190,155 matches
-
lipsește din mine." (La ora Demonului). Autorul reușește, cu certitudine, să construiască un personaj credibil (el însuși), o siluetă ce traversează medii și stări diferite, îmbibîndu-se de ele ca un burete ce urmează să fie stors. Viața trece firesc în text și poezia se deschide la fel de natural către realitate, rezultatul fiind un complex postmodern, în care fiecare treaptă poate ascunde o trapă. În plin biografism apar subtile referințe livrești, după cum cultura înaltă, Arta consacrată ca atare, sînt privite și abordate dintr-
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
ai modernismului postbelic fac poezie din tot ceea ce ating, folosindu-și degetele ca pe niște baghete magice, Alexandru Mușina și congenerii săi "optzeciști" își parcurg experiențele și își trăiesc viața în poemele pe care le scriu. Distanța dintre realitate și text dispare, poezia se transformă dintr-un substitut al biografiei într-o variantă versificată a ei. Personalizarea, tonul familiar, prozaismul au așadar o justificare artistică, la vie en prose însemnînd mai mult decît autentismul dubios prin care cîțiva tineri scriitori ("poeți
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
câte ceva aveam, dar nu ce trebuia), mă miram că nu i-a venit nimănui ideea de a-i pune alături pe Al. Piru, Ov. S. Crohmălniceanu și D. Micu pentru realizarea unui astfel de obiectiv. Ideal coordonator și revizor de texte ar fi fost Șerban Cioculescu. Cu cei trei sau patru, dicționarul literaturii române de la A la Z și de la origini până în prezent ar fi fost gata în câteva luni, cel mult un an. Al. Piru e un critic de descripție
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
de către Editura 100+1 Gramar. E păcat că volumul nu e însoțit de o prefață, care să-i arate metoda și lacunele, să-l pună într-un context și să-i releve mai bine intențiile. Ceea ce spune autorul însuși în textul preliminar, Câteva lămuriri, nu e de ajuns. E adevărat că, perioada fiind mai puțin cercetată, iar anumite opere - ignorate, era nevoie de un tablou de actualizare și de repunere în circulație a unor scriitori, dar decupajul e arbitrar. Al. Piru
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
Suspendă istoria. Ia deceniul ca pe un segment temporal indiferent. Nu-și propune să vadă epoca și transformările, pentru că stă, fără sensibilitate și imaginație, în fața unor rafturi de bibliotecă. Numele scriitorilor sunt etichete, iar cărțile - suportul de hârtie al unui text oarecare, fără legătură nici cu viața socială, nici cu viața formelor literare. Pentru Al. Piru literatura e un depozit de cărți, unde rostul istoricului literar e să scuture tomurile de praf și să facă ordine. După aceleași procedee - al decupajului
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
curiozități. Rezumatul practicat de critic e ca operațiunea de eviscerare înainte de formolizare: organismul operei e golit de conținutul său vital. Rezumativ, obiectiv, de-o neutralitate adesea jucată ironic, concis și clar, fără emoție estetică și fără rezonanță afectivă cu vreun text, perfect indiferent oricare ar fi acesta, util la nivelul informațiilor de conținut despre literatura trecută prin registratura sa, Al. Piru e, în general, lipsit de idei, de capacitate speculativă și de atenția adecvată la istoria formelor literare. Nu e rău
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
presimțire a morții: ochii păsării de noapte strivite în câmp. Risc al nopții urbane, noapte la antipodul celeilalte, eterne, pe care o cunoscusem în ajun. Ceea ce iubim cu patimă sfârșește întotdeauna prin a ne ucide", scria Maupassant într-un mic text, intitulat chiar așa, Noaptea.
