează existența și prosperitatea statului român sunt: democrația, libertatea, egalitatea și supremația legii; respectul pentru demnitatea omului, pentru drepturile și libertățile sale fundamentale; responsabilitatea civică; pluralismul politic; proprietatea și economia de piață; solidaritatea cu națiunile democratice; pacea și cooperarea internațională; dialogul și comunicarea dintre civilizații. Pe baza acestor valori, interesele naționale sunt
HOTĂRÂRE nr. 30 din 4 noiembrie 2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de apărare a ţării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205103_a_206432]
-
mod particular interesele și obiectivele naționale de securitate, evaluarea mediului internațional de securitate, precum și identificarea potențialelor riscuri, amenințări și vulnerabilități. 1.1. Valorile și interesele naționale Principalele valori care fundamentează existența și prosperitatea statului român sunt: democrația, libertatea, egalitatea și supremația legii; respectul pentru demnitatea omului, pentru drepturile și libertățile sale fundamentale; responsabilitatea civică; pluralismul politic; proprietatea și economia de piață; solidaritatea cu națiunile democratice; pacea și cooperarea internațională; dialogul și comunicarea dintre civilizații. Pe baza acestor valori, interesele naționale sunt
STRATEGIE din 4 noiembrie 2008 NAŢIONALĂ DE APĂRARE A ŢĂRII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205104_a_206433]
-
Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii." 7. La articolul 5, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 5. - (1) Judecătorii și procurorii sunt obligați că, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204576_a_205905]
-
art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări; art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil; art. 142 alin. (1) care consacră rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției; art. 146 lit. d) privind atribuția Curții Constituționale de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aspectele invocate de autorul excepției au constituit în numeroase rânduri obiect al controlului exercitat de instanța de
DECIZIE nr. 688 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1), (2), (3) ��i (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201620_a_202949]
-
în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta." Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și supremația Constituției și a legilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se invocă, totodată, dispozițiile art. 8 și art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor și
DECIZIE nr. 796 din 3 iulie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 109 alin. (1), precum şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201609_a_202938]
-
art. 82 alin. (1) și (3) lit. a) pct. (i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România dau expresie prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", text constituțional care se aplică nu numai cetățenilor României, ci și străinilor și apatrizilor. Rațiunea acestei reglementări rezidă în necesitatea controlului pe care statul trebuie să îl exercite asupra fenomenului migraționist, prin impunerea respectării
DECIZIE nr. 867 din 10 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) şi (3) lit. a) pct. (i) şi art. 84 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201727_a_203056]
-
Curții Constituționale, rezultă că, în materia contenciosului administrativ, competența ratione materiae revine, după caz, tribunalelor, curților de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție, organizate în secții de contencios administrativ, iar nu și judecătoriilor, orice excepție derogând de la principiul supremației Constituției. În concluzie, chiar dacă materia azilului este reglementată printr-o lege specială, apreciază că principiul supremației Constituției înfrânge orice alt principiu de drept, inclusiv specialia generalibus derogant. Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția
DECIZIE nr. 701 din 17 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) şi art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201452_a_202781]
-
de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție, organizate în secții de contencios administrativ, iar nu și judecătoriilor, orice excepție derogând de la principiul supremației Constituției. În concluzie, chiar dacă materia azilului este reglementată printr-o lege specială, apreciază că principiul supremației Constituției înfrânge orice alt principiu de drept, inclusiv specialia generalibus derogant. Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție și
DECIZIE nr. 701 din 17 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) şi art. 67 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201452_a_202781]
-
Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii." 7. La articolul 5, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 5. - (1) Judecătorii ��i procurorii sunt obligați că, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201665_a_202994]
-
data de 1 februarie 1999 a Curții de Apel București i-a încălcat dreptul de acces la o instanță, așa cum este el prevăzut de art. 6 alin. 1 din Convenție. Mai mult, el consideră că neexecutarea deciziei a încălcat principiul supremației dreptului, prevăzut în preambulul Convenției. În fine, el consideră că recursul în anulare introdus de procurorul general împotriva Deciziei din 12 martie 2001 a făcut imposibilă executarea Deciziei din data de 1 februarie 1999. Părțile relevante ale art. 6 alin
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 în Cauza Ştefanescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202271_a_203600]
-
1999. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenție. 30. Având în vedere concluzia la care a ajuns, Curtea nu consideră necesar să analizeze restul capătului de cerere, referitor în special la pretinsa încălcare a principiului supremației dreptului, prevăzut în preambulul Convenției, și pretinsul obstacol în executare pe care l-a constituit Decizia din 12 martie 2001 (a se vedea paragraful 17 de mai sus). II. Asupra celorlalte pretinse încălcări 31. Invocând art. 14 coroborat cu art.
