7,094 matches
-
răspuns mereu, cu aerul cel mai firesc din lume, că așa simte el lucrurile și că e întru totul liber să-și urmeze inspirația, chiar dacă îi deranjează pe "ortodocșii" stilului romanesc. Acesta este stilul său: Fetița aceea avea pantofi negri, trotuarul era asfaltat, ploua de o jumătate de oră, ea trecea între drum și bariera înaltă a unei proprietăți private, te gîndești că un singur cuvînt conține toate celelalte cuvinte, îți spui că toate cuvintele se pot concentra într-un singur
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fotografiind o ceață vag însorită din care îți mai sorbi răsuflarea când chipul mamei poartă o pâine ca o lumânare acolo pe fundul mării deschizând albă - ca aripa unui porumbel - calea întoarcerii * ți se imprimă pașii printre frunzele putrede pe trotuar. Un tremur de umbre și lumini (poate din visele de peste noapte) își continuă, printre genele tale, capriciosul joc matinal. Din când în când, în aerul iernatic - acum, feeric însorit - te stropesc limuzine albastre, adâncindu-se, dispărând în zborul lor efemer
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
Dacă n-ai nici o treabă și nu te oftici - numai cînd te uiți în cîte-o vitrină și-ți vine să pui bombe - e mai ceva ca-n Big Brother. Cojile de semințe plutesc prin aer și se opresc la marginea trotuarului, lîngă ambalaje de marsuri și cipsuri, pachete de țigări și chiștoace. Cîte-o javră se strecoară printre bulanele negre, argintii, roșii, galbene, maro ale gagicilor. Care tot freacă aerul dintre ele, pînă ăla, săracul, cred că ejaculează. Că altfel de unde cîte-o
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
aleile, parcurile, subsolurile, țevile de apă rece și caldă, tomberoanele, gurile de canal. Ne-am născut cu ele. Nu le ia nimeni de-aici, nu le dăm nimănui. Cartierul e-al nostru: noi ne-am rupt picioarele în gropile de pe trotuar, pe noi ne-au mușcat cîinii și țînțarii, pe noi ne-a durut burta de la apa de la robinet. Noi am transpirat vara, noi am dîrdîit iarna, noi am pășit prin băltoace, prin fleșcăraia de zăpadă cu sare, pe noi ne-
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
din jos. Se apropiară oamenii, care vedeau imaginea străinului, dar pe care nu-l puteau atinge. Pe asfalt era un lac de sânge. Nimeni n-a putut înțelege de ce numai atunci când s-a spălat pata de sânge a dispărut de pe trotuar făptura verticală și concretă a însoțitorului meu". Bruschețea corect dozată a finalului, incluzând imaginea, panoramată cvasi-cinematografic, a mulțimii curioase, ce se vede proiectată, inocent, în centrul unui mister supranatural, confirmă, în opinia mea, vocația de scenarist de film a lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apărut câteva mii de familii prospere. Ilustrative rămân listele gen "Top 300". Presa economică a dezvăluit multe abuzuri, ilegalități și infracțiuni comise de noii proprietari. Firește, rămân la vedere cele câteva sute de milioane de borduri și pavele montate pe trotuarele din centrele localităților, câteva sute de kilometri de șosele modernizate de "regii asfaltului", cartiere de case și vile răspândite pe unde nu te aștepți. Ca și schiturile, mânăstirile și locurile sfinte redescoperite de inventivii călugări, vizitate cu multă evlavie de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și ale câte unui bătrân care a reușit să nu-și umbrească complet ființa. Bogătași luxoși pe dinafară nu mai au ochi să privească la semenii lor, fără "norocul" de a poseda bolizii gonind nebunește pe șosele ori ocupând sfidător trotuarele înțesate. Ca și "majoritarii", "minoritățile" nu se mai ajută între ele ca altădată fiindcă s-au accentuat diferențele pe noile criterii de averi în bani, aur, mașini, locuințe cu înfățișări epatante, plus înfumurările stupide de a fi "posesori". Spre deosebire de alte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
s-a părut necesară citarea unor pasaje edificatoare: „...cu ocazia Cursului de formare a pregătirii premilitare ce a avut loc în Garnizoana Huși între 25-31 august 1941, premilitarii din jud. Fălciu cari au luat parte la acest curs constatând că trotuarul din fața Gimnaziu Ion Antonescu (1882-1946) lui industrial de fete, str. Ion Mârza rechiziționate de armată luase sfârșit. afla barat de blocuri mari de zidărie provenite din cauza bombardamentului sau din alte cauze și care opreau buna circulație a pietonilor, au socotit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și care opreau buna circulație a pietonilor, au socotit că este bine a face un serviciu cetățenilor or. Huși (...) în ziua de 28 august punând umăr la umăr voinicește au mutat cele două blocuri și au făcut curățenia desăvârșită a trotuarului”. Probabil primarul Andrian a rămas descumpănit citind textul până în acest punct însă credem că urmarea l-a adus pe culmea indignării deoarece ofițerul responsabil cu premilitarii a dus infatuarea până la limita