5,522 matches
-
Anina, 19, 20, 24, 25, 28, 29, 31 - 33, 52 - 143 din UP V Nergana a OS Nera, 6-63 din UP VI Nerganita a OS Nera, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, pajiștile din zona Navatu Mare, cât și versantul drept al Cheilor Carasului. Parcul National Munții Macinului Zonele de conservare specială ale Parcului Național Munții Macinului includ parcelele și subparcelele forestiere 65 - 69, 75, 76, 79B.N., 80A.B.C.D, 81 A.B.C, 82 -83, 84C, 85N1.N2
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
albii, lucrări de dirijare a apei, traversări de cursuri de apă cu poduri, conducte, linii electrice, extragerea agregatelor minerale, depozite de deșeuri etc.; b4) amenajări hidrotehnice pentru irigații și desecări și instalațiile aferente; b5) lucrări de regularizare a scurgerii pe versanți, lucrări de corectare a torenților; c) execuție (c1-c5) aferentă domeniilor prevăzute la lit. b1)-b5); ... d) consultanță (d1-d5) aferentă domeniilor prevăzute la lit. a), b) și c); ... e) întocmirea documentațiilor tehnice necesare pentru obținerea avizelor și autorizațiilor de gospodărire a
REGULAMENT din 29 aprilie 2004 privind organizarea activităţii de certificare a unităţilor specializate în elaborarea de studii, proiecte, în execuţie, consultanţă în domeniul gospodăririi apelor şi documentaţii tehnice pentru obtinerea avizelor şi a autorizaţiilor de gospodarire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157930_a_159259]
-
apei subterane; ... d) distanță față de cursurile de apă, față de albia minoră și majoră a acestora, față de ape stătătoare, față de ape cu regim special și surse de alimentare cu apă; ... e) starea de inundabilitate a zonei; ... f) aportul de apă de pe versanți la precipitații. ... Criterii climatice: a) direcția dominantă a vanturilor în raport cu așezările umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanți în atmosferă; ... b) regimul precipitațiilor. ... Criterii economice: a) capacitatea depozitului și durata de exploatare; ... b) distanță
CERINŢE GENERALE din 20 februarie 2002 pentru toate clasele de depozite de deseuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157973_a_159302]
-
metodologice, prezintă cadrul general privind succesiunea operațiilor de întocmire a harților de risc natural la alunecări de teren și conținutul acestora. Articolul 2 Hartă de risc natural la alunecări de teren reprezintă sinteză datelor privind prognoză stării de echilibru a versanților, a pagubelor materiale și a pierderilor de vieți omenești ce pot fi cauzate de producerea alunecărilor de teren, pe un anumit areal și într-un interval de timp dat. Articolul 3 (1) Hartă de risc natural la alunecări de teren
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
topografica și cartografica (hărți existente digitizate, fotograme, imagini satelitare etc.); ... b) alunecările de teren existente și lucrările de remediere executate; ... c) caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetației etc.; ... d) intervențiile asupra versanților de natură să schimbe echilibrul natural al acestora (defrișări, lucrări de terasamente, amplasarea construcțiilor pe versanți sau la partea superioară a acestora etc.); ... e) utilizarea prezenta și de perspectivă a terenului (zone locuite, zone industriale, suprafețe agricole, păduri etc.); ... f
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
lucrările de remediere executate; ... c) caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetației etc.; ... d) intervențiile asupra versanților de natură să schimbe echilibrul natural al acestora (defrișări, lucrări de terasamente, amplasarea construcțiilor pe versanți sau la partea superioară a acestora etc.); ... e) utilizarea prezenta și de perspectivă a terenului (zone locuite, zone industriale, suprafețe agricole, păduri etc.); ... f) elementele expuse hazardului la alunecări de teren (construcții, terenuri). ... (2) Identificarea alunecărilor de teren și inventarierea
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
întocmește pe baza planurilor și harților topografice, prin documentare, studii și cercetări de teren, avându-se în vedere date geologice, geomorfologice, hidrogeologice, hidrologice, meteorologice, existentă alunecărilor de teren și a lucrărilor de remediere a acestora, date referitoare la intervențiile asupra versanților de natură să schimbe echilibrul natural și altele. ... (2) Hartă de hazard la alunecări de teren se elaborează în conformitate cu principiile din Ghidul privind identificarea și monitorizarea alunecărilor de teren și stabilirea soluțiilor-cadru de intervenție - GT006-97, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
de teren și stabilirea soluțiilor-cadru de intervenție - GT006-97, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 18/N/1997 și publicat în Buletinul construcțiilor nr. 10/1998, si Ghidul de redactare a harților de risc la alunecare a versanților, pentru asigurarea stabilității construcțiilor - GT019-98, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 80/N/1998 și publicat în Buletinul construcțiilor nr. 6/2000. ... (3) Hartă de hazard la alunecări de teren se actualizează periodic și ori de câte ori intervin
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
