9,719 matches
-
, Ioan (1749, Sadu, j. Sibiu - 16.III.1815, Sibiu), traducător, editor, cărturar. Este fiul Patrasiei și al preotului Ioan Piuariu, supranumit Popa Tunsu, figură legendară a luptei românilor împotriva catolicizării. După absolvirea liceului săsesc din Sibiu, deprinde meșteșugul de a vindeca bolile de ochi, pe care îl practică neoficial până când
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
PLEȘEA, Gabriel (9.VIII.1942, București), prozator, eseist și traducător. Este fiul Floricăi Pleșea (n. Olteanu), soră medicală, și al lui Radu Pleșea, funcționar. Învață la Liceul „Gh. Lazăr”din capitală și urmează tot aici cursurile Facultății de Filologie, secția engleză, absolvind în 1967. Lucrează inițial la Serviciul de protocol
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
master. Se întoarce în țară, în vizite frecvente după 1993, la una din ele fiind încununat, la Neptun, cu un premiu al Uniunii Scriitorilor pentru Scriitori români la New York, volum apărut în 1998. Colaborează la „Secolul 20”, unde debutează ca traducător în 1970, „Ramuri”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Romanian Review”, „Luceafărul”, „Jurnalul literar”, „România liberă”, „New York Magazin” (New York), „Lumea liberă românească” (New York), „Dorul” (Copenhaga) ș.a. Face parte din Foreign Press Association (New York), United Nations Correspondents’ Associations (New York) și din Academia Româno-Americană de
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
Jurnalul literar”, „România liberă”, „New York Magazin” (New York), „Lumea liberă românească” (New York), „Dorul” (Copenhaga) ș.a. Face parte din Foreign Press Association (New York), United Nations Correspondents’ Associations (New York) și din Academia Româno-Americană de Arte și Științe. După o relativ bogată activitate de traducător din literatura engleză și americană, P. încearcă prin romanul Bitter Be Thy Bread (1989), publicat și în țară în propria-i transpunere, sub titlul Aruncă pâinea ta pe ape (1994), virtuțile prozei de amplitudine. Pornind de la datele experienței sale, imprimă
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
PLEȘOIANU, Grigore (30.I.1808, Cerneți, j. Mehedinți - 30.I.1857, București), traducător. Este fiul Elisavetei (n. Greceanu) și al lui Paraschiv Pleșoianu, urmaș al unui neam de mici boieri olteni. Elev, la „Sf. Sava”, al lui Gh. Lazăr și al lui I. Heliade-Rădulescu, P. a fost, între 1826 și 1832, profesor la
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
pentru învățarea limbilor franceză și greacă, compuse sau traduse de el, vădesc, prin prefețele și istorioarele care le însoțesc, grija pentru „luminarea” tinerilor printr-o chibzuită educație morală și religioasă, după „regule bune și omenoase”. De aceea, întreaga atenție a traducătorului se îndreaptă spre literatura moralizatoare. Voltaire, Marmontel (Aneta și Luben), Fénelon (Întâmplările lui Telemah, fiul lui Ulise), M-me Cottin (romanul epistolar Emilia Mansfield) și, mai ales canonicul german J. Chr. Schmid sunt autorii preferați, nu pentru valoarea lor literară, ci
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
POENARU, Vasile (22.VIII.1955, Miloșești, j. Ialomița), poet, publicist și traducător. Este fiul Eugeniei (n. Strapazan) și al lui Bucur Poenaru, țărani. Urmează la București Liceul „Nicolae Bălcescu” (1970-1974) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, absolvită în 1979. Profesor la o școală generală din București, va fi din
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
, Ioan (8.VIII.1819, Roman - 6.XI.1853, Iași), autor de versuri și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Buhlea) și al lui Constantin Ponici. Învață la Roman, urmând apoi cursurile Academiei Mihăilene și ale Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iași. În stagiunea 1839-1840 se angajează în trupa condusă de Costache Caragiali, iar ulterior, remarcat de Matei
PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288879_a_290208]
-
NOVĂCEANU, Darie (8.V.1937, Crasna, j. Gorj), poet, eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Roangheș) și al lui Constantin Mituțoiu, țărani. A făcut clasele primare în comuna natală, o școală medie tehnică de construcții feroviare și Liceul „Nicolae Bălcescu” (1952-1959) la Craiova, iar la București a urmat Facultatea de Filologie
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
selectarea și transpunerea versurilor unor autori din douăzeci de țări perioadă modernă și contemporană a liricii de limbă spaniolă. Dincolo de timbrul propriu al fiecărui poet, N. descoperă contribuțiile unificatoare ale modernismului: înnoirea tehnicii poetice, revigorarea imaginilor, stimularea interpretării. Activitatea de traducător este completată de cea de antologator: a alcătuit și tradus antologii de poezie braziliană, chiliana, cubaneza și din Costă Rica. De asemenea, a tradus poezie românească în mai multe antologii, iar în volume distincte, din lirica lui Tudor Arghezi, G.
