8,137 matches
-
de harpa. Cavatina Vola talor dal carcere din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Deși foarte bine tratată în palatul Pasei Seid, Gulnara nu este liberă să-l părăsească. Ea își dorește să evedeze din palatul acestui om pe care il urăște și să găsească o dragoste adevărată. Cabaletta Ah conforto è sol la speme la aria Vola talor dal carcere Rezumat : După ce este invitată de Pasă Seid să participe la festivități, Gulnara își reafirmă speranța că Dumnezeu îi va oferi o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
joc de acesta pentru că nu poate să l împiedice pe Duce să-i curteze nevasta. Rigoletto părăsește sala în timpul dansului următor, un périgourdine , în timp ce un alt curtean, Marullo, aduce vestea că a descoperit că Rigoletto are o amantă. Toți îl urăsc pe Rigoletto, dar înainte de a apuca să comenteze această noutate șocantă, Ducele revine urmat de Rigoletto. Atunci cand Ducele, iritat de prezență Contelui Ceprano, care îl incomodează în flirtul sau cu Contesă, își manifestă nemulțumirea, Rigoletto îi sugerează să o răpească
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ducesei și celorlalți prezenți să părăsească piața, îl interoghează pe Arrigo asupra numelui de familie al acestuia (Qual e îl tuo nome?). Arrigo răspunde într o manieră echivoca și într-o pornire de mânie îi spune lui Monforte că îl urăște. Guvernatorul în schimb îi propune lui Arigo să intre în serviciul Franței. Arrigo respinge cu indignare oferta, iar Monforte, după ce încearcă să-l prevină contra unei eventuale înțelegeri cu Ducesa, se retrage în semn de sfidare la adresa acesteia. Actul ÎI
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a cucerit deja Theba. Tatăl meu - exclama Aida cu răsuflarea tăiată. Faraonul le cere tuturor să apere Egiptul sacru și îl numește pe Radames conducătorul suprem al armatei egiptene (Șu! Del Nilo al sacro lido). Amneris îi înmânează steagul egiptean, urându i să se întoarcă învingător. Aida, care împreună cu toți prezenți pronunțase cuvintele Ritorna vincitor, isi impută că din dragoste pentru Radames a fost pe punctul să-și uite patria și pe tatăl său care încearcă să o elibereze din robie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
totuși! în seamă. Dar degeaba! Mai ales că, pe deasupra, era și bâlbâit și, când vorbea, împroșca în jur valuri de salivă. Așa că nu e de mirare că această mogâldeață, pe lângă care treceai pe stradă întorcând scârbit capul, a ajuns să urască pe toată lumea. Nici semnificativele sale acte de caritate, nici frumoasa sa expoziție de acuarele și nici chiar faptul că a salvat un copil de la înec nu l-au putut integra în societate. (Ba, despre povestea cu salvatul copilului de la înec
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
despre povestea cu salvatul copilului de la înec, se spunea că V.I. O'Glup însuși l-ar fi aruncat inițial în apă pe pruncul acela nevinovat.) Așa că da! nu este de mirare că micuțul domn cunoscut drept "Mogâldeața" a ajuns să urască pe toată lumea: degeaba a avut el vreme de atât amar de ani cele mai bune intenții față de semenii săi, că aceștia, în cel mai bun caz, îl ignorau atunci când nu-și cheltuiau vremea să-l batjocorească. Când Vasili Ivanovici O
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
criminal periculos. Drept urmare, arătând că există crime din culpă, crime neintenționate sau pornite dintr-o răzbunare, din gelozie ori din alt motiv punctual, maestrul Ludovic L. a subliniat că făptașii aceia nu sunt periculoși decât pentru cei pe care îi urăsc până la oribilul act ucigaș. Deci, a arătat atât de convingător maestrul, "poți să te plimbi cât vrei în preajma unui soț gelos sau a unui șofer beat fără să ți se miște nici măcar un singur fir de păr din cap, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
3. Dezbaterea: Așa că, arătând că există crime din culpă, crime neintenționate sau pornite dintr-o răzbunare, din gelozie ori din alt motiv punctual, maestrul Ludovic L. a subliniat că făptașii aceia nu sunt periculoși decât pentru cei pe care îi urăsc până la oribilul act ucigaș. Deci, a arătat atât de convingător maestrul, "poți să te plimbi cât vrei în preajma unui soț gelos sau a unui șofer beat fără să ți se miște nici măcar un singur fir de păr din cap, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