bunului simț: „...Dvs. ca Primar al orașului ați avut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mult sau mai puțin refăcute din Leipzigerstrasse. În scurt timp, am văzut înălțîndu-se chiar unul, două palate în stilulul masiv al artei staliniste. Vestul rămînea lipsit de formă. În centrul său, Kurfürstendamm, se simțea mirosul greu al descompunerii. Prostituatele făceau trotuarul, lămpile de neon agățate de ruine semnalau prezența cîrciumilor și cabaretelor. Vedeam în toate acestea dovada corupției capitalismului, a neputinței sale de a rezolva problemele de după război, în vreme ce primele furnicare de truditori din Est ofereau dovada tangibilă a capacității socialismului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
reședințelor de județ din Moldova spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a eforturilor statului în direcția europenizării, dar și a constituirii unor elite locale de factură occidentală. Putem menționa lucrările de amenajare a grădinilor publice, de realizare a trotuarelor și a străzilor, de canalizare, de asanare, de amenajare a piețelor centrale, de introducere a curentului electric și a iluminatului public etc. Trimiterile la arhitectura acestor orașe întregesc un tablou veridic al orașului moldovenesc din a doua jumătate a secolului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu o mărire a suprafeței intravilane; 2. cea de-a doua etapă (etapa acumulărilor calitative) - cuprinsă între anii 1864-1916 - în care, pe măsura consolidării statului român și a creșterii rolului administrațiilor locale, apar și primele semne ale sistematizării urbane: construcția trotuarelor, intensificarea proiectelor ce vizau realizarea aliniamentului stradal, demolarea clădirilor cu o structură de rezistență precară, amenajarea Grădinilor Publice, proiectele privind canalizarea și alimentarea cu apă potabilă, introducerea energiei electrice, pavarea străzilor principale, ridicarea Palatelor Administrative ș.a. Schema propusă este aplicabilă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ale secolului al XIXlea, ample lucrări de modernizare urbanistică și edilitară, coordonate prin intermediul Serviciilor Tehnice din cadrul fiecărei primării. Vom încerca, pe baza unei cuprinderi cvasigenerale, o amănunțită trecere în revistă a acestora: lucrări de aliniere stradală și de bazaltare a trotuarelor (ce vor continua și în perioada 1918-1938); lucrări de pavare sau de asfaltare a principalelor străzi ale orașelor, (aceste lucrări au fost demarate în deceniul opt al secolului al XIX-lea și au continuat până la sfârșitul perioadei interbelice); amenajarea Grădinilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
condițiile de trai ale „eroilor de peste calea ferată”, P. NicolauStoica făcea în anul 1928 următoarele precizări (articolul „O rușine contemporană - cartierul C.F.R.”): „Viața se arată acolo imposibilă din cauza depărtării de centrul orașului, a lipsei de lumină electrică, a lipsei de trotuare și rigole de scurgere și, mai ales, a unui drum direct de legătură cu o arteră principală a orașului; s-a instalat acum doi ani 4 sau 5 cișmele, iar de câteva luni 10 becuri de lumină electrică, care de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
propunerea de modificare a articolului 14 din Regulamentul pentru construcții. Potrivit prevederilor noului articol, „pe străzile de mai jos, nu se vor mai putea construi clădiri decât cu dou) etaje, având înălțimea de cel puțin 9 m., socotit de la nivelul trotuarului până la streașină; străzile sunt următoarele: strada Mare, Vasile Alecsandri, Alexandru cel Bun, Lecca, Piața Mică, Unirii, Căsăpiilor, Bacău-Piatra, I. S. Sturdza, Iernii, Mihail Kogălniceanu, Soarelui, Justiției și stradela Dumitrașcu”. Pentru a putea construi locuințe private, proprietarii de terenuri din Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
crăpătură verticală mică; pe străzile din oraș mai rămâne de efectuat reparațiile stricăciunilor provocate”. Desfășurate pe parcursul a cinci ani (1909 1914), lucrările au produs în rândul locuitorilor orașului o stare de vie nemulțumire. Noroiul, sau, dimportivă, praful, mormanele de pământ, trotuarele stricate, străzile care se surpau (de exemplu străzile Precista, BunaVestire, I. S. Sturdza), crăpăturile apărute în pereții caselor, conductele sparte, infiltrațiile etc., au creat orașului o imagine dezolantă. Proiectele de mărire a capacității de producție energetică a orașului au continuat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Jointului din Berlin - 500 mii lei ș.a. În numai cinci luni casele arse au fost reconstruite. Au mai fost efectuate lucrări de canalizare și alimentare cu apă potabilă, de pavare a străzilor, de refacere a rețelei de iluminat și a trotuarelor. Inaugurarea „cartierului sinistraților” a avut loc în ziua de 28 noiembrie 1926, în prezența „A. S. Regale Principesa Elena și a doamnei Clotilda Averescu”. Pregătirile pentru „primirea și însoțirea Principesei pe tot timpul cât va sta la Bacău”, au început încă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