HOTĂRÂRE din 11 octombrie 2007 în Cauza Ştefanescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202271_a_203600]
-
supuși, încât privește acest act, legii comerciale, afară de dispozițiile privitoare la persoana chiar a comercianților și de cazurile în care legea ar dispune altfel." Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 care consacră garantarea dreptului de proprietate, art. 45 privitor la libertatea economică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 135 alin. (2
DECIZIE nr. 231 din 4 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1^1 lit. c) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a art. 56 din Codul comercial. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197289_a_198618]
-
1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, în redactarea criticată de Avocatul Poporului, limitează, în mod nejustificat, prerogativele constituționale ale Președintelui României în acest domeniu și, ca atare, sunt neconstituționale". Această idee și principiu constituțional al supremației și suveranității poporului care se exercită prin referendum este esențială și stă la baza Proiectului de lege, acestea neputând fi limitate prin măsurile tehnice, procedurale, de consultare a poporului pe calea referendumului. Cea mai recentă modificare a Legii nr. 3
PROIECT DE LEGE nr. 1.050 din 19 august 2010 privind completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225922_a_227251]
-
constatare a contravențiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta." Prevederile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției și a legilor, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Totodată, sunt invocate și prevederile art. 8 și art. 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor
DECIZIE nr. 1.060 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi alin. (2) lit. b), art. 97 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 109 alin. (1) şi ale art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226073_a_227402]
-
tribunalelor sunt ordonatori terțiari de credite. Articolul 15 (1) Ministrul poate adresa mesaje publice pe teme generale de justiție, de politică legislativă a statului, constituționale sau de politică generală, din perspectiva funcționării sistemului judiciar ca serviciu public și a asigurării supremației legii și bunei funcționări a statului de drept. ... (2) Ministrul poate acorda diplome, premii și distincții stabilite prin ordin, pentru merite în activitatea judiciară, în practicarea unei profesii juridice sau pentru orice altă performanță profesională în domeniul juridic. Secțiunea a
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226048_a_227377]
-
părților afectate prin hotărâri definitive pronunțate în cadrul unor procese civile și penale de a exercita calea de atac a revizuirii. Astfel, întreaga reglementare constituie o încălcare gravă a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție care dispun cu privire la obligativitatea respectării supremației Constituției și afectează, totodată, rolul Curții Constituționale de garant suprem al Constituției, consacrat de prevederile art. 142 alin. (1) din Constituție. Modificarea operată în materie procesuală este de natură a conduce la încălcarea flagrantă a dreptului fundamental la un proces
DECIZIE nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226214_a_227543]
-
în cele expuse anterior. Guvernul a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 13.652 din 20 septembrie 2010, punctul său de vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată pentru următoarele motive: - consecința imediată a principiului respectării supremației Constituției trebuie să fie aceea a prezumției de constituționalitate a oricărui act normativ și în mod special a legilor. Or, soluția existentă până în prezent are la bază, dimpotrivă, o prezumție de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor, a cărei verificare impune
DECIZIE nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226214_a_227543]
-
de completare a art. 27 din Legea nr. 47/1992 cu o nouă prevedere, Guvernul apreciază că aceasta este neconstituțională prin raportare la conținutul art. 146 din Constituție. Astfel, atribuțiile care revin Curții Constituționale în calitatea sa de garant al supremației Constituției sunt norme de natură constituțională, strict și limitativ prevăzute de Legea fundamentală, fără a se putea adăuga alte forme de control de constituționalitate. Posibilitatea lăsată de lit. l) a art. 146, de a îndeplini "și alte atribuții prevăzute de
DECIZIE nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226214_a_227543]