3,608 matches
-
persoane bolnave și vreun ajutor pentru sine. Vorbindu-i despre un tânăr grav bolnav, părintele Leopold îi scria astfel: «Poate prezența domniei voastre va putea să-i grăbească vindecarea. Evident că el dorește vizita dumneavoastră și a vrut să intervină umilul scriitor. Dar acum îngăduiți-mi să vorbesc și pentru mine fratele Leopold. Știu că în rugăciunea dumneavoastră vedeți o mulțime de lucruri în fața lui Dumnezeu, și veți putea să-mi înțelegeți sufletul. Așadar vă cer o amplă binecuvântare și apoi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Lewis către don Calabria și, din păcate, numai trei ale lui don Calabria către Lewis. Limba pe care o foloseau pentru a comunica era latina. Cea a strălucitului profesor de la Oxford era o latină frumoasă, fluentă și muzicală; cea a umilului preot veronez era scolastică și simplă. Lewis era convertit de la ateism la anglicanism. Nu era un teolog, ci un neofit zelos fulgerat de descoperirea că «Dumnezeu este iubire»; un teren facil și propice pentru o întâlnire spirituală cu don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Evreii din Italia recunoscători]. Dar ceea ce impresionează cel mai mult este insistența pentru beatificarea și canonizarea lui don Giovanni Calabria, adresată sanctității sale Paul VI de către o evreică, doctoreasa Mafalda Pavia: «Am datoria și plăcuta misiune să-mi unesc vocea umilă celor numeroase ce se înalță astăzi spre Sanctitatea voastră, pentru a promova cauza de beatificare și de canonizare a Slujitorului lui Dumnezeu, don Giovanni Calabria. Vocea mea, este cea a unei doctorese evreice care, în ceasurile tragice ale persecuției rasiale
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
italieni și indigeni în favoarea misionarilor și a popoarelor din țările de misiune; - să favorizeze studiul problemelor medico-misionare; - să propage idealul misionar în clasa medicală și mai ales printre studenții în medicină, prin presă și conferințe». Începutul a fost simplu și umil. Puțini aderenți și viață grea. Dar iată sosind de departe un suflet îndrăgostit de problema misionară și înflăcărat de iubire față de Dumnezeu și față de aproapele. Un adevărat apostol misionar: doctorul Attilio Riccardi. Tânărul medic se formase spiritual în Acțiunea Catolică
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
văd în ochii lui strălucind o lacrimă; poate prima lacrimă de căință din viața sa». Capitolul XIX E nevoie de un conciliu ecumenic Reînnoirea sau pieirea! Pentru noi, spectatori îndepărtați în timp, e uimitor să vezi ieșind un «preot veronez» umil din magma efervescentă a ideilor și a proiectelor inovatoare, ce se dezlănțuie din crăpăturile deschise în crusta dura, sedimentată în secole de liniștire spirituală a Bisericii Catolice. După două războaie mondiale barbare, Biserica, Trupul mistic al lui Cristos, strânsă de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vorbea încet, cu o anumită dificultate, cu anumite aluzii la Civiltà Cattolica și cu cuvinte de admirație pentru vreun preot ale cărui articole le citise cu certitudine. Părintele Mondrone în amintirile sale, scrie: «Acest preot se profesa un simplu și umil slujitor al Operei Domnului, destinat să rămână ascuns și să lucreze în simplitate. Dar, în timp ce conversația se spația asupra unor subiecte ce priveau lumea, Biserica, preoții, vedeam acel preot umil dominând și înălțându-se spre înălțimi care privindu-le îl
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
amintirile sale, scrie: «Acest preot se profesa un simplu și umil slujitor al Operei Domnului, destinat să rămână ascuns și să lucreze în simplitate. Dar, în timp ce conversația se spația asupra unor subiecte ce priveau lumea, Biserica, preoții, vedeam acel preot umil dominând și înălțându-se spre înălțimi care privindu-le îl striveau pe cel care le asculta». Apoi, pe neașteptate, don Calabria a schimbat tonul și s-a înflăcărat, când a început să vorbească despre « necesitatea stringentă de a fi oamenii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îndatoriri asemenea preoților. Pentru aceasta, trebuiau să aibă ori să capete o cultură convenabilă și suficientă, dobândind abilități, titluri și licențe. Cu toate acestea, atât preoții cât și frații trebuiau să fie dispuși la toate, chiar și la cele mai umile slujiri. Din păcate, abatele Caronti, fidel regulamentelor și tradiției benedictine nu reușea să înțeleagă și să codifice spiritul nou care erupea în legile canonice, codificate în timp. Pe 24 iulie 1943, don Calabria trimise înapoi abatelui Constituțiile cu notele alăturate