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
de mizeriile vieții ori compromisurile pe care le face în încercarea de a-și lua zborul, de a ieși din anonimat". La rigoare, ne putem reaminti opinia lui Roland Barthes, potrivit căreia biografia unui scriitor poate fi citită ca un text. Dar nu mergem atît de departe, ținînd seama de circumstanța că textul operei însuși conține, de regulă, "cumințenia" sau "zăpăcelile", "consecvența" sau "lipsa de consecvență", "teama" ori "compromisurile" ce marchează viața scriitorului. Ele nu ne interesează, în plan critic, decît
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
a-și lua zborul, de a ieși din anonimat". La rigoare, ne putem reaminti opinia lui Roland Barthes, potrivit căreia biografia unui scriitor poate fi citită ca un text. Dar nu mergem atît de departe, ținînd seama de circumstanța că textul operei însuși conține, de regulă, "cumințenia" sau "zăpăcelile", "consecvența" sau "lipsa de consecvență", "teama" ori "compromisurile" ce marchează viața scriitorului. Ele nu ne interesează, în plan critic, decît ca aspecte (textuale) ale operei, slujită ori păgubită prin ele, ca o
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
cu lături în oameni ce își văd de drumul lor, cu bună-credință, că, altminteri, vă asumați riscurile meseriei. Pe principiul arghezian: la un țucal aruncat pe degeaba în capul unui om, vi se cuvine o latrină". Mefiența amar-zîmbitoare a majorității textelor devine aci tăișul de sabie ce retează fără șovăire capul de carton al marionetei ideologice cu retrospective ifose de mecenat. Ne îngăduim a medita, într-o perspectivă contrafactuală, că, mai potrivită decît postura de editor al lui Liviu Rebreanu, ar
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
C(rampe) a Luizei Lupu, care se dorește simpatică, originală și dezinhibată, nereușind să fie decît enervant-ridicolă. Ceea ce îi trece din minte pe computer e cel mai adesea un delir, cînd nu o miștocăreală vulgară, cu fandoseli obositoare de grafie. Textele par scrise, cum spun polițiștii, "sub influența alcoolului" - o trăncăneală cu fugă de idei, agresînd un interlocutor colectiv, ba scuipat, ba pupat, după logica deviantă a crampelor ei cerebrale. Mostră din 3 iunie: "Așa, puțin câte puțin, sau, cum ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Ioan Groșan merg în aceeași direcție, îndepărtându-se de nucleul dur al textualismului și descoperind în existența și experiența omului simplu zone ideale de observație prozastică. Dar, dacă aceștia nu își pot reprima întotdeauna impulsul de a-și destructura postmodernist textele, dezvăluindu-le artificialitatea inerentă, Cristian Teodorescu se plasează cu consecvență într-o postură reportericească, mergând cu camera ascunsă pe urmele celor mai prăpădiți "eroi" și făcând din istoriile lor axa de rezistență a prozei. Cele optsprezece povestiri din volumul Îngerul
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
metaforă finală a interpretării dialogului. Alt punct de interes l-au constituit mesele rotunde: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Margit Thir (Viena) au propus un model teoretic de analiză a discursului ca formă de reprezentare a lumii, aplicîndu-l pe un text polemic al lui Carol I, exemplar prin abilitatea de a stăpîni intrigi și de a aplana conflicte. Elda Weizman și Zohar Livnat (Bar Ilan) au organizat o secvență de expuneri despre roluri și identități, la care s-a vorbit despre
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
23 de volume, în care vor fi facsimilate toate manuscrisele eminesciene (ceea ce înseamnă 15.478 de pagini), într-o serie cu apariții eșalonate pe cinci ani, după cum speră Eugen Simion. Ediția nu este însoțită de comentarii și de transcrieri ale textului manuscris, pentru că asta ar fi însemnat complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită acceptabilă. Cititorul obișnuit sau cercetătorul pot face propriile descifrări, estimări, observații, reflecții, interpretări, comparații cu textele din edițiile existente. Nu mi-am propus să
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
este însoțită de comentarii și de transcrieri ale textului manuscris, pentru că asta ar fi însemnat complicarea procesului tipografic, mărirea numărului de pagini peste o limită acceptabilă. Cititorul obișnuit sau cercetătorul pot face propriile descifrări, estimări, observații, reflecții, interpretări, comparații cu textele din edițiile existente. Nu mi-am propus să relatez, în această simplă cronică de semnalare a unei mari izbânzi editoriale, istoria relațiilor criticii românești cu manuscrisele eminesciene, fie și pe scurt (de la Iorga și Călinescu la D. Vatamaniuc și Petru
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
simplitatea formidabilă a tonului ales, a liniei austere, mai degrabă, a construcției, în emoția tulburătoare pe care o degajă interpretarea lui Marian Râlea, în fiecare privire a lui, pas, gest, în tăceri, într-o întoarcere, în felul în care spune textul, eliberat de orice fel de inerții, în bîntuiala fantomatică a Corului, ca într-o tragedie greacă, primordială, ca într-un păcat, ca într-un blestem pe care îl purtăm, îl ispășim, în cîntecele religioase evreiești, în jelania lor ce s-
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
lexic insolit; și nu e vorba doar de Flori de mucegai; și nu e vorba doar de lexic în strategia extrem de subtilă a ironiei argheziene. Deși, pentru a fi pe placul postmodernilor, Arghezi nu e un livresc (adică speculativul unui text de referință), această structură ironică profundă poate fi o resursă de actualizare sau revitalizare a arghezianismului atât pentru poezie, cât și pentru critică. Percepția poetului despre sine ca o "caricatură a lui Isus" deschide și porțile unei autoironii cu reverberații
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
mulțumesc încă o dată prin aceste rânduri. Recidive face parte dintr-o serie de autor - ajunsă la al nouălea volum - Questions de principe, a filosofului și literatului francez și adună la un loc o serie (amplă) de cronici, articole, prefețe, comunicări, texte circumstanțiale, printre care se numără și cel referitor la Cioran, integrat în primul capitol al cărții: Literatură. Următoarele se intitulează Filosofie, Cinema, Reportaj, Teatru, Muzeu, Polemici. Altele sunt circumscrise mai strict: A fi evreu, Despre un fascism francez, Bosnia, Adio
Bernard-Henri Lévy - A doua moarte a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11661_a_12986]
-
tren dezafectate. Probabil pentru a nu se ciocni de "Orient Express"-ul marelui Sergiu... P.S. Îl somez pe dl. Cristian Moraru, de la University of North Carolina, Greensboro, autorul unei scrisori adresate directorului României literare, să aducă probele afirmației conform căreia textele publicate de mine conțin măcar un singur exemplu de "violență antipluralistă" și de "xenofobie". În caz contrar, are de ales între prezentarea publică a scuzelor și un lung și costisitor proces de calomnie.
