4,267 matches
-
plecării de a doua zi în munți: Ciucaș - o premieră pe care mi-o dorisem de mult... Cumpărasem biletele de tren: două. Pentru mine și prietenul meu - Don José. În după-amiaza aceea, primisem un telefon de la o cunoștință cu totul trecătoare, care îmi cerea cu totul dinadinsul un rendez-vous în oraș. L-am refuzat net, invocând plecarea de a doua zi. De fapt, după cum mi-am dat seama mai târziu, era o provocare montată de miliție... Dacă aș fi acceptat și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
umblată - aceea a Craiovei. și încercă să recupereze timpul pierdut. Mereu în lipsă de timp, mereu preocupat de marea lui vocație - tălmăcirea muzicii -, cel mai dăruit muzicolog al acelui timp, Mihai, era nevoit să se mulțumească doar cu expe diente trecătoare, oferite de hazard și consumate în grabă, date fiind împrejurările, dar mai cu seamă precaritatea specimenelor în chestiune... Pentru că, printre nenumăratele lui calități, Mihai avea și un mare defect, foarte bărbătesc: o totală incapacitate de cunoaștere instinctuală a oamenilor cu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
salcâm care în partea superioară manifesta o curbură ce te făcea să-l consideri aproape un baston sadea. Era o splendidă zi de vară! Vrăbiile și guguștiucii dialogau în limbajul lor, bucurându-se de binefacerile anotimpului cald, atât de repede trecător. Nu adia nici un firicel de vânt. Cu toate acestea, privind la mersul bătrânului aveai impresia clară că înaintează cu mare greutate, luptându-se cu rafalele nemiloase ale unui crivăț care încerca să-l întoarcă din drum. Înainta cocârjat, aplecat mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
millennium și derivatele sale s-au vândut extrem de bine în varii campanii comerciale pentru bunuri de larg consum. Nu ne mai este frică oare de nimic? În seara aceasta, oare cui îi va aparține sufletul meu dulce, din lumea asta trecătoare, din trupul meu trecător?" (cântec de gheișă, sec. XVI). Citit la lumina unui bec chior, în timp ce eram de planton, iar alături 55 de trupuri obosite sforăiau de zor în dormitorul vopsit într-un gri-albastru-verzui îngrozitor. Cer să fiu programat de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
s-au vândut extrem de bine în varii campanii comerciale pentru bunuri de larg consum. Nu ne mai este frică oare de nimic? În seara aceasta, oare cui îi va aparține sufletul meu dulce, din lumea asta trecătoare, din trupul meu trecător?" (cântec de gheișă, sec. XVI). Citit la lumina unui bec chior, în timp ce eram de planton, iar alături 55 de trupuri obosite sforăiau de zor în dormitorul vopsit într-un gri-albastru-verzui îngrozitor. Cer să fiu programat de planton noaptea, la ore
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
multă lume la înmormântarea sa". "Nenea Paul", cum îi spuneam, era fostul fotograf al micii noastre localități, cel care mi-a arătat pentru prima oară cum funcționează un aparat de fotografiat. Cu toate acestea, amărăciunea provocată de aceste știri era trecătoare; în schimb, dorul de casă era enorm. Citesc cu multă plăcere, enorm de multă plăcere, Memoires de Raymond Aron, Editura Juliard, 1983. Aron, această "piatră tare" a intelectualității franceze din secolul XX, care i-a enervat pe mulți prin justețea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
comuniste. Articolul din ziarul Adevărul, ediția on-line, pe care-l citesc cu o plăcere masochistă la ceas de noapte, citează chiar și un vers dintr-o manea compusă cu această ocazie, de o înțelepciune aproape biblică: "Totu-n viață-i trecător / Ca și firele de păr". Două apariții extraordinare în culoarele (tunelele) subterane ale Universității Laval, foarte utile atunci când este foarte frig afară și nu se mai poate circula din cauza vântului și a zăpezii. Prima dintre ele: o estropiată, suspendată într-
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe care încă o ascult cu pasiune și care are efecte terapeutice pentru mine - muzica, un background al existenței și al activității mele; și e vorba doar de muzică simfonică. Restul, hip hop, rap, rock și altele sunt doar aventuri trecătoare. R.P. V-am prins. A.R. În flagrant delict de „aventuri“. Poate c-ar fi trebuit să spun „întâlniri“. Ascult și așa ceva, e adevărat, însă o fac doar din curiozitate. Când am iubit, am făcut-o cu o pasiune devastatoare