urlat "asta e musca mea!", musca zboară... zboară și... gata... Gh. P. unu: Asta s-o crezi tu. Ascult-aici; cînd spui cuiva un adevăr de ăsta, care te obsedează pe tine, se întîmplă trei lucruri: primul e că te urăște că tu ai curajul pe care el nu-l are; doi, te va turna peste tot că ai fost securist, umflînd de zece ori ce i-ai spus tu, și trei, te va bănui că n-ai spus decît o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
era plin de subtilități... pe onoarea mea dacă nu...! Plin de finețuri... Și toată șmecheria pornea de la faptul că toată lumea era împinsă spre delincvență... și încă dublă delincvență... prima era că oamenii se simțeau vinovați față de regim, pe care-l urau și nu credeau în el, și-a doua oară se simțeau vinovați față de ei înșiși pentru că, deși nu credeau în regim, îl lăudau, defilau, exclamau... Înțelegi?! Ca să nu mai vorbim de delincvența de drept comun, de vinovăția omului care chiulește
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unei drame pedagogice care a existat dintotdeauna, de care nu suntem Întru totul conștienți, chiar dacă este Îmbrăcată În faldurile gesticulațiilor festive. În fond, ce se Întâmplă? Absolvenții vor să „scape” de sub „tirania” dascălilor, vor să-și urmeze calea, uitând sau „urând” ideile celor cu care au conviețuit până atunci. E nevoie, dacă ne gândim mai bine, de un act „ritualic” de „sacrificare” a fondatorilor și a „părinților” spirituali - dar adoptivi. Cine (dintre dascăli) mai crede că este acceptat după aceea cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ferice de acei profesori care se lasă „trădați” de discipoli, le place să fie depășiți și amendați prin prestațiile acestora din urmă! Elevul manifestă o aplecare funciară de a nu respecta prescripțiile profesorului, de a Încălca somațiile acestuia, de a urî ceea ce este achiziționat prin impunere. Vă mai amintiți de aceste „apucături”, căci, nu-i așa, ați trecut prin stadiul de educați. Este normal ca ceea ce apare din exterior să fie Întâmpinat cu opoziție. În ochii elevului, profesorul este simbolul autorității
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cel care ne greșește: Ați auzit ca s-a zis: „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”. Eu Însă vă spun vouă: Nu vă Împotriviți celui rău [...] Ați auzit ca s-a zis: „Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău”. Iar Eu zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc (Matei 5, 38-44). CITAT RETRAS!!! Iertarea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vă Împotriviți celui rău [...] Ați auzit ca s-a zis: „Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău”. Iar Eu zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc (Matei 5, 38-44). CITAT RETRAS!!! Iertarea Înseamnă să ne reconstruim persoana În concordanță cu un alt orizont de valori, punând Între paranteze egoismele și infatuările de tot felul, pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Îmbrățișare. Vreme este să agonisești și vreme să prăpădești; vreme este să păstrezi și vreme să arunci. Vreme este să rupi și vreme să coși; vreme este să taci și vreme să grăiești. Vreme este să iubești și vreme să urăști. Este vreme de război și vreme de pace. CITAT RETRAS!!! Cei mai mulți dintre semenii noștri nu percep timpul optim de acțiune și lucrurile cu adevărat importante la un moment dat. Dacă În legătură cu ceea ce este „bine” sau „rău” pare să fie mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și responsabilității, un atașament nețărmurit față de dreptate și exactitate, un etos al echilibrului și al bunei măsuri, o dragoste evidentă față de om și umanitate. A fost aspru față de cei cu alunecări și căderi mai mult sau mai puțin omenești. A urât minciuna, Înșelătoria, fățărnicia, delăsarea, hoția și toate patimile rele. Era direct, frust, dezarmant de transparent, nu avea „vocația” duplicității, a manierelor așa-zise civilizate. A avut un adevărat cult al muncii, propovăduind direct, În școală, prin activități practice de vară
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
viceversa, nefavorabile (cu multe nuanțe, însă) literaturii lui Marin Preda de după volumul întâi al Moromeților. După ce a debutat editorial cu o serie de Însemnări despre proză (1966), volum continuat de Proza poeților (1969), tipărește o culegere de cronici literare, „A urî”... „A iubi”. Puncte de reper în proza actuală (1971), în care desparte apele clar: al doilea volum din Moromeții nu reprezintă decât o „pală continuare” a volumului anterior, în vreme ce Foamea de spațiu de Eugen Barbu este operă de artist, de