RISC LA ALUNECĂRI f) Studierea climei (tempe- EFECTUAREA E REDACTAREA ELEMENTELOR EX- PROPUNERI Văile principale din │lente de lungă O│în zone de deal și de │timpul viiturilor se produc La ploi rapide, A La baza versan- Există o Pe versanți sunt executate o │Versanți afec-
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
Studierea climei (tempe- EFECTUAREA E REDACTAREA ELEMENTELOR EX- PROPUNERI Văile principale din │lente de lungă O│în zone de deal și de │timpul viiturilor se produc La ploi rapide, A La baza versan- Există o Pe versanți sunt executate o │Versanți afec-
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la alunecări de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149551_a_150880]
-
meteorologic, pedologic, al vegetației etc.; ... d) intervențiile asupra morfologiei cursului de apă de natură să schimbe regimul natural al scurgerii maxime a apelor (colmatări și eroziuni regresive ale talvegului cursului de apă, defrișări în albiile minore și majore, împăduriri ale versanților, lucrări de terasamente, amplasarea construcțiilor în albia major inundabila etc.); ... e) utilizarea prezenta și de perspectivă a albiei majore inundabile (zone locuite, zone industriale, suprafețe agricole, păduri, captări și rețele de alimentare cu apă, canalizări, stații de pompare, șosele și
NORME METODOLOGICE din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare şi conţinutul hartilor de risc natural la inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149552_a_150881]
-
3. lucrări miniere programate în perioada următoare; 2.4. lucrări de dezafectare programate; 2.5. situația terenurilor la data elaborării studiului și la finalul perioadei. 3. Deteriorări ale mediului generate de activitatea de exploatare: 3.1. stabilitatea suprafeței terenurilor, a versanților și taluzurilor de carieră/halda; 3.2. degradarea terenurilor prin excavații, depozitarea sterilelor miniere, desolificari etc.; 3.3. poluarea acviferelor de suprafață sau subterane; 3.4. Degradarea calității aerului prin emisii de pulberi, noxe etc.; 3.5. deteriorarea vegetației (defrișări
ORDIN nr. 17 din 9 martie 2005 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind conţinutul-cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165885_a_167214]
-
miniere, desolificari etc.; 3.3. poluarea acviferelor de suprafață sau subterane; 3.4. Degradarea calității aerului prin emisii de pulberi, noxe etc.; 3.5. deteriorarea vegetației (defrișări, desolificari etc.). 4. Lucrări de refacere a mediului: 4.1. lucrări pentru stabilizarea versanților naturali, a taluzurilor de carieră/halda; 4.2. lucrări de rambleiere a excavațiilor; 4.3. lucrări pentru ecologizarea haldelor de steril și/sau iazurilor de decantare; 4.4. managementul apelor (colectare, drenare, epurare, deversare); 4.5. lucrări de decontaminare a
ORDIN nr. 17 din 9 martie 2005 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind conţinutul-cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165885_a_167214]
-
irigații; ... b) în cazul amenajărilor de desecare și drenaj, pe subsisteme sau grup de canale; ... c) în cazul amenajărilor de apărare împotriva inundațiilor, între două diguri de compartimentare; ... d) în cazul amenajărilor de combatere a eroziunii solului, pe subbazine hidrografice, versanți ori alte limite naturale sau artificiale. ... (2) În cazul organizațiilor care exploatează, întrețin și repara amenajări complexe de îmbunătățiri funciare al căror teritoriu nu se poate împărți în zone de reprezentare delimitate strict pe criterii funcționale, zonele de reprezentare se
NORME METODOLOGICE din 8 martie 2005 privind stabilirea zonelor de reprezentare şi a criteriilor de desemnare a numarului reprezentantilor pe fiecare zona de reprezentare din cadrul teritoriului organizaţiilor de imbunatatiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165944_a_167273]
-
irigații; ... b) în cazul amenajărilor de desecare și drenaj, pe subsisteme sau grup de canale; ... c) în cazul amenajărilor de apărare împotriva inundațiilor, între două diguri de compartimentare; ... d) în cazul amenajărilor de combatere a eroziunii solului, pe subbazine hidrografice, versanți ori alte limite naturale sau artificiale. ... (2) În cazul organizațiilor care exploatează, întrețin și repara amenajări complexe de îmbunătățiri funciare al căror teritoriu nu se poate împărți în zone de reprezentare delimitate strict pe criterii funcționale, zonele de reprezentare se
ORDIN nr. 146 din 8 martie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea zonelor de reprezentare şi a criteriilor de desemnare a numarului reprezentantilor pe fiecare zona de reprezentare din cadrul teritoriului organizaţiilor de imbunatatiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165943_a_167272]
-
confluența pâraielor Gurgui și Cuca (loc numit "între Râuri"), pe râul Cuca. După 300 m ajunge la o intersecție de drumuri forestiere (borna silvică 185 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și continuă înspre est, pe cel secundar, de pe versantul nordic al văii Tâmăciorului, pe culmea Vârlop, pe limită silvică, traversează o șa (culmea ce coboară din Muntele Arnota) (borna silvică 186 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și coboară în valea râului Costești, în stânga unei pepiniere (borna silvică