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
, Constantin (22.X.1927, Zăbala, j. Covasna - 1998, București), poet, prozator și traducător. Este fiul Irinei (n. Kádár) și al lui Aron Olariu, funcționar. După ce termină la Târgu Secuiesc clasele primare și gimnaziul, urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1940-1946) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1947-1951). A lucrat
OLARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288519_a_289848]
-
traduceri din poeți, prozatori și dramaturgi maghiari. Lirica lui O. din Apa iubirii și Malicondra, cu propensiune spre versul calofil, e dominată de eros și tanatos. Cel mai îndelungat și consecvent demers al lui O. a fost însă cel de traducător din literatura maghiară clasică și contemporană. S-a ilustrat ca un prezentator activ al literaturii maghiare din România, făcând, prin cele peste patruzeci de volume traduse, o „elocventă demonstrație de activitate intensă în domeniul raporturilor culturale între cele două popoare
OLARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288519_a_289848]
-
, Costache (Constantin) (1808, Trifești, j. Iași - 24.VIII.1868, Iași), prozator, poet, dramaturg și traducător. Este fiul Sofiei (n. Hermeziu) și al fostului răzeș Dinu Negruț, intrat nu de multă vreme în rândul micii boierimi. Leon și Iacob Negruzzi sunt fiii săi. Înainte de a deprinde slova românească, învață grecește și franțuzește. La 1821, izbucnind mișcarea
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
burlesc purtând titlul Disțărare șlicului. Cea dintâi operă literară publicată este melodrama Triizeci ani sau Viața unui jucători de cărți (1835), după Victor Ducange, J.-F. Beudin și P.-P. Goubaux (ultimii, cu pseudonimul comun Dinaux). Depășind de pe acum neoclasicismul, traducătorul se apropie, dar fără o afinitate reală, de autori preromantici și romantici. De unde în 1837, în prefața românească la Maria Tudor de Victor Hugo, lua apărarea romantismului, în 1838, într-o epistolă către Gh. Asachi, se desparte de romantism în favoarea
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
din Femeile savante), precum și piese de D’Ennery, Eugène Cormon, Jean-François-Alfred Bayard, Philippe Dumanoir ș.a. Două dueluri este o prelucrare a lui Pierre Carmouche și Méllesville după Nanine ou Les préjugés vaincus de Voltaire. N., unul dintre cei mai buni traducători în versuri din prima jumătate a secolului al XIX-lea, nu era, el însuși, un poet. A compus versuri în spirit folcloric, iar poemul Aprodul Purice (1837) - care pornește de la o anecdotă consemnată de Ion Neculce în O samă de
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
București, 1935; Vianu, Opere, IV, 400-401, 408, 410-412, 476-477, V, 35-43; Călinescu, Ist. lit. (1941), 195-206, Ist. lit. (1982), 205-218; G. Bezviconi, Costache Negruzzi - scriitor basarabean, Iași, 1942; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 35-40; Popovici, Romant. rom., 339-363; N. I. Popa, Costache Negruzzi, traducător, ALIL, t. VIII, 1957, fasc. 2; Al. Teodorescu, C. Negruzzi, epica de inspirație istorică, ALIL, t. X, 1959, fasc. 1-2; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 336-387; Al. Piru, C. Negruzzi, București, 1966; Vladimir Streinu, C. Negruzzi, marele precursor, LCF, 1966, 52; Cornea
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
OLTEANU, Ioanichie (13.IX.1923, Vaideiu, j. Mureș - 29.III.1997, București), poet, traducător și gazetar. Este fiul Zamfirei (n. Horgoș) și al lui Ioan Olteanu, țărani. Urmează liceul la Târgu Mureș (1933-1940) și Aiud, absolvind în 1941. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj - aflată în refugiu la
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
Note și impresii” aparține lui Donar Munteanu, „Oameni și fapte” lui A. Steuerman-Rodion, care trimite Scrisori din Iași. În foileton apar traduceri din H. Heine (Nopți florentine), Guy de Maupassant, I.S. Turgheniev, M.E. Saltâkov-Șcedrin, Marcel Prévost, Al. Dumas-fiul (Strigoii Carpaților, traducători: D. Anghel și St. O. Iosif), N.V. Gogol (Portretul, Nașul), Maxim Gorki (Hanul și fiul său, republicare după „Noua revistă română”), Leonid Andreev, H. Sanielevici (Hania). Alți colaboratori: A. D. Xenopol, V. Savel, Ioan Țimiraș. I.H.