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-o, că s-a născut din Preasfânta Coastă a lui Isus Răstignit. Eu nu sunt altceva decât un biet instrument, sărac printre săraci, și ca atare pus aici de Milostivirea divină drept custode și Aprod al acestei Opere, mici și umile prin natura ei, dar mare în mintea lui Dumnezeu, pentru că e destinată să înfăptuiască planuri noi și mărețe, specifice timpului grav pe care îl traversăm...». Apoi, se întinde să explice finalitatea Operei și spiritul care trebuie să o însuflețească. Spirit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
zile: «Au fost zile frumoase - conclude don Facibeni -, aproape decisive în viața mea». S-au reîntors la Firenze, ducând cu ei acest sfat al lui don Calabria: «Cuvântul meu sărman e acesta: dumneavoastră să fiți totdeauna un instrument docil și umil. Dumnezeu vă va folosi. Simt asta. Eu vă îndemn să vă faceți o Comunitate și să-i revărsați spiritul dumneavoastră. Dumnezeu are să vă ajute». «Cuvintele lui don Calabria au fost ca o garanție supranaturală a voinței lui Dumnezeu». Părintele Agostino
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
primă capitală simbolică a imperiului. Semantismul originar al imaginarului se stinge și el, odată cu modificarea de substanță a puterii. Figurile strămoșilor nu mai au mare relevanță în imperiul creștin, din moment ce ele au fost substituite prin noua teocrație de modelele religioase, umile și virtuoase, mult mai ușor de asimilat de credinciosul obișnuit decât figurile aristocrate romane. La Constantinopol, chipul înaintașului, al fondatorului noii lumi, se de-substanțializează și devine un arhetip − "înainte-mergător" care trebuie urmat cu fidelitate. Figura lui Iisus nu se
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
eludând orice alt intermediar. Precum un basileu. Am urmărit deliberat să pun în "dialog" statuia antică Togatus Barberini cu acest Michelangelo: romanul privește spre viitor, ocrotind și fiind ocrotit de trecut (busturile strămoșilor săi); renascentistul italian împrumută haina cea mai umilă, pentru a-și afirma, cu deplina conștiință a libertății sale de spirit și a geniului său, dreptul de a privi pe deasupra trupului christic, pe care îl susține el însuși, penitent și îndurerat. Văd în această relație, între aristocratul păgân și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
paralel, prin imagini, cele două lumi, romană și bizantină (sau influențată de aceasta); între ele, ca o "punte" către renașterea care prefațează societatea modernă, am ales să așez reprezentarea de către Giotto în Judecata de Apoi de la Padova a unui donator umil, Scrovegni, care caută să răscumpere, prin finanțarea unei construcții religioase, memoria tatălui său, un fost... cămătar. În plină renaștere "romană", deși în cel mai profund doliu creștin, Michelangelo, un artist, dislocă "puterea" și afirmă adevăratul prim discurs vizual al modernității
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lui - și plăcerea de a încerca să o retușezi - te încîntă ca o operă de artă, fiindcă, în limitele genului ei, este o operă de creație, și, în sfârșit, are calitatea eminentă de a te face să gândești. Este, după umila mea părere, monumentul cel mai impunător ce s-a ridicat până astăzi lui Eminescu." Biografia scandalizează însă pe "eminescologi". În România literară (nr. 8, 1932), G. Călinescu declară lui Camil Baltazar, privitor la Viața lui Mihai Eminescu: "Aș fi putut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pot scandaliza, "într-atît critica eminesciană s-a mărginit într-o rutină orală și școlară", autorul avertizează că a dat extindere documentației, întîmpinînd astfel obiecțiile vagi. "Cei mai dedați cu emoțiile reci ale criticii ne vor lăuda mai puțin pentru munca "umilă", "onestă" și vor ghici intenția noastră de a nu face uz de talent, de a nu înăbuși opera eminesciană în propria noastră sentimentalitate și stilistică. Am dorit a face ceea ce Sainte-Beuve numea fiziologia operei, istoria ei naturală (Pensées), adică acea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un vocabular impur, și la poetul român. Stând pe ruine, sub cerul plin de făclii, meditativ ca o piramidă, poetul își simte sufletul înălțîndu-i-se pe aripi de flăcări. Totul ia proporții infinite. Scena cu lună e "colosală", mormintele sunt "monstruoase", umila câmpie a Brăilei capătă perspective sahariene. Melancolia e purtată prin pădurile de molifți, salutată de șoimul de pe creste, ori comentată de urletele cîinelui: Scârbit peste măsură Tovarăș de-ntristare, De zgomotul cetății, Un câine, lângă mine, Eu caut în natură
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vreme de război, după o lungă perioadă de îndoială asupra putinții reîntoarcerii fratelui său, căruia i-a luat averea, înnebunește când aces-ta apare. Compoziția atât de înveselitoare pentru mulți Două loturi e de fapt o serioasă dramă. D. Lefter Popescu, umil impiegat strivit de mediocritatea existenței, a câștigat loturile cele mari la două loterii. Însă a rătăcit biletele. Cercetările pentru descoperirea loturilor, făgăduielile și umilințele d-lui Lefter sunt etape savante ale disperării. Surescitarea atinge faza mâniei teatrale când eroul află
