6,013 matches
-
Adevărul de Cluj”, 1997, 1 999; Adrian Țion, Între relatare și reflexivitate, TR, 1997, 39-40; Dumitru Velea, „Chipul din oglindă”, ST, 1997, 9-10; Petria, Vâlcea, 399-400; Viorica Balaj, „Chipul din oglindă”, CNT, 1998, 5; Dumitru Velea, „Confesiunile unui navigator de uscat”, „Știrea”, 1998, 25-26 aprilie; Poantă, Dicț. poeți, 203; Constantin Cubleșan, „Insula viscolului”, „Cetatea culturală”, 2000, iunie; Petrică Birău, Fuga de filosofie în romanul „Insula viscolului”, „Ardealul literar și artistic”, 2000, 3; Monica Strătulescu, „Cerul meu de hârtie”, „Milenium”, 2001, 4
ŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290135_a_291464]
-
că, în cazul sistemelor multipolare echilibrate, cu precădere când statul amenințat este protejat de întinderi de apă, strategia cea mai avantajoasă ar fi pasarea responsabilității. Pe de altă parte, când sistemul este multipolar dezechilibrat, în special când există vecinătate pe uscat, realismul ofensiv prescrie contrabalansarea. Pasarea responsabilității este atrăgătoare mai ales în sistemele multipolare, unde se poate găsi o mare putere care să accepte responsabilitatea înfruntării agresorului. O astfel de confruntare i-ar putea uza pe ambii combatanți, astfel că statul
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
plin de apă până aproape de genunchi. Că Jilava era la 25 (sic!) de metri sub pământ... M-am gândit: „Măi, da’ ce Dumnezeu, nici bec, nici nimic?”. Și un miros de egrasie... Umblam ca bezmeticii și, pe oriunde umblam, numa’ de uscat n-am dat. Acuma, ce e de făcut? Trebuie să stai liniștit până dimineață, altă soluție nu era. Și când o fost dimineața, ne bagă În cameră unii... ’Ai de mine și de mine! Numa’ eu cu Vasile Savu și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lor. Dar tunurile rusești erau de calitate inferioară, având bătaia prea scurtă; de aceea toate proiectilele lor cădeau în Dunăre. Cele trei monitoare au ripostat, dar fiindcă Dunărea era agitată în ziua aceea, proiectilele trimise, în loc să cadă asupra bateriilor de uscat, au căzut la întâmplare, ici și colo, găurind câteva ziduri vechi, dar fără să facă explozie. Toată afacerea a ținut vreo 15 sau 20 minute, apoi monitoarele s-au retras pe brațul Măcinului.74 Rușii hotărâră însă să se descotorosească
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai mare decît mine, că morala mea austeră nu prezintă nici o atracție. * În unele momente pare un om frînt, fizic și psihic. Repetă întruna că n-are să-și mai revină. Sufletul îi atîrnă ca o rufă pusă pe frînghie la uscat: o clatină orice vînt, orice emoție. Eu aș vrea să fie o pînză tare, orientată pe direcția curenților buni. Văd însă că n-am puterea s-o scot din starea depresivă în care a căzut. „Ca s-o depășești, trebuie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
va putea, poate, să reziste cîtva timp; dar va fi fatal pierdută, căci proștii nu se gîndesc la primejdie” (Karl Marx, apud: I.C. Atanasiu, Spovedania unui socialist, p. 49). Se înțelege, vorbele „Bărbosului” îi vizează pe cei ce „cîrmuiesc” pe uscat. *La o cercetare superficială, progresul criticii de azi față de cea din trecut e indiscutabil. El ar sta în felul cum se scrie: mult mai bine - spun unii - decît altădată, atît sub aspect teoretic, cît și stilistic. S-au înmulțit „căile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cer, cei puternici, cei bogați. Crusta mic burgheză ce se susține pe spinarea mulțimii cu ajutorul frazeologiei de partid, pe care o exploatează cu abilitate. Aceștia, vizavi de oamenii simpli ai cartierelor masa de muncitori care se zbate ca peștele pe uscat pentru un trai mai omenesc. Asta-i, dragi tovarăși, a crescut cam multișor diferența dintre bogați și săraci, deși propovăduiți echitatea socialistă. Presa însă nu vorbește nimic despre această realitate. Despre bugetul familiei se tace mâlc de zeci de ani
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nimic, pentru că de la el ia ciubucul, bani și țigări și alte obiecte. Au introdus un sistem de apreciere model Dimitriu Claudian, în care te apreciază prin calculator și cei care nu corespund la baremuri sunt dați în alte munci, la uscat ori la Canal, iar acolo când se duc sunt luați în evidență și apoi li se dă o foaie de hârtie și li se cere să facă o cerere de concediu fără plată și să se ducă acasă, când vor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spuneau povestiri și întâmplări din viața lor de plugari necăjiți. într-un târziu am plecat spre casă. Cum mergeam în mașină am observat cum copilul adormise în brațele mamei sale. Eu încercam să mă odihnesc. Simțeam însă ceva gol și uscat în suflet. Tot conținutul acestuia parcă a rămas în casa de la Vurpăr, în curtea pustie și lipsită de viață, ca și în grădina în care pomii își așteaptă rodul greu șl îmbelșugat al verii. întorcându-ne spre casă, am ajuns
