6,328 matches
-
este numai muzica. "Nervii să și-i omoare alții cu afacerile". Celebrei soliste de folclor muzical din Moldova, Laura Lavric, cariera i-a fost și îi este marcată de o activitate concertistică desăvârșită, de participarea la nenumărate eveniment și emisiuni (Tezaur folcloric, O vedetă populară, Teo etc.). Cântecele sale încântătoare pentru români și nu numai, înregistrările efectuate dăinuie și azi. Titlurile câtorva creații muzicale al Laurei Lavric: Tare-mi place ca să joc; Joacă, bădiță, cu foc; Vai de omul cel sărac
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bisericesc Maxim Comișescu În anul 1946 și era format din tinerii locuitori ai satului Frenciugi. În 1963 corul religios din Frenciugi aplica În biserică cântarea omofonă (cântări bisericești românești tradiționale, alcătuite de marii noștri protopsalți și păstrate, cu sfințenie, În tezaurul nostru național, Își au originea În cântarea bizantină). Preoți Preotul Chiriac Dumitru (1809), slujea la biserica cu hramul „Sfânta Troiță din satul Frenciuci”. Preotul Ioan Popa, nevolnic (1809) . Preotul Ioan, atestat În catagrafia din 1820 . Preotul Gheorghii sân dascălul Teodor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tratamentul biochimic s-a reluat consolidarea preventivă cu cea definitivă insistându-se pe zonele cu dificultăți. Demontarea elementelor mobile. Intervențiile următoare au cuprins operații de restaurare care alături de cele de conservare au finalizat și au redat funcției cultice catapeteasma cu tezaurul său iconografic. Anterior procesului de restaurare s-a realizat o analiză generală a degradărilor și a cauzelor multiple care au dus la apariția acestora stabilindu-se tratamente de conservare restaurare conform normelor de restaurare. O altă etapă care a urmat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
i-a adus colierul Înapoi. În ziua când a achitat ultima rată s-a dus la prietena sa și i-a spus adevărul, arătându-i cât a economisit ca să plătească În timp de huzur se accentuează drastic disproporția Între valoarea tezaurului și masa monetară, prin deficitul valorii produucției de bunuri; vine apoi momentul când puterea monedei scade puternic, apare criza financiară care este accentuată de supraproducție 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 50 colierul. Nefericito, Îi spune atunci
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
binefacerile tehnicii și civilizației americane, luptând din greu cu natura, cu trecutul ei plin de incursiuni dușmane, cu ceea ce reprezenta la data când America era abia descoperită, cu spontaneitatea ei, cu lipsa de așa zisă cultură, dar cu bogatul ei tezaur folcloric, grupul de americani m-au ascultat și și-au dat seama că oamenii de la noi și-au creat o viață spirituală și materială, care le-a dat posibilitatea să rămână o țară omogenă, capabilă de a-și Însuși rezultatele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vieții rurale. Ați ajuns la un procent de 25% al populației rurale, procent peste care cred că ar trebui să treceți cu mare prudență. Veți recolta alminteri fum și dezamăgire. Civilizația unei țări, a oricărei țări, trebuie măsurată și după tezaurul ei etic social ce-l creează”. Cartea asupra vieții și operei lui, cu autograful ce mi l-a acordat, mi-a servit ani de-a rândul ca Îndreptar. Și timpul i-a dat perfectă dreptate. Spre Dakota de sud, Dakota
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1.600 km se predă În apele lui Ohio, pentru ca acesta la rândul său să se predea lui Mississippi. Pe la 2 noaptea suntem la Knoxville, centru important cu 120.000 locuitori. Aici e vestitul Fort Knox, În care e adăpostit tezaurul de aur american. La acea oră orașul dormea profund. Opresc În fața unui mic local. Patronul, la ora aceea, era la dispoziția rarilor clienți. Pregătește repede un fel de clătite groase, pufoase, pe care le servește fără dulceață. Alături de o cană
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și vechea gazdă Wodniczac, fabricantul de sobe. Erau 6 membri ai familiei, fiecare cu bicicleta sa. Dar acum lipsesc. Nimeni nu e acasă. Ne roade o foame cumplită. Patronul hotelului din Metz ne-a lăsat fără bani. Descopăr Însă În tezaurul meu o monedă elvețiană de 5 franci. Suntem salvați. Masa costă 4 franci. Când dau piesa, fata constată că este o monedă veche care nu mai este În circulație. Până a doua zi când se deschide banca Îi ofer ceasul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
