4,948 matches
-
Apendice Scole secundarie de medicină I Scole de moșitu 220. Se va stabili în orasiele mari de prin județe pe lînga spitalulu centrale cate o maternitate și o scola de moșitu pentru formarea de mose de clasă ÎI, destinate la trebuințele comuneloru rurali. 221. La institutulu gregorianu din Iași și la institutulu de nascere din Bucuresci se voru formă mose de clasă I care voru ave dreptu de a esercita artea mosiului în tota întinderea României. 222. Invetaturele ce se voru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
implegati și profesori. Atribuțiunile economului, în ceea ce privesce cheltuielele și contabilitatea și a celoru-alți implegati se voru regulă mai pre largu prin regulamente speciali. 230. Directorele precumu și revisorele districtului voru reporta ministeriului instrucțiunii sau chiriarchului locale despre neregularitățile și trebuințele ce se ivescu în seminariu. 231. La finele anului scolaru, directorele seminariului, va face Ministeriului și chiriarchului unu reportu generale asupra stării morali și materiali a seminariului. 232. Toți profesorii seminariului voru formă unu consilu presedutu de directoare. Acestu consiliu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
prescrise prin art. 32. 237. Se voru preferi la admitere fiii de preoți și de alți servitori ai bisericiloru și după aceștia fiii de cultivatori săteni. Fiii de orasiani sau de tîrgoveți se voru priimi numai intru catu va fi trebuința de preoi la bisericele de prin orașele din acea eparchia, iar altminterea numai în lipsă de fii de săteni. 238. Acelu care se va admite că scolaru se indatoreza printr'acesta că, în terminu de trei ani celu multu după
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
și chiriarchului locale, despre locurile ce au să fie vacanți în seminariu pe anul viitoru, spre a se lua cuvenitele mesuri pentru a loru împlinire. 240. Școlarii seminarieloru voru fi interni; numerulu loru se va definge prin regulamentu speciale după trebuința ce este de preoți la bisericele din eparchia. În lipsă de încăperi sau de midloce indestulatorie, se voru admite și școlari esterni, cari voru fi cu tote astea supuși la aceleași regule de disciplină că și internii. amp; III Despre
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
speciali, date în formă regulamenteloru de administrațiune publică. Aceste regulamente voru ave de obiectul: 1) Înființarea graduale, după mediele terei a catedreloru necesarie pentru cursurile menționate în precedenții articole; 2) Înființarea de alte cursuri accesorie pe lînga fie-care facultate după trebuințele ce s'aru ivi, în urma înființării celoru din precedentele paragrafu. 261. Durată cursuriloru facultatiloru va varia între trei și cinci ani, după trebuințele fie-carii facultăți. 262. Pe lînga facultatea de sciintele fisice, matematice și naturali, se voru alătura una sau
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
pentru cursurile menționate în precedenții articole; 2) Înființarea de alte cursuri accesorie pe lînga fie-care facultate după trebuințele ce s'aru ivi, în urma înființării celoru din precedentele paragrafu. 261. Durată cursuriloru facultatiloru va varia între trei și cinci ani, după trebuințele fie-carii facultăți. 262. Pe lînga facultatea de sciintele fisice, matematice și naturali, se voru alătura una sau mai multe scole de aplicațiune, pentru selvicultori, ingineri etc. Cursurile de aplicațiune se voru face într'unu anu sau celu multu doui; școlarii
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
la esaminulu consiliului permaninte. Ele fiindu aprobate de ministru, decanulu facultății le va publica și afige în facultate. 288. Consiliulu facultății delibereza asupra esecutarii legiloru și regulamenteloru disciplinarie. Elu aplică pedepsele disciplinarie, în limitele acestei legi; formează nouele regulamente, dupe trebuințele ce s'aru ivi, propune ministrului sau rectorelui universității mesurile de imbunetatire și delibereza asupra ori-carii questiuni i s'aru pune de autoritățile superiori în interesulu facultății. Mesurile regulamentarie nu potu ave putere pînă nu se voru aprobă de ministeru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
la instrucțiunea superioare. Elu are dreptulu de a inspecta fie-care facultate, de a asiste la cursuri, de a face observări profesoriloru și decaniloru, de a se informa despre studie și despre progresulu studentiloru, si de a informa la casu de trebuința pe ministru despre ori-ce abateri sau neregularități. Decanii voru respunde la ori-ce informațiuni se voru cere de rectore, verbale sau în scrisu. 296. Rectorele are dreptulu de a pune consiliului fie-carii facultăți, sau consiliului universității ori-ce questiuni, cari intereseza o
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
