12,807 matches
-
distribuie produsele pe nici o piață, ci le utilizează exclusiv pentru consum, practicând agricultura de subzistență (Zwass, 2002; Voicu, 2005a). Implicația imediată, în plan peisagistic, este dată de prezența în ruralul românesc a găinilor ca parte a imaginii de ansamblu, a vacilor care se întorc de la păscut, a căruțelor care aduc toamna știuleții de porumb de pe câmp în curțile sătenilor. Implicația de substanță este manifestă în toate sferele vieții: agricultura este o activitate costisitoare din punct de vedere al timpului. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în fiu și nici nu vor mai putea să vândă pe piață ce vor și cât vor. Uniunea Europeană întră în curtea fiecărui sătean și îi dictează cum să cultive și cât să cultive, cum să taie porcul, cum să mulgă vaca și cum să folosească deșeurile menajere în mod rațional și ecologic. Gospodăriile rurale cu potențial de participare pe piață se dovedesc a fi destul de deschise la implementarea noilor reglementări, aproape jumătate fiind dispuse să își schimbe activitatea în conformitate cu noile standarde
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
există conștiința și inițiativa de a informa oamenii că este necesară reorientarea producției agricole către culturi alternative, aducătoare de profit, în perspectiva intrării pe piața europeană, populația manifestă o inerție în ceea ce privește cultivarea pământului. Cei care se axează pe creșterea animalelor (vaci, oi, cai, porci), a păsărilor și pe apicultură par să se descurce mai bine. Produsele zootehnice și apicole sunt mai căutate și mai ușor valorificate deși, și acestea sunt - în opinia sătenilor - subapreciate. În timp ce cele trei puncte de colectare a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vecin Hermeziu, el este menționat de sătenii din Trifești ca o experiență de succes. Un alt domeniu pentru care au existat finanțări este cel al creșterii animalelor. Cele două proiecte SAPARD aveau ca obiectiv realizarea de euroferme de creștere a vacilor. În plus, mai există afaceri individuale de tipul discotecii din localitate, magazinelor, barurilor, care sunt considerate investiții oricând prospere. Pe de o parte, se apreciază că aceia care au reușit aici nu sunt de fapt localnici, ci sunt veniți din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
printr-un sistem modern de administrare a lor „are să se ocupe cineva numai de o plantație de usturoi, să spunem, unul are să pună numai ceapă, altul are să facă fermă de lapte. Eu acum pun și usturoi și ceapă, cresc și vacă, facem de toate. Dar dânșii spun că nu e bună nici una” (bărbat, 47 de ani, salariat). Pe de altă parte, țăranul din Trifești vede Uniunea Europeană ca un fel de mesager care aduce reglementări extrem de împovărătoare pentru agricultura realizată în gospodăria
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Pe de altă parte, țăranul din Trifești vede Uniunea Europeană ca un fel de mesager care aduce reglementări extrem de împovărătoare pentru agricultura realizată în gospodăria țărănească: „Laptele de la stână trebuie pasteurizat, colectarea laptelui presupune să ai fântână, hidrofor igienizat, pentru mulgerea vacii trebuie cursuri, să faci injecție porcului când îl tai pentru a nu se mai vărsa toxine când...” (lider local, 35 de ani). O altă îngrijorare este legată de perioada grea ce va urma imediat aderării de când cu greu se va
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a animalelor și de valorificare a produselor de proveniență animală: „În UE animalele sunt undeva în afara satului ca să nu polueze... Așa am avut și noi numai că trebuia menținut” (lider local, 35 de ani). „În Olanda nu s-a văzut vacă pe stradă; la noi taie vaca pe marginea șanțului și apoi se duce și o vinde. Sau mulge vaca și sunt răpănoși” (bărbat, 78 de ani, pensionar, fost ales local). Pe de altă parte, este apreciată bogăția în materie de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
produselor de proveniență animală: „În UE animalele sunt undeva în afara satului ca să nu polueze... Așa am avut și noi numai că trebuia menținut” (lider local, 35 de ani). „În Olanda nu s-a văzut vacă pe stradă; la noi taie vaca pe marginea șanțului și apoi se duce și o vinde. Sau mulge vaca și sunt răpănoși” (bărbat, 78 de ani, pensionar, fost ales local). Pe de altă parte, este apreciată bogăția în materie de resurse naturale a României - „avem un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