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
Partenie, Marcel Vârlan, Eugenia Ionescu, Mihaela Suciu, Luca Pițu, Ion Chiriac, Natalia Cantemir, Miron Blaga, Daniel Lascu, Gheorghe Lateș, Gh. Simon, Andreas Rados, Leonida Maniu, Nicolae Georgescu, Aurica Brădescu. Importanța publicației rezidă în promovarea unor tineri poeți, prozatori, eseiști și traducători. I.T.
OPINIA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
mai 1928, este prolificul poet ortodoxist Constantin Goran, alternând tonalitatea imnică sau baladescă cu ritmurile poemului în proză. Alți poeți atașați grupării - ori atrași temporar de perspectiva afirmării - sunt Const. Z. Buzdugan, Ioan I. Ciorănescu, Miron Grindea (mai ales ca traducător). Sunt prezenți sporadic Victor Eftimiu, I. Gr. Periețeanu, C. Dimitrescu-Iași, Leon Feraru, Al. Iacobescu, I. Pas (cu pseudonimul Th. Constant). L.B.
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
despre limbă, artistul, dar și filologul minuțios și competent, evitând orice tip de exagerare, îndreaptă privirea contemporanilor spre „izvoarele naționale”, spre îmbogățirea cu împrumuturi ce pot fi adaptate firii limbii române. Ca și Maiorescu, respinge „frazeologia nomoloasă și încâlcită”, cerând traducătorului, de pildă, să fie „limpede, corect, elegant, cumpănit și mai cu seamă inteligibil în limba sa”. Referindu-se la creația populară, O. preia idei herderiene și vorbește despre valoarea de document istoric și psihologic a literaturii orale. Tinde însă, cel
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
, Ioan D. (1812, Câmpulung - 5. IV. 1851, Istanbul), traducător. Foarte dotat pentru pictură, fiul preotului Dumitrache Oaie a primit primele îndrumări în atelierul Mariei Rosetti, la București, unde frecventează un timp și Școala de la „Sf. Sava”. După studii de pictură la Iași, iar din 1833 la Paris, N. se
NEGULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
NICOLAE, Marin Iancu (28.V.1907, Constanța - 16.II.1991, București), prozator și traducător. Își pierde vederea la zece ani, din cauza exploziei unui proiectil. După o intervenție chirurgicală își recapătă parțial vederea și lucrează un timp ca ajutor de fotograf la Sulina și Medgidia, dar orbirea va veni în cele din urmă definitiv. Autor
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
NEMEȘ, Mihail (12.XI.1944, Siliștea Crucii, j. Dolj - 3.II.2005, Mureni-Vânători, j. Mureș), traducător. Este fiul Ioanei și al lui Gheorghe Nemeș, morar. Urmează școala generală în satul natal, apoi școala profesională a Grupului Școlar Electroputere din Craiova (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie pe care a practicat-o (cu o întrerupere pentru satisfacerea
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
profesia sa - e bibliotecar la Întreprinderea „Nicovala” din Sighișoara (1987-1991), profesor de franceză și română la școlile generale din Albești (1991-1993) și Archita (1993-1994, din 1999 până la moarte) în județul Mureș -, preocuparea permanentă rămânând în tot acest timp activitatea de traducător. Debutează cu o traducere din Iulia Hasdeu în „Amfiteatru” (1969), iar editorial, cu Poezii de Georg Heym (1986). A colaborat la „Steaua”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis”, „Ramuri”, „Mozaicul”, „România literară”. A fost nominalizat în 2003 la Premiul
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]