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
Expresie, oarecum, a unei înfrângeri triumfătoare (pentru că Jurnalul lui A. poartă, fără îndoială, masca eșecului), cartea din 1989 rămâne o pată de culoare în peisajul criticii literare din epocă. SCRIERI: Însemnări despre proză, București, 1966; Proza poeților, București, 1969; „A urî”... „A iubi”. Puncte de reper în proza actuală, Cluj, 1971; Opinii. Prozatori și critici, Cluj-Napoca, 1975; Mențiuni, Cluj-Napoca, 1978; Jurnal, București, 1989. Repere bibliografice: Adrian Marino, Virgil Ardeleanu, „Însemnări despre proză”, CRC, 1967,11; Felea, Reflexii, 187-190; Piru, Varia, I
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
următoarele două motive, cuta e preferabilă unui costum ajustat: - o cută suplă e mai răcoroasă vara și ține mai cald iarna; - o cută suplă poate fi scrobită În forme frumoase și pline de majestate. Un veșmânt ajustat pe corp e urât și deseori caraghios. II. - Proporția cuvenită Între partea de sus și cea de jos constituie a doua regulă a costumului bărbătesc. Ca și În cazul lucrurilor mai largi În partea de sus decât În cea de jos, ca o piramidă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fascinație irezistibilă asupra lui Brummell. Asta ar Însemna să explici ce este un dandy prin prisma unui sublocotenent. Un dandy ce-și lasă amprenta peste tot, care nu există fără o anume distinsă originalitate 2 (Lord Byron) trebuie neapărat să urască uniforma. De altfel - și pentru lucruri mai grave decât această simplă chestiune de ținută -, era În firea lucrurilor ca Brummell să fie rău judecat, mai ales după moarte, când influența sa dispăruse. În timpul vieții, chiar și cei mai recalcitranți i
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Sorel. De Quincey l-a văzut cândva. Era la un dineu dat de Charles Lamb. „Printre noi, toți oameni de litere, ședea un ucigaș”, ne spune el și continuă să ne descrie cum În ziua aceea se simțise bolnav și urâse chipul omenesc și totuși se descoperise privind cu interes intelectual, peste masă, la tânărul scriitor, sub ale cărui maniere afectate i se părea că discerne atât de multă sensibilitate afectată și face speculații asupra măsurii În care „creșterea bruscă a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
impulsuri. De aici mirarea perpetuă a celor care luau decizii dar și a celor care trebuiau să le ducă la îndeplinire. Socialismul părea, din această cauză, o lume absurdă, imposibil de condus. Probabil că și din această cauză birocrații erau urâți, satirizați și prost plătiți. Ei erau invitați să coboare în realitate, să meargă pe teren, ca și cum sintezele și deciziile economice se pot lua individual, pe spețe, pe ore și date de mers ale unei economii. Folosința banului a devenit una
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este om de afaceri sau funcționar de stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau doamne ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în care în noi există și se manifestă forța vieții. Pentru om starea naturală este aceea de bine, fericire, adevăr, frumos. Dualitatea ființei noastre ne pune practic în slujba acestor valori. Suntem fericiți pentru că fugim de nefericire, suntem buni pentru că urâm răutatea și suntem drepți pentru că echilibrul nostru interior este stabil numai dacă ne situăm de partea dreptății. Faptul că în faza de ascensiune, de boom, al ciclului economic ne bucurăm și nu ne gândim la ziua în care va venii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
puterea sa. Prânzul totemic, care, probabil, este prima sărbătoare a omenirii, ar constitui așadar recapitularea și rememorarea actului criminal, memorabil, În care și-au aflat Începutul atât de multe lucruri: organizațiile sociale, Îngrădirile morale și religia. ș...ț Ei Își urau tatăl care, atât de puternic stătea În calea nevoii lor de putere și a pretențiilor lor sexuale, dar totodată Îl iubeau și Îl admirau. După ce l-au suprimat potolindu-și ura și realizând identificarea cu dânsul, trebuie să se fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]