158,017 matches
-
îndoială, un happy-end, un moment pe care merită să-l sărbătorim măcar în sinea noastră, dacă iubim poezia. Poetul a ridicat de jos arcul greu pe care numeroșii pețitori n-au reușit să-l încordeze în absența lui și a trimis cu el (mai mult în joacă, dar totuși a trimis) o săgeată până în înaltul cerului. Matei Vișniec, Poeme ulterioare (1987-1999), București, Editura Cartea Românească, 2000, 72 pag.
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
sărbătorim măcar în sinea noastră, dacă iubim poezia. Poetul a ridicat de jos arcul greu pe care numeroșii pețitori n-au reușit să-l încordeze în absența lui și a trimis cu el (mai mult în joacă, dar totuși a trimis) o săgeată până în înaltul cerului. Matei Vișniec, Poeme ulterioare (1987-1999), București, Editura Cartea Românească, 2000, 72 pag.
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în prestigiosul Giornale Storico della letteratura Italiana. Pentru a compensa spiritul doct-demonstrativ al capitolelor istoriografice, prefața strecoară o notă cochet-sentimentală. Parafrazînd finalul canțonelor și baladelor medievale, prin care poetul își trimitea ca mesajer în lume propriul text, Ramiro Ortiz își îndemna la drum, într-un pelerinaj de juruință,... cartea de iubire, nu doar de erudiție, pentru a le vorbi italienilor despre acest popor frate pe care ei nu-l cunosc și
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
săptămînii trecute că fostul ambasador american David Funderburk a fost propus pentru un nou mandat la București, acesta ar fi un semnal clar că americanii nu se lasă păcăliți de semnalele amestecate care le vin din România. David Funderburk a trimis la Washington rapoarte extrem de critice la adresa lui Ceușescu pe vremea cînd acesta încă mai era privit cu bunăvoință de adminsitrația americană. Încît nu se poate spune că ar fi omul care să nu știe deosebirea dintre declarații și fapte. * O știre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
reviste interbelice destul de cunoscute, ale cărei prime două numere au văzut lumina tiparului chiar la Găești. Redactor-șef este dl Tudor Cristea, absolvent al Filologiei bucureștene, cu trei decenii în urmă. Cronicarul a văzut mai multe numere ale revistei dîmbovițene, trimise cu amabilitate de către editori. A remarcat o oarecare ostilitate față de România literară ori față de unii dintre dirigenții ei. A înghițit în sec, stăpînindu-și pofta de a replica. N-a vrut să fie ținta, Doamne, apără-l!, vreunui blestem care se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
urmează poeziile lui Eminescu în această primă adunare a lor într-un volum este opera exclusivă a lui Maiorescu". Revenind la ipotezele minimalizatoare ale lui N. Georgescu, apoi, pornind tot de la aceeași scrisoare a lui Maiorescu către sora sa ("Am trimis astăzi corectura ultimei coli (nr. 20)") și socotind că ediția princeps are numai 19 coli plus opt pagini (o jumătate de coală), dl N. Georgescu îl face vinovat pe Maiorescu că a încredințat tiparului o coală în minus decît sumarul
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
de pești, cărți, cărțile bibliotecii de deasupra." Mircea, un Don Quijote poet, fără iubită, demiurg al lumii sale livrești, captiv și sclav al acesteia, sfîrșește prin a o distruge cu ajutorul cărții care a creat-o. O astfel de distrugere a cărților trimite cu gîndul la Urmuz care sesizează criza literaturii tradiționale și face o apologie a devorării acesteia de către bizarele sale personaje. Și personajele lui Ioan Es. Pop au un iz urmuzian, fiind hibride între om, obiecte și animale, metamorfoze eșuate, altele
Cartea canibală by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16312_a_17637]
-
literatură. Se prea poate însă ca aceasta să fi fost chiar intenția lui Sade căci, în mod evident, Francezi încă un efort... este un text ascuns într-o operă de ficțiune. A circulat, de altfel, legenda că astfel de texte, trimise în afară de marchizul întemnițat ar fi alimentat furia ce a dus la căderea Bastiliei... E, fără îndoială, un text periculos. Și în același timp, unul dificil, chiar dacă Filozofia în budoar e opera cea mai puțin crudă a lui Sade - am spune
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
la BBC, dl. Marcu mărturisea, candid, că n-are nici o competență în chestiuni de privatizare, și că rolul său constă în "protejarea" operațiunilor, cu atât mai mult atunci când în privatizare sunt implicate "persoane și instituții străine". Din această sintagmă ce trimite la limbajul paranoic al Securității trebuie să înțelegem, firește, că potențialii investitori străini sunt considerați din capul locului suspecți! Altminteri, de ce ar fi obligați să aibă de-a face cu un ofițer de informații cu un rang atât de înalt