depășește cu mult ceea ce s-a făcut în alte țări și creează statului român pro‑ bleme enorme. La ora asta sunt numeroase localuri de muzee care se dau înapoi la proprietari, fărĂ ca statul să se fi gândit vreodată unde pune tezaurele expuse sau depozitate în ele. Restituirea în natură a fost propusă de anticomuniștii de la noi. O restituire în natură, extensivă, ca în Republica Cehă, nici vorbă vreodată la noi. Varianta compensațiilor treptate a fost susținută de către cei de stânga, FSN
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
răcoroasă din faptul zilei numai păsările prindeau a ciripi și numai regina Elisabeta era trează și lucra... I.E. Torouțiu (din Junimea Literară nr. 34/1924: „Carmen Sylva în literatura română”) Foița la Cuvântul Țărănimii din 5 august 1934 scrie „Despre Tezaurul român de la Moscova” preluând afirmațiile din lucrarea „Tezaurul român de la Moscova” scrisă de Gr. Romașcan la Cartea Românească, sub egida Institutului economic românesc, realizată după semnarea pactului de neagresiune de la Londra din 3 iulie 1933, din care rezultă: ...”el a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ciripi și numai regina Elisabeta era trează și lucra... I.E. Torouțiu (din Junimea Literară nr. 34/1924: „Carmen Sylva în literatura română”) Foița la Cuvântul Țărănimii din 5 august 1934 scrie „Despre Tezaurul român de la Moscova” preluând afirmațiile din lucrarea „Tezaurul român de la Moscova” scrisă de Gr. Romașcan la Cartea Românească, sub egida Institutului economic românesc, realizată după semnarea pactului de neagresiune de la Londra din 3 iulie 1933, din care rezultă: ...”el a fost încărcat în 18 vagoane între 25 și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
casete, numerar, bijuterii, tablouri și alte depozite ale Casei de depuneri, făcute de instituții publice și private lei aur: 7.500.000.000; e) 3.549 casete în valoare de lei aur 9.416.417.177,93. * La vremea transferării tezaurului, leul românesc era una din cele mai puternice monede europene; leul aur era reprezentat de 0,3226 grame/aur - la stabilizarea din 1929, 1 liră sterlină = 813,6 lei; 1 dolar SUA = 167,2 lei, 1 franc elvețian = 32,26
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
monede europene; leul aur era reprezentat de 0,3226 grame/aur - la stabilizarea din 1929, 1 liră sterlină = 813,6 lei; 1 dolar SUA = 167,2 lei, 1 franc elvețian = 32,26 lei; 1 marcă germană = 39,8 lei. Valoarea tezaurului românesc ajuns la Moscova în 1917 a fost estimată în anul 1938 la suma de 432 miliarde lei, adică bugetul țării pe 14 ani, la suma de 50 de miliarde dolari americani după calculele din 1994; valoarea rămasă la Moscova
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
după calculele din 1994; valoarea rămasă la Moscova, după 1956, recunoscută de Comisia reparațiilor se estima la suma de 31.099.835.761 lei aur (Vezi România în relațiile internaționale Editura Junimea, Iași, 1980, p.457). Când sa decis evacuarea tezaurului, Guvernator al Băncii Naționale era I.G. Bibicescu, Th. Capitanovici era membru al Consiliului de Administrație a BNR, delegat al BNR în Comisia Ministerului de Externe român care a semnat protocolul cu partea rusă pentru efectuarea transferului, depozitarea și siguranța la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Consiliului de Administrație a BNR, delegat al BNR în Comisia Ministerului de Externe român care a semnat protocolul cu partea rusă pentru efectuarea transferului, depozitarea și siguranța la Kremlin, omul care a aplicat sigiliul de siguranță și garanție la predarea tezaurului în depozite la Moscova. Din Consiliul de Administrație al BNR mai făceau parte: G.G. Danielopol, G. Radovici, inginer Dobrovici, Corneliu Cioranu. * Decizia de trimitere a tezaurului românesc la Moscova a fost luată de Consiliul de Miniștri care era compus din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
siguranța la Kremlin, omul care a aplicat sigiliul de siguranță și garanție la predarea tezaurului în depozite la Moscova. Din Consiliul de Administrație al BNR mai făceau parte: G.G. Danielopol, G. Radovici, inginer Dobrovici, Corneliu Cioranu. * Decizia de trimitere a tezaurului românesc la Moscova a fost luată de Consiliul de Miniștri care era compus din următoarele personalități: Ion I.C. Brătianu, M. Pherekide, Take Ionescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Emil Costinescu, Dimitrie Greceanu, Al. Constantinescu, M.G. Cantacuzino, N. Titulescu, I.G. Duca, Gh. Mârzescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dobrovici; G. Radovici 56 * Din tezur, la 31 mai 1935, urmare a demersurilor diplomatice, ni s-au înapoiat 1443 lăzi cu documente de stat sau private, fără mare valoare materială, iar în anul 1956 - al doilea și ultimul transport din tezaur, pentru care Gheorghe Gheorghiu - Dej s-a mândrit îndelung, ziarul Scânteia sub titlul „Un măreț gest de prietenie al URSS față de poporul român” consemna la 12 iunie întreg comunicatul Agenției TASS din URSS în legătură cu acest „eveniment istoric”, iar în vara