voru fi interni, întreținuți pe spesele Statului cu nutrirea, vestimentulu, incaldirea, lumînarea cărțile și materialulu necesaru la studiu. 319. Numerulu loru va fi trei-deci, din cari se voru admite cate dece pe totu anul , sau mai mulți de va cere trebuința. 320. Elevii la scola normale se admitu prin concursu, care se va face pe fie care anu. 321. Concursulu se va publica cu o lună mai 'nainte; inscripțiunile se voru face de la 15 Septembre pînă la 1 Octobre; se va
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
directorele liceului, cate doui profesori trași la sorți din corpul profesorale al Facultăților din Bucuresci, pentru partea de dincoce de Milcovu, și din Iași pentru cea de dincolo de Milcovu, de litere și de sciinte, si doui sau trei membri, după trebuința spre completarea numerului de șepte, delegați din partea primăriei locali din sînul seu, sau dintre particulari numiți de ministru. 5) Pentru profesorii de Facultăți, decanul și patru profesori și facultății acelei sciinte, luați prin sorți, pentru Bucuresci de la facultatea din Iași
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
depună la Ministeriu actul lor de nascere și să declare veri ce titluri vor crede că au. 374. La diua defipta comisiunea de care să face mențiune în art. 369 va procede la esaminarea acelor titluri, si, de va fi trebuința, la esamenul sau la concursul candidaților după distincțiunile art. 368. 375. Obiectele esamenului sau ale concursului vor fi: a) Pentru invetiatorii satesci, cunoecintele declarate obligatorie prin art. 32 și noțiuni de agricultură și de artea veterinăria, pe cat se va pute
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
a revisoriloru a comitatului scolariu și a consiliului comunale. Scolele private elementarie din comunele rurali voru fi puse și sub previghiarea sub revisorilori locali. 414. Revisorii și sub revisorii voru visita aceste scole directu ori de căte ori va cere trebuința. 415. Fie-care scola sau internatu privatu va ave unu registru de inspecțiune că și scolele primărie publice. 416. Candu directorele unei scole sau internatu dă dovadă de incapacitate, desordine sau nemoralitate, nu se va conforma instrucțiunilor și ordinilor primite, sau
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Articolul 21 La cas cindu proprietarii, cari sînt a se espropria, invoescu cesionarea fondului, însă nu se mulțumesc cu prețul oferit, tribunalul, prin incheere, va constata învoirea și va orîndui pe membrul, director al juriului prețuitor, fără să mai fie trebuința de a da hotărîrea de espropriatiune, nici de a constata că s'au îndeplinit formalitățile prescrise de titlul I, art. 2 și titlul ÎI. Articolul 22 Hotărîrea se publică și se afiseza în prescurtare prin comunele unde sînt situate fondurile
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
orașele Bucuresci, Iași, Craiova și Galați, de la 60-100, pentru celelalte orașe de residente de la 48-60, si pentru plăși de la 36-48 persoane. Din aceștia se vor trage la sortu pînă la sesiunea viitore ordinare a consiliului judeciar membrul juriului care, la trebuința, va fi însărcinat să ficseze indemnitatea cuvenită proprietarilor sau interesaților pentru espropriatiunea hotărîtă din rațiunea de utilitate publică. Articolul 40 Urmând trebuința de concursul juriului, tribunalul județului va trage la sorți dupe listele alcătuite în conformitatea articolilor precedenți pentru orașul
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
aceștia se vor trage la sortu pînă la sesiunea viitore ordinare a consiliului judeciar membrul juriului care, la trebuința, va fi însărcinat să ficseze indemnitatea cuvenită proprietarilor sau interesaților pentru espropriatiunea hotărîtă din rațiunea de utilitate publică. Articolul 40 Urmând trebuința de concursul juriului, tribunalul județului va trage la sorți dupe listele alcătuite în conformitatea articolilor precedenți pentru orașul de residenta sau plasă și care urmeză a se face espropriatiunea, noue persoane care vor forma juriul, si osebit trei jurați suplimentari
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
La celelalte păduri particulare este obligatoriu întocmirea numai a unui regulament de exploatare, care se va face de silvicultorii recunoscuți, conform acestei legi. ... Amenajamentele și regulamentele de exploatare făcute de silvicultorii recunoscuți vor fi verificate de Consiliul tehnic, si la trebuința chiar pe teren de agenții silvici ai Statului. Articolul 3 Amenajamentul va fi făcut în urma unui studiu amănunțit al circumstanțelor fizice și economice ale padurei. El va avea de scop fixarea condițiunilor și a modului de exploatare, stabilirea posibilitatei în vederea
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
vre-o pretențiune de despăgubire în contra Statului. ÎI. Împăduriri Articolul 8 Persoanele prevăzute la art. 1, alin. a și b, sînt obligate a împăduri: a) Poienile sau locurile goale aflate în perimetrul pădurilor, afară de acelea cari vor fi necesare pentru trebuințele exploatării; ... b) Terenurile improductive, precum și acelea pe cari le-ar cumpăra în scop de a crea păduri de protecție ... Articolul 9 În caz cînd proprietarul sau exploatatorul nu și va îndeplini obligațiunea de împădurire în termenul fixat de amenajament sau
