61,456 matches
-
Alexan Așteptam să citesc Figuri ale vulnerabilității existențiale. De la uitarea de sine la uitarea ființei, volum editat de Paul Marinescu și Christian Ferencz-Flatz la Editura Universității din Iași, pentru că eram foarte curios dacă aici tema uitării face saltul pe care cititorul atent al filosofiei contemporane și mai ales al celei din prima jumătate a secolului XX îl poate aștepta în mod justificat după lectura conceptelor de „uitare a ființei“ de origine heideggeriană, de uitare de
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
de sine înseamnă pierderea întâlnirii cu celălalt“: fie că e vorba de experiența individuală și cotidiană, fie de experiența gândirii filosofice a întâlnirii cu marea alteritate a orizontului lumii și ființei. Colegii reuniți în volum sunt contemporaneiști și ei examinează tema uitării din perspectiva ei recentă, raportată, în principal, la secolul trecut și sursele lui proxime. E totuși frapant faptul că o altă istorie a conceptului de uitare se poate profila prin evocarea unor pasaje ale istoriei mai vechi. Am loc
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
fraților de la Monte Cassino că le e dor de ei asemenea ochilor de capul în care stau, dar nu îl văd niciodată. Ce fel de uitare este aceasta, pe care textele amintite fugar o evocă? Ea seamănă cel mult cu tema uitării angajate în intuiția universalului, dar angajează un dialog tulburător, prin opoziție, cu multe din studiile cărții. Evocarea studioasă a lor ar putea, fără îndoială, deschide un dialog care să dea noi temeiuri vechii discuții: dacă faptul de a păstra
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
superb. Răvășit, cu detestabila, capitalista tunsoare à la Titus... Personajul semăna cu unul din acei dandy faimoși de după Revoluția Franceză din timpul Directoratului, cărora li se spunea Les Incroyables». În realitate, acest text evocator nu este decât o variațiune pe tema micului pamflet pe care tot Constantin Țoiu îl scrisese împotriva lui Petru Dumitriu la sfârșitul anilor ’50: «L-am întâlnit, într-o zi, pe stradă. Ce curios, șPetru Dumitriuț semăna cu strămoșul său de la 1797. Aceiași zulufi căzuți peste urechi
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
Vicepreședintele PDL Sever Voinescu a declarat, marți, că opinia majoritară a democrat-liberalilor din BPN a fost de susținere a inițiativei privind , în timp ce el a fost singurul care s-a opus, precizând că nu a fost un vot pe această temă. "Eu am fost, încă înainte de a spune domnul președinte Traian Băsescu, împotriva inițiativei privind coșul pentru pensionari. Acum trei săptămîni, cînd s-a discutat în , eu am fost cel care s-a opus. (...) Ideea (coșului pentru pensionari - n.r.) a fost
Voinescu: Cred că sunt singurul care m-am opus în BPN la iniţiativa coşului pentru pensionari () [Corola-journal/Journalistic/25605_a_26930]
-
oamenii trebuie plătiți, cineva trebuie să suporte costul operațiunii de desfacere", a apreciat Voinescu. Liderul PDL a adăugat că această inițiativă nu a fost votată de BPN pentru că se așteaptă varianta specialiștilor, precizând că memorandumul avizat de Guvern pe această temă prevede constituirea unui grup de lucru care să se exprime în legătură cu soluțiile. Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, la RRA, că nu a încurajat inițiativa privind coșul de solidaritate pentru pensionari, pe care a etichetat-o drept "populistă", el apreciind
Voinescu: Cred că sunt singurul care m-am opus în BPN la iniţiativa coşului pentru pensionari () [Corola-journal/Journalistic/25605_a_26930]
-
sugestie care contribuie din plin la finețea și la calitatea expresiei poetice din culegerea lui Eugen Suciu. Poet obscur și dificil, de școală suprarealistă în nu puține versuri, Eugen Suciu se arată, în schimb, extrem de generos în a-și etala temele principale ale poeziei pe care ne-o oferă. Partea a doua a volumului se intitulează astfel, fără echivoc, „Frica și cuvintele” (tema spaimei și tema poemului care se scrie); într-un poem din prima parte găsim avertismente legate de o
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