polueze... Așa am avut și noi numai că trebuia menținut” (lider local, 35 de ani). „În Olanda nu s-a văzut vacă pe stradă; la noi taie vaca pe marginea șanțului și apoi se duce și o vinde. Sau mulge vaca și sunt răpănoși” (bărbat, 78 de ani, pensionar, fost ales local). Pe de altă parte, este apreciată bogăția în materie de resurse naturale a României - „avem un sol foarte fertil, avem ape, avem păduri. Sunt țări în UE care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ce mă dărâmă complet este imposibilitatea comunicării... Lipsa de comunicare este îngrozitoare. Și mai ales când ai trăit în alt mediu... Este și o săptămână când nu ies nici până la poartă. Eu nu merg în nici un bar. Discută de oi, vaci, porci. Ion șnepotul doamneiț mai vine cu știrile... morți, răniți” (femeie, 40 de ani). Atitudinea față de UE Integrarea în Uniunea Europeană este percepută de majoritatea localnicilor ca o etapă obligatorie, ca un dat căruia nu poți să i te împotrivești, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dintre motivațiile oferite de către cei intervievați. În general, suprafețele de pământ afșate în proprietate sunt mici: 2-5 hectare, existând doar câteva persoane care posedă mai mult: 20-30 de hectare. De asemenea, numărul animalelor din gospodărie este în medie de 2-3 vaci, orătănii, 2-3 porci. În sat nu există o asociație agricolă; în general, oamenii își muncesc pământul în familie. Asocierea este privită de cele mai multe ori cu suspiciune, ca ceva necurat. În Ațintiș se cultivă pe cea mai mare parte a terenurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de creșterea animalelor „Creșterea animalelor implică câteva tipuri de taxe: taxă la primărie, taxă pentru pășune, taxă pentru paznic și medicamente. Oile se adună în turme la trei, patru ciobani, începând cu data de 1 mai. Tot atunci ies și vacile la pășune. Proprietarul animalului plătește taxa pe pășune. Ciobanul le mulge și îi dă proprietarului 6-7 kilograme de brânză pe oaie timp de cinci luni, cât ține oile (mai-octombrie) sau chiar proprietarul face brânza. Ciurdarul primește pe perioada verii 400
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Proprietarul animalului plătește taxa pe pășune. Ciobanul le mulge și îi dă proprietarului 6-7 kilograme de brânză pe oaie timp de cinci luni, cât ține oile (mai-octombrie) sau chiar proprietarul face brânza. Ciurdarul primește pe perioada verii 400.000 de vacă.” Ațintișul este un sat de crescători de animale. Conform estimărilor, peste 80% dintre oamenii din sat au animale. Sunt în sat în jur de 300 de vaci, 500-800 de oi, 120 de capre, 70-80 de cai. Există câteva persoane care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sau chiar proprietarul face brânza. Ciurdarul primește pe perioada verii 400.000 de vacă.” Ațintișul este un sat de crescători de animale. Conform estimărilor, peste 80% dintre oamenii din sat au animale. Sunt în sat în jur de 300 de vaci, 500-800 de oi, 120 de capre, 70-80 de cai. Există câteva persoane care dețin turme de oi, de capre sau de cirezi de vaci. Vânzarea producției locale de lapte se face către două centre de colectare cu punct de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
peste 80% dintre oamenii din sat au animale. Sunt în sat în jur de 300 de vaci, 500-800 de oi, 120 de capre, 70-80 de cai. Există câteva persoane care dețin turme de oi, de capre sau de cirezi de vaci. Vânzarea producției locale de lapte se face către două centre de colectare cu punct de lucru la nivelul satului: Danone preia 70% din producția satului, iar Albalact (din Târgu Mureș) -30%. În afara pensiilor sau a alocațiilor, vânzarea laptelui este o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
În afara pensiilor sau a alocațiilor, vânzarea laptelui este o sursă sigură de vennit pentru săteni. Prețul oferit este mic, spun ei: 6.000 de lei plus încă 1.680 de lei primiți drept subvenție din partea statului pentru un litru. O vacă poate da 15-16 litri de lapte pe zi (sau peste 20 - depinde de calitatea ei), după cum ne-au lămurit sătenii. Produsele agricole vândute la piața din Luduș (marțea e târg de produse agricole) la Ocna Mureș (vineri), Turda (miercuri) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tinerii săteni, văzut drept un model de succes în Ațintiș, după o perioadă de angajare la o fermă elvețiană, a revenit în sat ulterior, încercând să aplice ce a văzut pe acolo. În prezent, are o mică fermă cu șapte vaci și o mulgătoare electrică. Prin urmare, experiența de migrație în străinătate a țăranilor din satul Ațintiș este redusă, în ciuda capitalului social mediu dezvoltat și a existenței minorității religioase, văzută de Dumitru Sandu ca un factor favorizant al emigrării. Solidaritate și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lor financiare limitate. Ciurda. Oamenii din Ațintiș își trimit împreună bovinele la păscut, această formă de organizare în comun fiind denumită ciurdă. Ciurda pare a fi foarte veche în Ațintiș oamenii spunând că ar exista dintotdeauna. De obicei, proprietarii de vaci se strâng în centrul satului, în fața bufetului, în a doua sau a treia zi de Paște. Uneori, când Paștele cade târziu, adunarea se organizează mai devreme. Aici se alege ciurdarul, cel care duce animalele la păscut pe pășunea satului. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Când sunt mai mulți candidați, oamenii nu supun la vot alegerea lui, ci îl aleg pe cel care cere cel mai puțin. Bovinele merg la păscut începând din 10-15 mai până la începutul postului Crăciunului, adică jumătatea lunii noiembrie. Pentru fiecare vacă, oamenii au plătit ciurdarului în 2005, 400.000 de lei vechi, o litră și jumătate de porumb (reprezentând circa 27 de kilograme, după spusele unui sătean), un kilogram de slănină și două de lapte. Banii sunt dați la început, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
circa 27 de kilograme, după spusele unui sătean), un kilogram de slănină și două de lapte. Banii sunt dați la început, iar bucatele se dau atunci când ciurdarul vine și le cere. Dimineața, ciurdarul, împeună cu toți membrii familiei sale adună vacile sătenilor și le duc pe pășune, iar seara animalele sunt aduse până în centrul satului, iar de acolo acestea știu drumul singure până la casele lor. În anul 2004, sătenii din Ațintiș au fost păcăliți de ciurdarul angajat, deoarece acesta a fugit
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
local), Europa FM. Cele mai pomenite emisiuni sunt cele de știri și de muzică populară (mai ales seara, după ora 20). Radioul funcționează în general și în timp ce ei trebăluiesc prin casă. „Îl las toată ziua să cânte cât sunt la vaci sau prin curte” (fermier). În satul Ațintiș, cablul TV a fost introdus de mai bine de un an (octombrie 2004). Există în jur de o sută de abonamente la cablu, majoritatea țăranilor având televizor, deși multe dintre ele sunt alb-negru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
urmăresc știrile de seară, de la orele 19-20 (pe diverse canale). O mare parte dintre cei care au cablu preferă știrile de pe alte posturi în detrimentul celor de pe TVR 1. Vara, primăvara și toamna, sătenii au mult de lucru la câmp, la vaci, prin gospodărie, grădină, astfel că urmăresc doar emisiunile de seară, intrând în casă abia după ce începe să se întunece. Concluzia este că, în general, timpul alocat televizorului în timpul sezonului activ este redus și centrat pe intervalul orar 19 (20)-22
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Cred că prea puțini sunt informați... că ziarele nu le citesc, că mai aud pe la bufet, discută politică (...) Trebuie cu mai multe denumiri din popor, să înțeleagă omul... Și imaginile sunt importante... Chiar dacă e comentariul mai sofisticat” (întreprinzător, fermă de vaci). Reprezentări asupra Uniunii Europene O temă „fierbinte” „Asta-i Uniunea Europeană. Schimbarea șefului, bucuria prostului. Integrare și plângere pe alte părți. Trei, patru ani după integrare sigur nu o să fie bine!” (lider local). Sătenii studiului nostru sunt preocupați de problemele traiului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
școală profesională). „Vorbesc, dar vorbesc cam cu teamă! Cu teama de scumpiri, adică prețurile... iar la noi posibilitățile de a face bani, mai ales la țară...” (directorul școlii). „Puțin... Se mai discută... Și cu agricultura, și cu animalele... care au vaci și așa trebuie să se asocieze, să își facă niște... că nu o să mai țină doar câte două, trei vaci, trebuie cel puțin cincisprezece, să aibă aparat din ală, ca să... Nu or să mai ieie laptele firmele din astea... Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
face bani, mai ales la țară...” (directorul școlii). „Puțin... Se mai discută... Și cu agricultura, și cu animalele... care au vaci și așa trebuie să se asocieze, să își facă niște... că nu o să mai țină doar câte două, trei vaci, trebuie cel puțin cincisprezece, să aibă aparat din ală, ca să... Nu or să mai ieie laptele firmele din astea... Sunt lucruri pe care oamenii nu poate să le facă” (femeie, 33 de ani, școală profesională). Unul dintre principalele subiecte de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]