străzii Ioniță Sandu Sturdza (1891-1895) - ce făcea legătura între șoseaua Națională și marginea dinspre Călugăra a orașului. În general, până la începutul perioadei interbelice infrastructura rutieră a Bacăului a fost caracterizată de un efort administrativ minimal de aliniere stradală, de lipsa trotuarelor și a bordurilor, prezența denivelărilor ș.a. În anul 1895 orașul avea „12 străzi mari bine aliniate, dar nepavate, ci numai șoseluite (...) și încă 30 de străzi care unesc între dânsele străzile mari”, toate impracticabile „în timpul dezghețului și ploilor”. Cele mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dar nepavate, ci numai șoseluite (...) și încă 30 de străzi care unesc între dânsele străzile mari”, toate impracticabile „în timpul dezghețului și ploilor”. Cele mai importante străzi din oraș aveau o deschidere a părții carosabile de 89 metri, lățimea medie a trotuarelor fiind de 1,5 metri. Marea majoritate a străzilor nu erau nici măcar prunduite, astfel că „praful, ce se aduna mai mult de un lat de mână pe străzi când erau călduri mari, dacă nu era ostoit cu vreo ploaie, era
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din localitate. Apa, ce era deversată cu ajutorul unui furtun pe baza principiului gravitației, „cădea mai mult pe ițarii și opincile omului de la Primărie”. Poloboacele au fost înlocuite în anul 1887 cu dou) sacale. Primul primar care a început bazaltarea (pavarea) trotuarelor a fost Costache Radu. Începute în anul 1889 cu muncitori aduși din București, lucrările au declanșat la vremea respectivă numeroase proteste din partea băcăuanilor. Aceștia au acuzat municipalitatea că risipește fără rost banii din bugetul comunei. Deși protestele au fost vehemente
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
60 lei pe an să fie asimilați locuitorilor ce au 6 vite și să plătească 25 lei”. Primul primar al Bacăului care a propus consiliului comunal un proiect de „pavare a principalelor străzi cu piatră cubică și de bazaltare a trotuarelor pe una din părți la toate străzile din oraș, cu nivelare și rigole pentru scurgerea apei” a fost căpitanul Ercol Rosetti (octombrie 1913). Chiar dacă a fost aprobat cu unanimitate de voturi, proiectul avea să fie amânat pentru anii de debut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
granit, acestea acoperind în total o suprafață de 8.036 m.p.. Tot în intervalul 1921-1923 au mai fost efectuate și lucrări de aliniere a străzilor aflate la periferia orașului, de prunduire a acestora, dar și de reparare și modernizare a trotuarelor vechi - unele trotuare au fost amenajate cu bordură mozaicată (strada Gării). Campaniile interbelice de modernizare edilitar urbanistică, spre deosebire de cele din Epoca Modernă, sunt caracterizate atât prin intensitate și anvergură sporite, cât și prin cooptarea în aceste activități a persoanelor private
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în total o suprafață de 8.036 m.p.. Tot în intervalul 1921-1923 au mai fost efectuate și lucrări de aliniere a străzilor aflate la periferia orașului, de prunduire a acestora, dar și de reparare și modernizare a trotuarelor vechi - unele trotuare au fost amenajate cu bordură mozaicată (strada Gării). Campaniile interbelice de modernizare edilitar urbanistică, spre deosebire de cele din Epoca Modernă, sunt caracterizate atât prin intensitate și anvergură sporite, cât și prin cooptarea în aceste activități a persoanelor private. În schimbul anumitor facilități
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de modernizare urbanistică, „spectacolul” străzii a continuat să fie unul specific vechiului târg. La sfârșitul anului 1937, pe străzile proaspăt asfaltate puteau fi văzuți „comercianți ce etalau în mod vulgar și inestetic toate felurile de fructe și zarzavaturi, până în mijlocul trotuarului, (...) negustori ce sparg ghiața chiar pe trotuarele din centrul orașului, aruncând cu hârdaiele în stradă apă și chiar zoaie, (...) vânzători de semințe, covrigi, mere murate, păpușoi fierți, expuse prafului și muștelor, ce dau ocaziunea la fel de fel de gunoaie”. O dovadă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să fie unul specific vechiului târg. La sfârșitul anului 1937, pe străzile proaspăt asfaltate puteau fi văzuți „comercianți ce etalau în mod vulgar și inestetic toate felurile de fructe și zarzavaturi, până în mijlocul trotuarului, (...) negustori ce sparg ghiața chiar pe trotuarele din centrul orașului, aruncând cu hârdaiele în stradă apă și chiar zoaie, (...) vânzători de semințe, covrigi, mere murate, păpușoi fierți, expuse prafului și muștelor, ce dau ocaziunea la fel de fel de gunoaie”. O dovadă în plus a faptului că oamenii și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]