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și limita continuă înspre sud-est, pe culme, pe limita fondului silvic, trece prin cota 1602 (borna silvică 305 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești) și ajunge în șaua Comarnice. De aici se reia direcția nord-est, limita coboară pe muchia versantului stâng al văii Comarnice, trece prin poiana Comarnice și pe limita fondului silvic de pe interfluviu coboară spre Valea Cheia, trece prin borna silvică 315 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești, cota 1365 și borna silică 314 UP II Olănești
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în acest sector numit Căprăreasa), în dreptul bornei silvice 311 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești. De aici continuă în amonte pe valea Cheia, până la borna silvică 363 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești. De aici urcă pe muchia versantului stâng al râului Cheia, pe muchie, pe limita fondului silvic, până în culmea Hădărău, la cota 1364 (borna silvică 360 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), coboară pe culme pe limita fondului silvic până în șaua Hădărău (borna silvică 96 UP
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
3A,B, 4A,C, 5A, 5B (50%, partea din avalul râului Costești), 5D, 62A,C, zona neproductivă 62N, 64A,B,C,D din vestul văii râului Costești, 67A, 68A, din nordul satului Pietreni, 65A,B, 61A (25%, partea superioară a versantului stâng al Izvorului Priboiu Mic), 61B, zona neproductivă 61N, 63A, 63B (10%, partea superioară a versantului), 63C de la est de valea râului Costești, 69A (25%, partea superioară a versantului), 70 (25%, partea superioară a versantului), 71(60%, partea superioară a
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
neproductivă 62N, 64A,B,C,D din vestul văii râului Costești, 67A, 68A, din nordul satului Pietreni, 65A,B, 61A (25%, partea superioară a versantului stâng al Izvorului Priboiu Mic), 61B, zona neproductivă 61N, 63A, 63B (10%, partea superioară a versantului), 63C de la est de valea râului Costești, 69A (25%, partea superioară a versantului), 70 (25%, partea superioară a versantului), 71(60%, partea superioară a versantului), 73C,D, enclavele 73E și E3, 109A,B, enclavele E5 și E6 (Poiana Scărișoara), 110A
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
din nordul satului Pietreni, 65A,B, 61A (25%, partea superioară a versantului stâng al Izvorului Priboiu Mic), 61B, zona neproductivă 61N, 63A, 63B (10%, partea superioară a versantului), 63C de la est de valea râului Costești, 69A (25%, partea superioară a versantului), 70 (25%, partea superioară a versantului), 71(60%, partea superioară a versantului), 73C,D, enclavele 73E și E3, 109A,B, enclavele E5 și E6 (Poiana Scărișoara), 110A,B, enclava E11, 111, 113A,B, enclava E9, 114B, enclava E10 (Poiana Pătrunsa
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
61A (25%, partea superioară a versantului stâng al Izvorului Priboiu Mic), 61B, zona neproductivă 61N, 63A, 63B (10%, partea superioară a versantului), 63C de la est de valea râului Costești, 69A (25%, partea superioară a versantului), 70 (25%, partea superioară a versantului), 71(60%, partea superioară a versantului), 73C,D, enclavele 73E și E3, 109A,B, enclavele E5 și E6 (Poiana Scărișoara), 110A,B, enclava E11, 111, 113A,B, enclava E9, 114B, enclava E10 (Poiana Pătrunsa), 114A (20%, reprezentând partea superioară, de la
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
stâng al Izvorului Priboiu Mic), 61B, zona neproductivă 61N, 63A, 63B (10%, partea superioară a versantului), 63C de la est de valea râului Costești, 69A (25%, partea superioară a versantului), 70 (25%, partea superioară a versantului), 71(60%, partea superioară a versantului), 73C,D, enclavele 73E și E3, 109A,B, enclavele E5 și E6 (Poiana Scărișoara), 110A,B, enclava E11, 111, 113A,B, enclava E9, 114B, enclava E10 (Poiana Pătrunsa), 114A (20%, reprezentând partea superioară, de la estul enclavei E9), 114B, 120, 122
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Pătrunsa), 114A (20%, reprezentând partea superioară, de la estul enclavei E9), 114B, 120, 122, toate la sud-est de creastă, 58B, 57B, 49B, zona neproductivă 49N, 50A, zona neproductivă 50N, 44A,B,C;D, zona neproductivă 44N, 43 (25%, partea superioară a versantului), enclava E3, 40D (50%, partea superioară a versantului), 39A (20%, partea superioară a versantului), zona neproductivă 39N, 38A (25%, partea superioară a versantului), zonele neproductive 38N1 și 38N2, 35B (50%, partea superioară a versantului), 36A (50%, partea superioară a versantului
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
enclavei E9), 114B, 120, 122, toate la sud-est de creastă, 58B, 57B, 49B, zona neproductivă 49N, 50A, zona neproductivă 50N, 44A,B,C;D, zona neproductivă 44N, 43 (25%, partea superioară a versantului), enclava E3, 40D (50%, partea superioară a versantului), 39A (20%, partea superioară a versantului), zona neproductivă 39N, 38A (25%, partea superioară a versantului), zonele neproductive 38N1 și 38N2, 35B (50%, partea superioară a versantului), 36A (50%, partea superioară a versantului), enclava El, 37A,B,C,D,E, enclava
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]