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iunie întreg comunicatul Agenției TASS din URSS în legătură cu acest „eveniment istoric”, iar în vara lui 1956, la București, la Muzeul de Artă sunt expuse valorile de artă returnate care însemnau doar 33 kg/aur (monezi istorice și 12 piese din Tezaurul de la Pietroasa), din cele 93 de tone de aur depozitate. * Mereu poporul nostru a avut ceva de pierdut. În condițiile ocupării militare a unei părți din Dacia de către armatele romane, în urma războaielor din 101/102 și 105/106 a fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la suma totală de 340.006.305.780 lei aur, ceea ce echivalează cu cantitatea de 13.827.254 kg. aur, adică aproximativ 14.000 tone aur sau 1.400 vagoane” (Pentru o mai completă cunoaștre a se vedea și documentarul „Tezaure cultural istorice și creștine românești înstrăinate” de conf. dr. Constantin Cloșcă în revista „Teologie și viață” nr.712, 1999, Iași). Valori în natură sau în lei/aur au de recuperat românii și de la prietenii americani, iugoslavi etc. * Încercările lui Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
11 septembrie 1965, ca și cele două tratate de bună vecinătate cu U.R.S.S., semnate de Ion Iliescu, n-au fost decât aprinzătoare de slabe speranțe. În luna aprilie 2004, Mugur Isărescu, guvernatorul general al BNR, declara: „Nu renunțăm la tezaur”, perpetuând poziția ireconciliabilă a demnitarilor BNR. Printr-o nouă încercare, Guvernul român desfășoară astăzi tratative diplomatice de recuperare a ceea ce a depozitat în urmă cu 87 de ani la Kremlin, pe bază de protocol, garantat de marile puteri, reaprinzând candela
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gazetăria în țara noastră”, de Șt. Păvelescu, „Un strigăt deznădăjduit de acum 50 de ani”, de S. Netea un comentariu al cărții „Înfruntarii” tipărită în 1871, „Istoria banului și datoria României”, de Șt. Moldovan, care făcea referiri concrete și la Tezaurul României depus la... Moscova; „Socialismul și formele lui” de N. Sorin, „Chemare către gospodarii și gospodinele din Moldova întreagă” de Petre Poni, membru al Academiei Române, prilejuit de marea Expoziție agricolă a Moldovei întregi ce avea să se deschidă în septembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se vorbește despre activitatea sa politică, de gazetar patriot la Glasul Bucovinei unde și-a pus mintea și umerii la înfiriparea și consolidarea din Cernăuțiul românesc a României Mari. Și asta se știe de ce, răsfoind cărțile de istorie, ziaristica vremii... * „Tezaurul românesc” este titlul unei informații din Glasul Bucovinei din 17 februarie 1920 în care se spune: În privința tezaurului, acesta constă din 315.179.980 lei la Moscova, 80.469.650 lei la Reich Bank din Berlin și 98.105.800
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
umerii la înfiriparea și consolidarea din Cernăuțiul românesc a României Mari. Și asta se știe de ce, răsfoind cărțile de istorie, ziaristica vremii... * „Tezaurul românesc” este titlul unei informații din Glasul Bucovinei din 17 februarie 1920 în care se spune: În privința tezaurului, acesta constă din 315.179.980 lei la Moscova, 80.469.650 lei la Reich Bank din Berlin și 98.105.800 lei la Banca Angliei. Puterile aliate ne-au promis tot concursul lor ca să intrăm cât mai repede în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poate fi primit” pentru că „nu le aparține”. „O parte este a României”... „Bolșevicii pradă visteria românească rămasă în Rusia” spune Glasul Bucovinei nr.465 din 10 VII 1920: „Guvernul român a făcut de mai multe ori întrebarea la bolșevici asupra tezaurului rămas la Moscova, iar ei de tot atâtea ori au răspuns cu asigurări, că ei aurul nu-l slobod, că îl țin în pază bună acolo la Moscova, până după încheierea păcii. Acum scrie o foaie din Copenhaga - că bolșevicii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
galben de hoția lor. Și încă chiar la iscălirea păcii cu Rusia.” Ziarul Viitorul publică următoarea informație preluată din Glasul Bucovinei nr.474/1920 în care citim: „Guvernul de la Moscova - propunând pacea guvernului român - se mai obligă să ne restituie tezaurul și toate obiectele de preț rămase în Rusia, dar aceasta după ce vor fi aranjate conturile din timpul războiului, pentru furniturile de muniții și de mărfuri trimise de Rusia statului român.” „Bolșevicii ne cer iarăși pace” scrie Glasul Bucovinei nr.520
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]