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
Simona Vasilache Pe o peliculă privită în zare, peisajul stă, mai totdeauna, în umbra portretului. Altfel spus, puterea măritoare a istoriilor literare alege, dar nu de tot, textele (și autorii...) de contexte. Așa că între scriitorul "rupt", în medalion, din fotografia de familie și planul, ușor șters, al generației, rămîn, din ce în ce mai decolorate, griurile de legătură. O asemenea imagine, "filmată" cu focală variabilă, etalează Dumitru Chioaru în volumul publicat anul
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
a tînărului Hasdeu cu duelul frizează derizoriul. La sfîrșitul anului 1863, același an în care apare nuvela Duduca Mamuca, Hasdeu publică în revista pe care o edita la București, Aghiuță, o anecdotă ușurică referitoare la duel. Este vorba de un text tradus de Hasdeu din franceză, preluat din Almanach du Charivari pour 1864: "Un june cam fricos fu provocat la duel. - Ce să fac? Întreabă el pe un amic. - Totul atîrnă de la marturi. Voiești a te bate sau nu? Îți place
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
G. Călinescu greșește, notînd că Andrei Pietraru "fusese pe cale de a se bate în duel cu un aristocrat".34 Dan Botta vs Lucian Blaga În luna mai 1935, Lucian Blaga a publicat în revista Gîndirea articolul intitulat "Spațiul mioritic". Acest text despre "solidaritatea sufletului românesc cu spațiul" și despre "matricea stilistică" a culturii române a făcut cariera cunoscută. Știm că în această privință Blaga a fost influențat de unii filozofi ai culturii germani, mai ales de Oswald Spengler (Untergang des Abendlandes
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
această privință Blaga a fost influențat de unii filozofi ai culturii germani, mai ales de Oswald Spengler (Untergang des Abendlandes, 1923) și Leo Frobenius (Paideuma, 1920). Dan Botta a pretins că, de fapt, la baza studiului blagian ar sta un text al său, și anume dialogul filozofic - scris ŕ la Platon - "Charmion sau Despre muzică", publicat de Botta tot în Gîndirea în perioada octombrie 1934 - mai 1935. Inițial, Dan Botta a considerat că "magistralul essay al domnului Lucian Blaga, Spațiul mioritic
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
în limbajul tinerilor el este întărit de practica utilizării computerelor cu indicații în engleză. Ceva asemănător s-ar putea spune și despre verbul a accesa (din engl. access), cu sensul "a ajunge la...", "a obține": nu este exclusă preluarea din texte politice sau financiare, dar contribuția jargonului computeristic la succesul său e certă: "Dar ce gingaș o spune: ŤSă acceseze fonduri europeneť (...) Noi nu furăm, Ťaccesămť!" (EZ 3993, 2005, 1). Singurul termen tehnic din această listă înregistrat de DEX este a
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
boule/ după ce-am completat țidule despre starea civilă/ dacă ești major și necăsătorit/ familia ta e compusă din zero// pe maică-mea am însărcinat-o doar nouă luni// și uite ce-a îmbătrânit nu// (ceream ca idiotul biologie plus/ text/ dădeam târcoale nerăbdător/ ca la paișpe ani în jurul/ biroului de eliberare a buletinelor)/ vreau să îmbătrânesc nici o fată" (În urma unei discuții mai vechi). Pe cât de plicticoase, în derularea lor, erau versurile citate anterior, pe atât de incitante, fiindcă ingenioase, sunt
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]