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să dea "un dejun", al sublocotenentului Ionescu, o bună însurătoare, al Iulichii, un cheferist, dar nu în provincie, ci la București. Cu o astfel de galerie de oameni, nuvelistica lui Bassarabescu este bineînțeles umoristică, dar, spre deosebire de Caragiale, fondul liric învinge, umilii eroi fiind niște romantici cu rudimentul tuturor marilor pasiuni, exprimate în material degradat. Astfel m-me Manolescu din Pe drezină e o m-me Bovary și o Francesca da Rimini în mediu cheferist. Nesatisfăcută cu mica stație a obezului ei soț Napoleon
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fericire" împrumutat de la Duiliu Zamfirescu, Ioan S. Nenițescu (1854-1901) bolintineaniza școlărește ("La Sarmisegetuza stă mândrul Decebal,/ Ce-a frânt popoare multe de jos și de pe cal"), Ion Gorun, Constanța Hodoș făceau un fel de jurnalistică umanitară romanțată, inte-resîndu-se de clasa umilă, mici slujbași, cârciumari, găzari, punând probleme sociale, N. G. Rădulescu-Niger, îngrozitor romancier popular mai târziu, compunea versuri vulgare cu pretenții mussetiene ori idilice, Haralamb G. Lecca (1873-1920) interpreta odios în versuri pe Fr. Coppée și pe Eugène Manuel, într-o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
predica și făcând doar simpatică virtutea. Aci facem cunoștință cu bărbați dedați la patima jocului și a beției, cu teologi ispitiți de "legea trupului", cu femei vinovate îndreptate prin nobleța soțului, în fine, cu micile cazuri de conștiință ale oamenilor umili de la țară: dascăli în luptă cu pofta de țuică, babe copleșite de ideea judecății divine ("Păcatele mele-s cât năsip în mare, și câtă frunză-n codru, și câte stele-s pe cer. Atât am greșit eu, părinte!"), bolnavi cuvioși
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a mai însemna ceva prin feminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebită cu mult de a oricărei femei de la țară, nu. Și structura celorlalți eroi este epopeică, adică întemeiată pe momente din eternul calendar uman. Herdelea, învățătorul, e tatăl umil și prudent în interesul creșterii progeniturii, d-na Herdelea e mama, impulsivă, nesocotită, cu repulsie de ideile generale. Laura e fata de măritat întîi, Ghighi fata de măritat pe urmă, Titus, în conflict temporar cu generația părinților, nu-i decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când să-njure. Procesul concentric e infinit. Unii au voit să insinueze că poezia lui Arghezi e "minoră", dar ea, dimpotrivă, e dominată de probleme grave, dintre care cea mai frecventă e ceea a creației sempiterne. Un fapt atât de umil ca încolțirea cartofilor e prilejul unui cântec suav al maternității vegetale: Îmbrăcați în straie de iască Sunt gata cartofii să nască, S-au pregătit o iarnă, de soroc, Cu cîrtițile launloc, Cu întunericul, cu coropijnița și râmele, Și din toate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lapidarității gnomice: Trecutul adormit și viitorul În clipa care bate le-mpreuni: Când fericiți lipim la piept feciorul, Îmbrățișăm într-însul pe străbuni. De profundis tratează sobru, nu fără gravități, sentimentul eredității: Străbunii mei din vremuri legendare, Al vostru suflet de umili țărani A dormitat sub secolii tirani Ca sub un greu de lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi sfărâma sub pleoape tot spațiul din jur Și-mi voi culca suspinul pe norul meu: șalupă Ritmată de arhangheli
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
curse rebegit, învinge și devine pentru toți un vizionar, un om cu intuiții divine, în fața căruia soția se prosternă religios. Un solid succes, meritat și acesta, a avut comedia Titanic-vals de Tudor Mușatescu, în care se produce tot un om umil și de treabă, Spirache, funcționar la prefectură și câștigător pe negândite a cincizeci de milioane, ce nu-i modifică deloc onestitatea funciară. De un singur efect comic este scena cu pălăria. Eroul și-a cumpărat o pălărie cu 400 de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
punctuație și de așezare în pagină. TESTUL NR. 12 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ̋Arome dulci și amărui, mirodenii pipărate, miresme stinse, suflări umile, abia simțite, desluțite totuși... Soarele umed-adierile vântului de pe miriști, și grădini, și arături - fructele și frunzele crengilor - trunchiurile pomilor - pământul - frunzele și fructele căzute - și firele de iarbă-încovoiate miroseau de-a valma toate- toate. Pluteau suflete printre pomi și suflete
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]