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
53 Prin amenajamentele sau regulamentele de exploatare ale pădurilor stapanite în indiviziune de cetele de moșneni sau răzeși, se va determina porțiunea din care proprietarii devălmași vor putea lua lemnul de foc pentru încălzitul caselor și lemnul de lucru necesar trebuințelor lor casnice. Tăierile comise de moșneni sau răzeși, în contra prevederilor amenajamentului sau studiului prevăzut la art. 6, se vor pedepsi conform art. 7 de mai sus. Articolul 54 Un regulament special va desvolta toate dispozițiunile dela art. 37-53, precum și procedura
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
și al despăgubirilor datorite. Este însă permis a se depozită materii de felul celor de mai sus, necesare pentru hrană vitelor întrebuințate în exploatarea padurei și a se face foc în păduri în locurile destinate pentru stana și numai pentru trebuințele ei, în părțile locuite de pădurari, de tăietorii de lemne și alți lucrători în pădurile în exploatare, de către agenții silvici aflați în lucrări, precum și de către acei cari iau parte la vînători. Ei vor îngriji ca să-l stînga la plecarea lor
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
Statu, spre a se studia din nuou. Un asemene proiect nu se poate presenta Adunării Elective, de cat în a doua sesiune. Articolul 15 Numai Corpul ponderatoriu are dreptul de a primi petitiani și de a le discuta, daca este trebuința. Articolul 16 Reglementele interioare ale Adunării Elective și ale Corpului ponderatoriu, se pregatescu prin îngrijirea Guvernului. Articolul 17 Toți funcționarii publici, fără escepțiune, la intrarea lor în funcțiune, suntu datori a jură supunere Constitutiunei și legilor terei și credința Domnitorului
STATUT din 15 iulie 1864. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125703_a_127032]
-
materii criminale, corecționale și de simplă poliție. Conflictele de jurisdicțiune între autorități de ordinea judecatoresca, se judecă de către secțiunile unite. Articolul 4 Primul președinte presida curtea întrega în secțiuni unite, si poate presida cînd va găsi de cuviinț��, si dupe trebuința serviciului, si fie-care secțiune în parte. Articolul 5 Grefa curții de Casațiune se compune de unu primu grefier, de doui greferi de secțiune, de cinci capi de masă, doui-spre-dece scriitori, un registratore general și doui registratori de secțiune. Articolul 6
LEGE nr. 1032 din 17 august 1864 pentru împărţirea Curtei de Casatiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125704_a_127033]
-
taxe la export, în limitele cantităților de care au nevoie, sub controlul și supravegherea biroului vamal. Articolul 18 Obiectele de hrană și de iluminat străine, indigene sau indigenate, ce se vor îmbarcă în vase în timpul staționarii lor în porturi, pentru trebuințele zilnice ale echipajului, precum și obiectele de orice fel străine, indigene sau indigenate; necesare aprovizionării vaselor, care vor părăsi porturile, se vor scuti de orice drepturi de import sau export, întrucît cantitățile nu vor întrece strictul trebuincios. 4. Cabotaj Articolul 19
LEGE nr. 9 din 1 ianuarie 1949 asupra vamilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127088_a_128417]
-
Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, au dreptul de a se adună pașnici și fără arme, conformându-se legilor câri regulează exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; intru aceasta nu este trebuința de autorizare prealabilă. Întrunirile sub cerul liber sînt permise, afară de piețele și căile publice. Întrunirile, procesiunile și manifestațiile pe căile și piețele publice sînt supuse legilor polițienești. Articolul 29 Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
9 (nouă), 10 (zece), 12 (douăsprezece), 13 (treisprezece), 29 (douăzeci și nouă), 31 (treizeci și unu) și 55 (cincizeci și cinci) din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921. ... Articolul 132 În scop de a se satisface trebuințele normale de lemne de foc și de construcție ale populației rurale din vechiul Regat, Basarabia și Bucovina, Statul e dator că din pădurile sale din câmpie, deal sau munte să destine suprafețele necesare în acest scop. În vechiul Regat și
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
că din pădurile sale din câmpie, deal sau munte să destine suprafețele necesare în acest scop. În vechiul Regat și în Bucovina, acolo unde Statul nu ar avea păduri, într-o rază de douăzeci kilometri de centrul comunei, pentru satisfacerea trebuințelor mai sus arătate, el prin derogare de la art. 7 lit. c și art. 8 lit. a, b și c din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea din 17 Iulie 1921 și de la art. 5, punctul a
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]