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
avizul celeilalte. în fața acestei situații, pretențiile bulgarilor crescuseră. Asmuțiți mereu de ruși, erau înclinați să pretindă Dobrogea în întregime până în Delta Dunării. La aceasta îi împingeau cererile panslaviste și comunizante de la Sofia, care aveau interesul ca să se facă legătura pe uscat între slavii de nord și cei de sud. Guvernul și cercurile regaliste bulgare au fost mai moderate în pretențiile lor. Se temeau de o prea puternică influență rusească și de primejdia comunistă. De altfel, sfaturi de moderație au primit și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și cercurile regaliste bulgare au fost mai moderate în pretențiile lor. Se temeau de o prea puternică influență rusească și de primejdia comunistă. De altfel, sfaturi de moderație au primit și de la Berlin. Germaniei nu-i convenea o legătură pe uscat a Rusiei cu Peninsula Balcanică. Astfel, fără prea multe rezerve, s-a cedat întregul Cadrilater cu județele Durostor și Caliacra. A căzut cea mai frumoasă coastă de mare pe care o aveam, cu valea fără de iarnă, cunoscută și străbătută de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
clorură de var din W.C., chiar dacă s-ar fi permis, nu puteai sta mai mult, căci te sufocai. Spălatul rufelor de corp era o altă problemă, care se rezolva folosind ca vas de spălat gamela și o cojiță de săpun. Uscatul rufelor în atmosfera umedă din celulă se făcea în câteva zile așa că de cele mai multe ori se îmbrăcau încă jilave. La intervale neregulate erau scoși la baie cu picioarele goale în bocanci și zeghea pe cap, deși din nici un unghi al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Spital Z.I. - Spital Zonă Internă Spec. - specialist/specialiști ss - semnat S.S. al Colonizării și Inv. - Subsecretariatul de Stat al Colonizării și Inventarului S.S. al Muncii - Subsecretariatul de Stat al Muncii S.S.A.U. - Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat S. Tehnic - Serviciul Tehnic St. M./Stat Maj. - Stat Major Sub. Bir. Evrei - Sub-biroul Evrei Subdir. Gl. - subdirector general Subof./ subofiț. - subofițer Subsecret. - subsecretar Șef. Bir. 10 - Șeful Biroului 10 Șef. Bir. Adjt. și Mob. - Șeful Biroului Adjutanturei și Mobilizării
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dispozițiunile prezentului decret-lege. Dat în București, la 4 decembrie 1940. Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri, General Ion Antonescu Ministerul finanțelor, G. Cretzianu Ministerul justiției, Mihai A. Antonescu Subsecretar de stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale pentru Armata de Uscat, General C. Pantazi Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale, pentru Aer, Comandor Gh. Jienescu Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale, pentru Marină, Contr`amiral Koslinski Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale Pentru Înzestrarea și Administrarea Armatei General
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE General ss C. PANTAZI Director de Cabinet M.A.N. Colonel, Balaban COMUNICAT: - Spre știință: Casa M.S. Regelui, Președinția Consiliului de Miniștri, Ministrul Înzestrării Armatei și Producției de Răsboi. - Pentru executare: Subsecret. de Stat al Arm. de Uscat, Aerului, Marinei, și Aprovizionarea Armatei, Marele St. Major, Comandament. Militar al Capitalei, Corpul Grănicerilor, Inspect. G-ral Jandarmi, Corpul de Cavalerie P.S., Corpul de Munte P.S., Corpul 1-7 Teritorial, Divizii, Brigăzi, Direcții și Servicii din M.A.N. și Subsecret. Stat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Aprovizionarea Armatei, Marele St. Major, Comandament. Militar al Capitalei, Corpul Grănicerilor, Inspect. G-ral Jandarmi, Corpul de Cavalerie P.S., Corpul de Munte P.S., Corpul 1-7 Teritorial, Divizii, Brigăzi, Direcții și Servicii din M.A.N. și Subsecret. Stat al Armatei de Uscat. - Tuturor garnizoanelor prin grija Comand. Terit. și unităților prin grija coman damentelor respective cărora li s’a trimis numărul necesar de exemplare. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 338, dosar 113, fila 77. Document nr. 149 MARELE STAT MAJOR