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
Alex. Ștefănescu Conul Leonida la New York Dumitru Radu Popa este un imperialist, ca toți americanii. De la New York, unde locuiește de cincisprezece ani, trimite la București (orașul său de origine) cărți balistice intercontinentale, pentru a cuceri publicul românesc. Și loviturile îi reușesc de fiecare dată, provocând panică în rândurile scriitorilor din România. Cea mai recentă carte a sa de un farmec periculos, La Revoluția
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
Irina Coroiu Oferta cinematografică a ultimelor săptămîni reunește într-un mod incitant trei producții care aparent nu au în comun decît... compania de distribuție deosebit de harnică: New Films International - România. Cum de s-a înecat Mona? (S.U.A., 2000) trimite cu gîndul la Cum s-o arunci pe mama din tren și nu doar datorită "eufoniei" din titlu, ci în primul rînd datorită ingredientului de bază al rețetei: Danny De Vito. De astă dată matur șef de poliție într-o
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
amorțeală totală a corpului. Și invers, când nu mai visezi, corpul reacționează, participă la toate zgomotele din preajmă, răspunzând la toți stimulii exteriori. Fiziologic vorbind, în cazul "somnului paradoxal", visul este o a doua existență ideală, însă cu rădăcini adînc trimise în experiența anterioară trăită... Substanța chimică de bază care produce somnul, serotonina, se poate elibera din corp datorită diverselor cauze, excesul de alcool, de cafea, grijile, stresul, cînd are loc insomnia, lipsa de somn. Substanța chimică a ne-somnului, insomniei
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
la prețuri convenabile. În prima povestire, Botez 1947, protagoniști sînt un antreprenor de pompe funebre, (fost paracliser, fost cartofor profesionist) și un șofer-braconier; într-o alta - un fost medic și un fost cîrciumar etc. Lumea aceasta măruntă ne-ar putea trimite cu gîndul la povestirile lui Gogol sau chiar Cehov, căci în spatele neistovitei trăncăneli, se ghicește o realitate imposibil de suportat în lipsa unui refugiu. Rămasă tăcută lumea aceasta ar fi îngrozitor de tristă. Un alt "narcotic" este, fără doar și poate lectura
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
Paul Léautaud). * "Nefericirea omenească, cea a animalelor, a copiilor nu mă face oare să sufăr de parcă mi s-ar datora mie?" (idem). * Céline (i se atribuie): Nu medic ar fi trebuit să mă fac, ci general. Aș fi putut să trimit oamenii la moarte - sau să-i salvez". * "O bonomie totală poate ascunde sau insensibilitatea sau intenția de a devaloriza prin inflație cursul laudelor. Un critic "rău", intră franc, descoperă adevăruri care reinterpretate calm de alții (pot) să ajute la o
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
căruia textele elaborate de scriitor în această perioadă capătă noi și revelatorii semnificații. Personalitatea emfatică, quijotescă a poetului este surprinsă, in actu, nu doar pe scena publică, ci și în intimitate, așa cum o atestă paginile corespondenței, mai cu seamă scrisorile trimise soției. Răceala, indiferența de care se lovește fostul locotenent domnesc în saloanele pariziene, ingratitudi-nea prietenilor, în fine, toate greutățile îndurate ca emigrant sunt însă compensate de admirația unei tinere poete, cunoscută sub numele de Grecca Ida del Carretto. Criticul menționează
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
după terminarea studiilor, vine la mănăstirea din Blaj printre primii trei călugări. În anul 1753, episcopul Petru Pavel Aron îl numește vicar general. Se opune în 1756 alegerii ca episcop a lui Atanasie Rednic și din această cauză va fi trimis într-un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde, repus în drepturi, este un apropiat al episcopului blăjean. Nicolae Comșa nu menționează anul morții
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
și uneltele. În fruntea acestor "anticomuniste" tot cam de operetă, neștiind de fapt ce periculoasă e joaca lor, se afla bunică-mea, adică mama contabilului șef. Ce făcea tatăl tău în situația asta? Cînd auzea ce s-a întîmplat le trimitea și pe bunica și pe mama în noapte să readucă de prin sat, la sediul improvizat al colectivei, bunurile poporului. Și femeile, pînă la ziuă, refăceau colectiva. Un fel de Meșter Manole în registrul comic. Nu mai credeam însă, în