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
-i consume „normal”, ca pe doi artiști normali, care azi o nimeresc, mâine plictisesc, poimâine nu mai au nici un haz, iar la sfârșitul vieții nu mai au nimic „de spus”? Nu vine o vreme când ceea ce sacrifici omenește - vremelnice iubiri, trecătoare devotamente, provizorii elanuri, fără importanță în planul artei eterne - se plătește tocmai în planul artei? Nu vine o vreme când o lașitate - rapidă cât cauterizarea unui neg - se transformă într-o tumoare a operei? Dacă mica ticăloșie de azi, dacă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
surprinzător, motivul pentru care îndeplinea - singură și fără nici un sprijin - această importantă funcție igienico-socială nu era dorința de bani, putere sau parvernire. Nu: resortul intim al Veronicăi era venerația pentru bărbatul-leopard, bucuria de a-l găsi, măcar parțial, în îmbrățișările trecătoare ale lui Paul și ale celorlalți ingineri în tranzit. Flutur Veronica, în ipostaza de Carmen Popescu, răsturnase - literalmente cu picioarele în sus - clișeul bunică-mii: în locul damei de consumație, ea instaurase atât în orizontul meu spiritual, cât și în urbea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
propriei noastre figuri. Acum câțiva ani, precizează Lacretelle, începusem și eu un Jurnal. Nu mi-a trebuit însă mult, pentru a observa că scrisul meu diferea simțitor, după cum avea loc la Paris sau la țară. La Paris el trăda preocupări trecătoare și oarecare grijă pentru efectul frazei și al cuvântului. La țară, lucrurile aceste mărunte făceau loc unor preocupări generoase și cercetări profetice. Atunci m-am întrebat: care e adevărata mea viziune despre lumea ce mă-nconjoară? cum sunt care sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
peste umărul meu, îmi dădeau un sentiment de siguranță, de mulțumire, de liniște, grație căruia, desprins de tot ce mi-ar fi putut redeștepta arzătoarele păreri de rău, care mă chinuiseră în cursul ultimelor zile, gus-tam cu aviditate bucuria clipei trecătoare. Ce factor de echilibru în viață e sentimentul acesta de securitate! La copii mai ales; și nu mai puțin la femei... Era o zi superbă. Cerul avea o limpiditate ideală. Slabe adieri aduceau de departe, din păduri, din livezi, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu aspectul decorului florentin (o poziție de așa fel se poate lesne găsi și aiurea). Efectul acesta, cred, s-ar datori mai ales modului cum, aici ca și acolo, Arta se asociază Naturei, umanul se întâlnește cu divinul, ceea ce e trecător se integrează în ceea ce rămâne etern; cu alte cuvinte faptului că, la Iași ca și la Florența, fiecare cupolă, fiecare turn, fiecare zid, fiecare din formele proeminente, distinctive și caracteristic, luat în parte, ne apare ca un element necesar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și de a contribui astfel la clarificarea acestui penibil punct de îndoială: dacă actuala tendință dominantă a spiritului uman, care pare a abandona și renega atâtea lucruri în care am crezut odată, înseamnă progres sau regres sau oprire sau criză trecătoare... * E necesar s-amintesc că, la epoca în care mi-am făcut liceul, programul învățământului secundar era încă unitar și eclectic. Anii la care mă refer au fost cei de pe urmă ai regimului acestuia; iar seria din care am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
năduf, ridicându-și expresiv mânile deasupra capului. "M-am să-tu-rat!" L-am privit uimit. Căci deși nu mă puteam înșela asupra senzului cuvintelor lui, exclamațiunea "m-am săturat" mi-a părut așa de neașteptată încât mi-a provocat o scurtă, trecătoare confuziune. "Să se fi săturat în adevăr?" m-am întrebat în mine însumi, atribuind cuvintelor lui de revoltă un senz greșit. Este omul acesta în stare să se sature vreodată?" Un an mai târziu, pe Calea Victoriei, transfigurat, fericit, concetățeanul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