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
corp aparte - Tuturor Cercurilor Teritoriale - Insp. Gl. al Jand., Insp. Regionale, Legiuni. - Inspect. [P.P.] ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 346, dosar 423, filele 388-392. Document nr. 245 COPIE ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI DE USCAT DIRECȚIUNEA Adresa poștală: M.A.N., Piața Valter Mărăcineanu - București Telefon: 4.28.00 = ORDIN GENERAL = No. 12780 din 15 Noembrie 1944 Avem onoare a face cunoscut că Domnul Ministru de Războiu prin ordinul în rezoluție, pus pe referatul No
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mâini. Când mi-am revenit complet, mi-am dat seama că nu fuseseră fire ale amintirilor, ci chiar funia de nailon. De ea mă agățasem. Am realizat într-o fracțiune de secundă că eram ca o rufă spălată pusă la uscat în bătaia vântului. Poate chiar îmi plăcea să-mi asum un astfel de rol. Nu pricep de ce-mi treceau prin cap asemenea lucruri. Pentru că dobândisem obiceiul de a face tot felul de analogii așa cum îmi convenea mie? Posibil. Următorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
planta? am întrebat. — Nu-i știu numele. Crește în pădure, miroase bine, așa că-mi fac ceai din ea. Are tulpina verde, nu e prea înaltă și înflorește prin iulie. Îi culeg frunzele când sunt încă fragede și le pun la uscat. Animalelor le plac florile. — Animalele ajung până aici? am întrebat. — Da, la începutul toamnei. Când vine iarna, nu se mai apropie de pădure. Când e cald, mă vizitează grupuri-grupulețe. Mă joc cu ele și le dau din mâncarea mea. Iarna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ai ști cât m-am chinuit să mă îngraș! A trebuit să mănânc mult, plus dulciuri și grăsimi. Am încuviințat în tăcere. Cât a fost ea în baie, mi-am scos pantalonii uzi de pe mine și mi-am pus unii uscați, care se salvaseră de la dezastru. M-am întins pe pat și m-am gândit la un plan de bătaie. Era aproape unsprezece și jumătate. Nu mai aveam la dispoziție decât douăzeci și patru de ore. Trebuia să decid ce am de făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
șuvițe. Nu-și dăduse jos cerceii. Întotdeauna faci baie cu cerceii în urechi? am întrebat-o. — Doar ți-am mai spus asta! Mi-e frică să nu-i pierd. Țin foarte mult la ei. — Aha! Fata își atârnase lucrurile la uscat în baie: fusta, bluza, sutienul, chiloții. Toate erau roz. Singurele obiecte ce mi se ofereau privirilor. Tâmplele îmi zvâcneau de durere. Nu mi-a plăcut niciodată să văd chiloți și ciorapi în baie. N-aș putea spune că mă deranjează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o monedă în uscător și ți le usucă imediat. Dar n-am cu ce ieși pe stradă. Mi-am stors creierii câteva momente, dar nu-mi venea nici o idee salvatoare. Nu-mi rămânea decât să-i duc eu lucrurile la uscat. Am intrat în baie, i le-am luat și le-am băgat într-o pungă de la Lufthansa. Printre lucrurile rămase în dulap, am găsit niște pantaloni oliv și o cămașă. Mi-am încălțat mocasinii. Astfel mi-am irosit eu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
privirile când am intrat, dar s-au întors imediat la treburile lor. M-am așezat să-mi aștept rândul, cu sacoșa Lufthansa pe genunchi. Fetele n-aveau în mână decât ziarul, așa că am presupus că-și băgaseră deja rufele la uscat. Asta însemna că în clipa în care se elibera un uscător, era rândul meu. Am respirat ușurat la gândul că n-o să dureze chiar atât de mult. Mă deprima ideea că trebuia să-mi petrec cel puțin o oră prețioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
douăsprezece și cincizeci de minute. Gospodina și studentele au rămas încremenite, mutându-și privirile de la mine la uscător și invers. M-am uitat și eu mai atent și în clipa aceea am văzut că, de fapt, toate lucrurile puse la uscat erau de damă. Toate roz. Și colac peste pupăză, uscătorul mergea aproape în gol. De aceea au și bătut la ochi imediat. Mai bine ieșeam și-mi pierdeam vreo douăzeci de minute pe-afară. Continua să plouă mărunt. Parcă ploaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
eram pe cale să pierd pe vecie toată această lume liniștită. — Vrei să mănânci ceva acum? mă întrebă ea. — Nu, nu mi-e foame. — Anunță-mă când ți se face foame. O cafea bei? — Da, mulțumesc. Mi-am pus mănușile la uscat pe mânerul sobei, mi-am întins degetele să mi le încălzesc și am privit-o în timp ce-mi turna cafeaua în ceașcă. Mi-a dat-o, dar s-a așezat singură la masă și și-a băut cafeaua. — E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]