3,798 matches
-
satului, cu participarea populației din localitate, la care nu lipseam nici noi, copiii. Era și scrânciob, mare distracție și bucurie pentru noi... Firește, lipsea parcul de distracție pentru copii și discoteca, pentru că... era atunci. Când totul er a minunat, o veselie nemărginită, că erau mama și tata, cu no i. Pomenirea morților După o săptămână, înscris cu litere roșii în ca lendar, era și este Paștele Blajinilor, sărbătoare mare , de cinstire și pomenire a celor morți. După slujba în biserică, toată lumea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
haremuri, ai să fii singura mea nevastă. De ce să nu rămîi, dacă spui că e atît de frumos Samarkandul? Îi pronunță numele cu greutate, silabisind Ro-di-ca. Și rîdem cu toții, o amenințăm c-o vom părăsi în piața Reghistan și, în veselia generală, ajungem la hotel. Ne luăm rămas bun de la Colea care se înclină politicos, strîngîndu-ne mîna la fiecare, dar reușește, odată ajuns în fața Rodicăi, s-o sărute fulgerător pe obraz, în timp ce noi izbucnim în hohote de rîs și fata devine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
întâlni zilnic pe Facebook, isi vor trimite sărutări, dar ea nu se va mulțumi doar cu atât. -Pe curând !...Efharisto !..Te agapo!... ACASĂ Ne aflăm în autocar pe drumul de întoarcere înainte de oră nouă într-o atmosferă plăcută, plină de veselie. Urma să poposim curând în Bulgaria și să oprim la un shop pentru a mai face ultimile cumpărături. Era o zi de vară perfect liniștită cu cer senin, fără pată. Lăură vorbea puțin, gândul ei era plecat departe, înapoi la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
un nou venit la Junimnea s-ar fi așteptat să vadă „O societate literară gravă, cu statute, prezident și viceprezidenți, fiecare luând cuvântul după numărul înscrierei.Și când acolo ce vedea? Vedea la prima ochire o societate aproape de nebuni, fiindcă veselia, glumele și râsul erau aproape în permanență, iar membrii se tratau între ei cu cea mai mare familiaritate”. Era „...o dezordine plăcută și spirituală...fiecare vorbia ce-i plăcea și tonul dogmatic nu era uzat decât în discuțiile și chestiile
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
de moarte ce fulgeră de sus. Ovidiu preferă însă să ofere o ultimă petrecere la el acasă, ca probă de cruntă disperare, cu gândul ca cea de pe urmă noapte a lui la Roma să marcheze o epohă sinistră de falsă veselie. Poetul își dă seama că e condamnat la dispariție fizică și că doar opera lui are șansa de a se sustrage sentinței : E un decret de moarte, o știu, sunt pregătit./ Fie !... a mea cenușă de-acum pe vânturi zboare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se uni cu un dușman și îl invocă pe zeul căsniciei : Fericit este mirele,/ fericită și eu, mireasa/ făgăduită să intru în patul regesc. Fără să înțeleagă această rătăcire a minții, Hecuba le cere troienelor să întâmpine cu lacrimi ciudata veselie a fetei : plângeți ca răspuns la cântul ei de nuntă. Casandra îi arată că această însoțire va aduce pierirea comandantului grec : fii bucuroasă pentru măritișul meu regesc [...] regele aheilor, luându-mă, în mine va-ntâlni o soață mai ruinătoare ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vântului spusele tale. Taxat drept sminteală, darul Casandrei de a cunoaște viitorul este respins de toți ceilalți. În poemul dramatic al lui Iorga, apropierea vasului care îi aduce pe Paris și Elena la Troia ar trebui să fie prilej de veselie o dată ce vestește sărbătoarea nunții. Cu toate acestea, o presimțire întunecată umbrește momentul festiv, iar Priam, Hecuba și Andromaca sunt neliniștiți de dorul de luptă al lui Hector : parcă pe toți apasă o frică, o prevestire (III 1). Încrezător în această
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cele mai bune și sunt spurcate și fără de rușine, să nu le iei în mână și în locul acestora citește altele, din care poți să înveți ceva bun.” Samuil Micu 117. „Cărțile sunt plăcute; dar dacă din cercetarea lor pierdem și veselia și sănătatea, cele două mai bune împărtășiri ce ne sunt date, să le părăsim.” Michel de Montaigne 118. „O carte este o victorie. O carte e și un semn de civilizație neînvinsă, nu numai de cultură învingătoare.” Adrian Păunescu 119
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
prieteni și societatea lor mi-e foarte plăcută, prieteni din toate țările și toate timpurile. Ei totdeauna sunt lângă mine: când îi chem; când îi întreb îmi răspund... Unii mă învață să trăiesc bine; alții să mor bine. Ceilalți, prin veselia lor, îmi risipesc grijile și necazurile. Unii îmi potolesc inima în suferințe; alții mă învață să disprețuiesc poftele inimii. Unii mă poartă de mână pe drumul cunoștințelor; alții mă îndreaptă pe cărarea virtuților... Știți voi cine-mi sunt acești buni