școală suprarealistă în nu puține versuri, Eugen Suciu se arată, în schimb, extrem de generos în a-și etala temele principale ale poeziei pe care ne-o oferă. Partea a doua a volumului se intitulează astfel, fără echivoc, „Frica și cuvintele” (tema spaimei și tema poemului care se scrie); într-un poem din prima parte găsim avertismente legate de o lectură adecvată a poeziei precum acestea: „Pe mine nu mă vizitează/ decât poezia și spaima.// la 60 de ani/ încă mă fascinează
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
nu puține versuri, Eugen Suciu se arată, în schimb, extrem de generos în a-și etala temele principale ale poeziei pe care ne-o oferă. Partea a doua a volumului se intitulează astfel, fără echivoc, „Frica și cuvintele” (tema spaimei și tema poemului care se scrie); într-un poem din prima parte găsim avertismente legate de o lectură adecvată a poeziei precum acestea: „Pe mine nu mă vizitează/ decât poezia și spaima.// la 60 de ani/ încă mă fascinează marile teme:/ iubire
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
și tema poemului care se scrie); într-un poem din prima parte găsim avertismente legate de o lectură adecvată a poeziei precum acestea: „Pe mine nu mă vizitează/ decât poezia și spaima.// la 60 de ani/ încă mă fascinează marile teme:/ iubire. ură. singurătate.”; un poem deosebit, unul dintre cele mai bune ale culegerii, se numește chiar Frica, acesta asociind la descripția psihică și elemente de fantastic sau de absurd senzorial care ne plasează într-o irealitate de coșmar: „frica naște
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
trebui interzisă”. Sau senzația pustiului lăuntric, a secetei sufletești aplicată peste imaginea pârjolului exterior din calendar: „Zile neprielnice/ soare scăpat din căpăstru/ lătrat de câini/ în nucii lipsiți de răcoare// nu mai am pe nimeni/ care să mă părăsească”. Corespunzător temelor pe care le enunță și le abordează, poetul se travestește adoptând două măști impersonale. Astfel, într-un peisaj urban, introduce, drept contemplator, un ins „abătut”, „hipnotizat de lume și de relele ei”. Pe de altă parte, într-un monolog autoironic
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
atunci, jocul de-a eternitatea în cazul unora dintre noi îi revine operei, cuvânt scris cu sau fără majusculă. În cazul lui Cezar Ivănescu (6 august 1941-24 aprilie 2008), majuscula s-a impus din timpul vieții sale. A avut trei teme predilecte, pe care le-a răsucit într un mod particular ca-n desenele animate ale japonezilor, vizând, de fiecare dată, cerul sau cerurile: iubirea, moartea, arta și condiția lu mească a artistului. Marginaliile mele, mai mult cultural-jurnaliere decât apăsat analitice
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
pentru poeții înnăscuți, sunt iubirea și moartea. Termeni prin definiție abstracți, imposibil de a fi vreodată cuantificabili, sunt văzuți de Cezar Ivănescu ca adevărate ființe naturale. Ele se comportă... omenește, concomitent și supranatural prin imaginarul indus cu variațiuni pe aceeași temă. Zeificarea sau trecerea în mitologia unor poezii erotice și thanatice trebuie să-i fi apărut din impulsurile ofertate de Mircea Eliade, din opera căruia a făcut traduceri reperabile (alături de soția sa, Maria); dar nu numai! Bunăoară, în ace lași admirabil
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
povestea unei foste arhitecte, Irina: exilată în Italia, ea spune unui scriitor povestea ei din comunism, una despre prietenie și singurătate, ajungând până la Revoluția trăită la fel de nelămurit ca triunghiul prieteniei cu Doru și Iulian. Cele patru proze sunt variațiuni pe tema singurătății. Radu Mareș înțelege prin „sindromul Robinson” felul în care este posibilă „apărarea singurătății”: „un impuls straniu, care-l face pe omul de azi să-și strângă casa în spate, ca melcul, și s-o ia încotro vede cu ochii
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
indivizi ce așteaptă orice să-și submineze singurătățile. Privilegii ale imaginației, ele nu explică deficitul biografic, nici eșecul prezentului. Luate împreună, prozele din Sindromul Robinson sunt parte din aceeași respirație a ratării, testimonii ale eșecului singurătății. Fețe ale fericirii iluzorii - tema mare a cărților scrise de Radu Mareș. Ingenioase și bine gândite (în ciuda unor inadvertențe stilistice), prozele din acest volum confirmă senzația că scriitorul anesteziază cititorul, ezitant între un verdict de respingere sau unul superlativ.