alte lucruri care formează rezultanta impresionantă a unui concurs de circumstanțe diverse, imposibil de realizat a doua oară la fel. Ceea ce s-a întâmplat la Iași în cursul secolului trecut e un asemenea fenomen unic; strălucit, dar unic; accidental, deci trecător, din moment ce condițiile care l-au determinat s-au schimbat, iar reproducerea lor, coincidența întocmai a tuturor elementelor sale, rămâne o imposibilitate. "Fenomenul Iași" n-a fost dar decât un efect local, iar grandioasa epopee a neamului, o rază care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de fericit de a mă vedea la Paris, Parisul însuși apărea ochilor mei atât de încântător și plin de farmec, încât luptele care se desfășurau atunci în sânul său, baricadele și toată sângeroasa mișcare nu mi-au părut decât lucruri trecătoare și neînsemnate. Starea de spirit în care ne găsim, atunci când luăm parte la anumite lucruri (fie în mod activ și direct fie pasiv, urmărind desfășurarea lor), iată ce dă senz și expresie acelor lucruri; iată de unde vine căldura, entuziasmul sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
stai jos!” Și m-am așezat. Desigur că în sufletul meu parcă nu îmi picase bine acest lucru. M-a durut felul în care s-a răstit la mine, deși știam că așa se va întâmpla, dar cum totul e trecător, mi-a trecut și mie repede. Dar există și minuni. Eram deja în a doua săptămână de vacanță când, într-o zi, după masa de prânz, cumnatul meu mă trimite în camera mică să-i aduc geanta lui cu care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Dacă vrem neapărat un zeu, n-avem decît să-i dăm acest nume focului care curge de la flacără la cenușă și iarăși mai departe... La lumina focului lui Heraclit, omul rămîne singur ca Înaintea sfinxului. CÎmpia Își dezvăluie astfel obrazul trecător. Ea hrănește, dar se deschide să primească și mormintele. Nimeni nu va fi Îngropat Între iluzii pe munte. Acolo rămîne stînca singură În ploaie, ca un zeu virtual. Dacă va izbuti cineva, lovind-o cu o daltă, s-o facă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cu ochii bulbucați, azvîrliți pe nisip după aproape fiecare furtună printre scoicile ce Întunecă plaja ca o invazie de termite. Singura piramidă pe care o cere aici nisipul este emoția de a simți această lumină curgîndu-mi pe mîini: o piramidă trecătoare ca și mine, fierbinte și vie care nu mă apără Împotriva timpului, ci Îl acceptă și curge odată cu el. În astfel de ceasuri, sufletul meu devine poros și se Îmbibă de liniște, rătăcind vag după zei vechi care nu disprețuiau
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
rănile deschise care strigă orgolios, sînt liber pentru că nu mi-e teamă să-mi aduc aminte ce i-am răspuns sfinxului, el așază În centrul universului o statuie care se Însuflețește, ale cărei buze palpitînd se pregătesc să guste fericirea trecătoare dar reală a lumii. SÎnt liber, ar putea să replice Pygmalion, pentru că nu mă tem să iubesc ceea ce va muri... (...La ce mi-ar folosi o statuie care ar rămîne piatră nesimțitoare, cînd buzele mele cer dragoste și mîinile mele
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
exista toate lucrurile ce te-ar putea Împinge să ridici o piramidă. Nisipul, soarele și singurătatea În care inima oamenilor bate altfel decît a voastră, a zeilor, iubind cu atît mai mult viața cu cît totul vorbește despre gloria ei trecătoare. Dar tu n-ai nevoie de piramidă. Tu fugi. Trăiești ca o fiară urmărită de sfinx, nu ca un zeu. Un zeu s-ar opri și ar zîmbi. Dar tu fugi din fața sfinxului. Mă uit la tine cum arzi de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
preferată. Știa din capul locului ce urma să se întâmple, dar numai Dumnezeu avea să știe când urma inevitabilul. Degeaba rugăciunile ei erau îndreptate spre cer dacă toate speranțele ei erau în van. Își dădu seama cât de fragilă și trecătoare esti viața oricăruia dintre noi: chiar dacă ai calități excepționale, sau dacă ești o persoană distinsă, sau una decăzută, bogat ori sărac sau pe orice piedestal ai fi, tot hrană viermilor ajungi. Viața pare ca o pânză de paianjen pe care
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Leon părea să fi înțeles în prealabil cum stăteau lucrurile, simțindu-se obligat să-i scrie o scrisoare pentru a i-o înmâna când totul avea să ia sfârșit. În fiecare noapte când adormea visa într-un mod ciudat amintirile trecătoare din viața lui amestecate cu cele din prezent. În noaptea aceea, totul părea cufundat în beznă și pustiu, numai la o fereastră se aprinse lumina. Înainte de a muri, vroia să fie sigur că ea este lângă el și o strigase
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]