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
Distrează-i pe nobili, ce stai?! Își pune coroana pe cap.) Asta da coroană... CURTEZANA (în șoaptă, către MĂSCĂRICI): Privindu-l, parcă te vedeam pe tine. Ai fi fost mai înălțător... GENERALUL: Înălțimea Ta, solii vor să-ți prezinte darurile trimise de regii lor. MAJESTATEA SA: Să plece la curțile lor și să le spună maimuțoilor de regi că singurul dar pe care îl primesc este supunerea lor. MARELE PREOT: Împărate, Sfinții Părinți ai credințelor de pretutindeni vor să-ți dea
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
pământ. Mi-au stat ei, mi-au stat tot timpul alături. Tuturor acelora care au trecut de partea mea le mulțumesc, dar nu atât cât își închipuie, pentru că au trecut de partea adevărului... Celor cunoscuți și necunoscuți, încă o dată le trimit dragostea mea și le urez mai ales acelora risipiți prin lume mult noroc. Pentru acei care au gustat cu voluptate această pâine otrăvită a minciunii, nu am decât compasiune. E ceva rău în ei...care îi îndeamnă să se bucure
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
virtuale", "cărți" și "biblioteci virtuale" (cf. de exemplu Anis 1998, 266) sau "călătorii virtuale" și chiar "virtual sex" (cf. N. Deuel, în Herring ed. 1996, 129) și "magazine virtuale"", se face "comerț electronic" sau "virtual" etc. Atâtea cuvinte care mă trimit tot la o limbă de lemn, dar sui generis, cu efect manipulator de care puțini își dau seama, deși în fond, când achită nota de plată emisă de aceste "magazine virtuale", facturile sunt cât se poate de concrete și ies
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
unul dintre cei mai străluciți diplomați apăruți în ultimele decenii! Obișnuiți cu târâie-brâismele, cu limbajul primitiv și cu gestica largă, unsuroasă, de prim-secretar fudul, ale atâtora dintre pedeseriști, evident că finețea lui Răzvan Ungureanu șochează! Obișnuiți cum suntem să trimitem la Bruxelles sau la Strasbourg niște pămpălăi care-o rup pe franțuzește în ritmul sâmburilor de măsline pe care le mastică temeinic între măselele tip vipia iar englezește cam cât prim-soliștii din corul muților (am aflat că avem și
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
petrecut mii de ore în biblioteci și societăți de istorie din America, în final rezultând versiunea cea mai completă a cazului, nu și definitivă. Autorul crede că în timp vor fi făcute publice și alte documente (jurnalul lui Gillette, petițiile trimise de mama acestuia diverselor autorități, pentru a salva viața fiului ei), după cum speră că unii urmași ai celor doi nefericiți eroi vor rupe cândva tăcerea și vor spune ceea ce știu. Primele capitole ale cărții se ocupă de originile familiilor Gillette
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
Primele capitole ale cărții se ocupă de originile familiilor Gillette și Brown, de împrejurările în care cei doi tineri, Chester Gillette și Grace Brown, au ajuns la Cortland. Foarte interesant este capitolul în care sunt reproduse tulburătoarele scrisori de dragoste trimise de Grace lui Chester. Desfășurarea procesului te ține cu sufletul la gură, chiar dacă se știe deja verdictul. La unele ședințe participau peste o mie de persoane, ceea ce denotă interesul pe care l-a stârnit în epocă acest proces. Sunt impresionante
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
său în treburile justiției, iar acest lucru nu trebuia făcut în plină campanie electorală. El va ajunge secretar de Stat sub președintele Harding și apoi președintele Curții Supreme de Justiție a S.U.A., astfel că blestemul Louisei Gillette, din telegrama trimisă de aceasta în chiar ziua execuției ("Puteți Dvs. să spuneți, înaintea lui Dumnezeu, că nu aveți nici un dubiu în privința vinovăției lui Chester? Vă rog telegrafiați. Dacă nu puteți, sângele lui se va revărsa asupra inimii Dvs.") nu s-a împlinit
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
și Beduinul și nevasta lui, care sînt totodată teme ale unor fabule din literatura universală. Am depus volumele la Biblioteca Academiei, așa cum mi-a cerut vechiul meu coleg (ar trebui scrisă, odată, istoria acestor fideli ai Bibliotecii Academiei, care-și trimit aici cărțile și extrasele, zeci de ani după ce au părăsit Bucureștii sau țara, ca un omagiu neprețuit pentru templul unde au primit botezul) și le-am dat cîteva și foarte puținilor iraniști pe care-i cunosc, așteptînd să-i comunic
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]