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
grijă te voi călăuzi: Spre forum-ul Minervei, sub ale Păcii-altare, O afli la libertul Secundus, de vânzare.” Marțial 611. „De-ți va cădea, o Cezar, această carte-n mână, Să-ți descrețească fruntea ce-i peste țări stăpână. Ușoară veselie triumful nu-ți jignește, Iar comandantul oastei de-o glumă nu roșește. Așa cum râzi când joacă Latinus sau Thymele, La fel citește, Cezar și versurile mele. Nici cenzorul prea aspru cu râsul nu se-arată; Nerușinat mi-e scrisul, dar
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
locul evenimentelor, asta marchează memoria copiilor. Farcaș îmi știe metoda pedagogică, am discutat amândoi de asta. Îți aduci aminte, Farcaș, eram pe punctul să cădem de acord măcar o dată, deși părerile noastre, nu-i așa?..." Mormăială furioasă. Învățătorul râse fără veselie și continuă să se împotmolească și mai tare în tentativele lui, vizibil sortite eșecului, de a face să se creadă că nu se petrecea nimic nefiresc. Locotenentul, care nu înceta să-și frământe mintea ca să afle ce anume din persoana
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
zăpadă, încă netulburată de bocanci plini de noroi, roți de trăsură sau automobil, ne impune încă tăcerea. Este vremea TĂCERII, a adunării de sine și în sine, înaintea drumului ce ne va purta de-a lungul celor douăsprezece luni. După veselia, zgomotul și culoarea ultimelor zile ale anului ce s-a încheiat, s-a lăsat peste lume tăcerea. Parcă nimeni nu ar vrea să fie el primul care a tulburat oglinda nemișcată a vremii. Și totuși, cu primul mare scandal politic
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
suferință fizică sau morală. Ea m-a făcut să iubesc viața pentru a putea să fac ca, prin faptele mele, să merit a fi iubit de dânsa și pentru ca să pot să sorb fericirea ce inteligința ei, bunătatea și dulcea ei veselie răspândesc în giuru-i. Dacă sufer de plecarea mea, este numai pentru durerea ce-i va da această despărțire. O rog dar a face pentru mine și sacrificiul d-a-și domni [domina] durerea pentru a urma d-a răspândi seninătatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ordinară“, 602 cu „apă bună“ și 58 de „puțuri mecanice“; transportul apei se efectua cu 449 sacale. În oraș se aflau 37 redacții de jurnale, 19 farmacii, 12 librării, 8 tipografii, 5 băi publice, 1 327 de cârciumi (revenind - mare veselie! - o cârciumă la 140 de locuitori!), 337 băcănii, 240 croitorii, 187 medici, 49 farmaciști, 9 „dentiști“, 9 spitale, 92 moașe, 30 tăbăcării, 97 mori cu cai, 12 mori cu abur, două turnătorii de fontă etc., etc. (cf. Aurel D. Pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pentru agenții de schimb și de la 3 1/4 la 4 1/2 pentru misiții de mărfuri. Sediul în str. Doamnei, 7 (p. 317). Berării (braserii): La Gambrinus (P. Georgevici), Calea Victoriei, 4 și str. știrbeiVodă, 2; Anghelopulo, G., Tunel de veselie, Calea Victoriei, 1; Bischafer (M-me Marie), Calea Griviței, 31; Burănescu, St., Tunel american, str. Lipscani, 81; Cabașanu, J., La Carul cu bere, str. Stavropoleos, 28-29 și Calea Victoriei, 2; Café Academiei, str. Academiei, 4; Café Bellevue, str. Doamnei, 13; Café de l’Hôtel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
rămas când v-am văzut îmbrăcată la fel cu noi! Poate mi se părea mie, dar alți elevi mai frumoși, mai prietenoși și mai buni la învățătură nu erau în toată școala. La fel de frumoase mi s-au părut carnavalurile cu veselia lor, când aveam impresia că sunteți și dumneavoastră copil ca și noi, fără griji. Vă mulțumesc că ați fost tot timpul în mijlocul nostru la orice eveniment. Mereu v-am apreciat calmul și căldura sufletească de care ați dat dovadă. Vă
Dragă doamnă învăţătoare,. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Apostol Lucian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1855]
-
următoarele casete sînt rezumate informațiile prezentate pînă acum: A C Acțiunea sau evenimentul declanșator se presupune că ar determina Consecințele: sentimentele și comportamentul dumneavoastră Autobuzul nu oprește pentru dumneavoastră se presupune că ar determina Sentimente de mînie, depresie, anxietate sau veselie Însă între A și C intervin o serie de gînduri, astfel încît adevărata asociere este: A B C Acțiunea sau evenimentul declanșator induce concepțiile, gîndurile și interpretările dumneavoastră care generează Consecințele: sentimentele și comportamentul dumneavoastră Autobuzul nu oprește pentru dumneavoastră