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
căptușește ideile cu pînze de retorică grațioasă. Volumul Diavolul e mostră de incursiune spințară în miezul unei teme vechi de cînd lumea: Mefisto în istoria religiilor. Duquesne are verva caustică a unui exeget pentru care diavolul e cu precădere o temă teoretică și mult mai puțin o problemă de conștiință. Cu alte cuvinte, francezul l-a studiat pe Satana în buchii, dar nu l-a întîlnit aievea. Dacă îl întîlnea, arunca buchiile și ștergea erudiția, scrîntindu-se brusc sub iminența unei traume
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
a celor mici. Îndrăgita vedeta de la Antena 3 ne-a vorbit despre hidratarea celor mici, un lucru extrem de important în dezvoltarea copiilor. Când am aflat că voi fi mămică, pe lângă marea bucurie, am simțit că trebuie să îmi fac temeinic temele. Am vrut să am toate informațiile pentru a ști tot ce este necesar pentru sănătatea micuților mei. Poate e defect profesional. Atât pentru Alex, cât și pentru Alesia am vorbit mereu cu pediatrul și am avut grijă de alimentația copiilor
Vedetă Antena 3: Când am aflat că voi fi mămică... by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24307_a_25632]
-
Dr. Maria Eremia - medic pediatru, dar și de la Ela Crăciun - mămică și prezentator al știrilor de weekend de la Antena 3. Realizată în parteneriat cu Revista Pap Tot, această seară este dedicată exclusiv părinților. Veți avea parte de momente de răsfăț, teme interesante de discuție și cadouri surpriză. Pentru confirmare vă rugăm să trimiteți un e-mail cu numele si numărul de telefon la adresa isabela.mihalcea@paptot.ro. Accesul este liber! Ela Crăciun, mesaj pentru mămici Ela Crăciun are și un mesaj pentru
Vedetă Antena 3: Când am aflat că voi fi mămică... by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24307_a_25632]
-
Dr. Maria Eremia - medic pediatru, dar și de la Ela Crăciun - mămică și prezentator al știrilor de weekend de la Antena 3. Realizată în parteneriat cu Revista Pap Tot, această seară este dedicată exclusiv părinților. Veți avea parte de momente de răsfăț, teme interesante de discuție și cadouri surpriză. Pentru confirmare vă rugăm să trimiteți un e-mail cu numele si numărul de telefon la adresa isabela.mihalcea@paptot.ro. Accesul este liber!
Cum puteți obține o întâlnire cu o vedetă ÎNDRĂGITĂ de la Antena 3 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24318_a_25643]
-
multă vreme în stare de trezie. Fiindcă un artist pilit nu-și dorește decât să se îmbete ca lumea. Și ca să aibă bani s-o facă temeinic, nu trebuie să-l supere pe tătucul Partid. Așa încât concluzia evocărilor memorialistice pe tema devenirii sale ca scriitor e surprinzătoare, de un umor mai mult negru - grație amânării publicării cărților lui și intrării în USR, scriitorul a ocolit destinul de scriitor „împlinit” în comunism, alcoolic și mort prematur: „Aveam 36 de ani când m-
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
, televiziunea lui Sebastian Ghiță. “Ca să preîntâmpin telefoanele și întrebările pe această temă, vă dau informația brută: am decis, după o îndelungă chibzuire, să mă alătur echipei RTV. Ca atare, astăzi am demisionat de la B1 TV. Îi mulțumesc și pe această cale domnului Sorin Oancea pentru tot ce a făcut, în toți acești
Sorina Matei a demisionat de la B1 pentru România TV () [Corola-journal/Journalistic/24316_a_25641]
-
devenit clișeu și acționează ca și un clișeu. Individul este anulat nu doar prin lespedea totalitară, ci și prin aceea, ulterioară, a memoriei colective”. Problematica identitară este, desigur, cea care conferă individualitate estetică și etică operei lui Norman Manea, alături de tema subversiunii, modulată în amprenta caracterologică a unor personaje emblematice (clovnul, „prostul”, marginalul etc.). Pe de altă parte, percepția bolii, a unei corporalități degradate, dar și decupajele anamnetice sau expresivitatea simbolică a dialogului etic dintre victime și călăi sunt fixate, cu
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
și a semnificațiilor lui durabile la scara istoriei românești. Simpla întâmplare că mai este lună de primăvară, propice ieșirii la iarbă verde, nu constituie temei serios și, în orice caz, suficient pentru o atare alegere. Apoi, patimile politice prezente pe tema monarhiei ca formă de guvernământ, împrejurările istorice confuze și discutabile în care s-a produs evenimentul istoric de la 30 decembrie 1947 și punerea în discuție a ordinii constituționale ce s-ar produce astfel, fac inoperabilă și o eventuală opțiune de
Cu ce zile a concurat 1 Decembrie ca să ajungă sărbătoare naţională () [Corola-journal/Journalistic/24344_a_25669]
-
egida Universității din Viena, în prag de vară 2014. Sesiunile, eficient preparate de către Marc-Oliver Schuster și Kirsten Krick-Aigner, s-au ținut la Amerika Haus, amplasată în imediata vecinătate a impozantei Primării a capitalei austriece. Participanți din diverse țări au abordat teme dintre cele mai incitante, într-o tonalitate predominant științifică, dar - în consonanță cu spiritul jazzului - cu deplină libertate de manifestare a propriilor personalități. Limbile de lucru ale Conferinței au fost engleza și germana. Densitatea ideatică a comunicărilor prezentate face dificilă
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
și germana. Densitatea ideatică a comunicărilor prezentate face dificilă rezumarea conținutului lor. De aceea mă voi limita la câteva repere, sper, semnificative. Tony Whyton, director al Salford Music Research Centre și profesor la Universitatea Salford/Anglia, și-a ales ca temă Re-citirea jazzului: ștergerea frontierei dintre ficțiune și non-ficțiune. Cercetătorul britanic consideră că discursul jazzistic e influențat de cuvânt la toate nivelurile, de la dezbaterile referitoare la definițiile și originea termenului jazz, până la proliferarea anecdotelor, sau de la strategiile retorice care îi transformă
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]