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care generează Consecințele: sentimentele și comportamentul dumneavoastră Autobuzul nu oprește pentru dumneavoastră induce Voi întîrzia la o întîlnire importantă sau Nimic nu merge cum trebuie sau E bine că s-a întîmplat așa care generează Sentimente de mînie, depresie sau veselie Dacă de obicei aveți tendința să vă așteptați la tot ce e mai rău, reacționați în mod exagerat atunci cînd lucrurile nu merg bine și vă faceți prea multe griji cu privire la ceea ce gîndesc ceilalți, veți începe să vă simțiți mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
strălucească asupra noastră și ai milă de noi. Fă-ne să cunoaștem căile Tale pe pământ și mântuirea Ta între toate popoarele. «Să Te laude neamurile, Doamne, toate popoarele să Te laude. Națiunile să se bucure și să tresalte de veselie, pentru că judeci popoarele cu dreptate și conduci neamurile pământului. O, Dumnezeule, Tu, Dumnezeul nostru, binecuvântează-ne! Să ne binecuvânteze Dumnezeu și frica de El să se reverse până la marginile pământului»“. PRIN MARIA LA ISUS! Glosar 1. actualism = cercetarea și interpretarea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
bucurii am trăit, ce vești avem de la colegii din țară. De multe ori, când unul sau altul dintre colegii din afara Iașului se întâmpla să fie în oraș, în ziua întâlnirii noastre, participa cu noi, trăind împreună bucuria revederii. Era o veselie de parcă toată lumea era a noastră. Se discutau și lucruri serioase legate de viața profesională. Aflam ce greutăți întâmpinam legate de sănătatea părinților. Ne bucuram de nașterea fiecărui copil, făceam planuri de viitor. Se făceau multe glume și farse. Unele mai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
fleurs. La maîtresse de maison les aime à la folie. Tous les matins ces nombreux valets doivent garnir de roses les grands vases du petit salon où elle se TEINT.“ „Où elle se TEINT“ în loc de „où elle se TIENT“ provoacă veselii nesfârșite, mai ales pentru că se potrivea. D-na Oteteleșanu erea destul de bătrână. Această greșeală a apărut în l’Indépendance Roumaine cu data de 9/21 iunie 1881. Atacurile fățișe împotriva cabinetului Dumitru Brătianu încep. Mai ales Senatul îi este hotărât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ghiozdanul la subțioară, însoțită de logodnicul ei, mai târziu soțul, studentul Papadupolos. anul Din birtul acesta a plecat intâia pornire - zisă socialistă - cu Paul Scorțeanu și cu Spiroiu. Viața studențească este întotdeauna și peste tot aceeași: sărăcie, nepăsare de viitor, veselie, glume. Pe la anii de care mă ocup acum, între 1879 și 1884, viața studențească era, din multe puncte de vedere, cu totul deosebită de cea de astăzi. Mai întâi nu exista curentul ideilor socialiste. Câțiva rari studenți cari începeau să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe noua Constituțiune a țării în fața reprezentanților națiunii și în cele mai entuziaste aclamațiuni. Președintele Adunării Naționale a ținut un cuvânt la care M. S. Domnul a răspuns, întrerupt fiind la mai multe pasage prin aclamări și strigăte de bucurie, Veselia ce se vedea pe figura membrilor Adunării și pe acea a poporului aflat prin diferitele tribune nu se poate descrie. Loja doamnelor era asemenea plină. Mai multe buchete au fost depuse pe biuroul Adunării pentru M.S. M.S. a mers apoi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în genere se poate zice că era nemaivăzut încă până aci. Majestățile și Altețele Lor mulțumeau voios la aceste nesfârșite și unanime manifestațiuni de iubire și atât figura radioasă a Reginei, cât și fața plină de mulțumire a Regelui reflectau veselia ce Auguștii Suverani împărtășeau în acea zi cu credinciosul Lor popor. Pe la orele 2 cortegiul regal a ajuns la Palat. Aci, Majestățile-Lor, față fiind A.S. principele hereditar de Hohenzollern, au primit felicitările d-lor miniștri cu soțiile d-lor, precum și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prea mult și efortul intelectual a fost prea mare, încît constituția lui fizică n-a rezistat și a murit la puțin timp de la terminarea studiilor de la Paris. Viața studențească se limita numai la Cartierul Latin. Era zgomotoasă doar în sensul veseliei unui tineret, care se amuza în orele libere. După ce mi-am trecut, cu bine, examenele, primul an în iunie 1921, al doilea în iunie 1922 și mi-am susținut teza de doctorat în drept în septembrie 1923, m-am reîntors
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]