3,592 matches
-
cu duh. sălășluiește-L în tine pe cel necuprins. chiar pe aici, mireasa trecu lăsând unde neliniștite de voaluri. ciupind pleoapa noastră la vreme de iarnă. chiar printre aceste fire de iarbă, roza ei făptură, încoronată, dintre spumele mării ieși. vestind prima zăpadă, vântul răbufnind printre pociumbi. degrabă intra-vom cu tălpi sfiite în dulcea ei căsuță de ceară. degrabă, ca niște văcari veniți din zloata câmpului, ne vom desfăta pe lângă foc. oprită în cer limba timpului. boieri mari și coconi
Poezii by Paul Aretzu () [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
copaci din altă lume, Din bibliotecă vechi volume Se alungesc ca niște boturi Să sufle aer cald...iar lampa Se-aprinde singură-n fereastră. Pe foaia albă dibui Raiul, Și pe când scriu, iată creionul Din mână suie ca un înger Vestind minunea care-ncepe Acum în ieslea minții mele. Disimulare Mimau pe scenă despărțirea, El se uita la ea ca-n gol, Ea decupa decoru-n două Și îl punea în geamantane. Dar spectatorii întristați Nu bănuiau că la ieșirea Din teatru
POEZIE by Monica Pillat () [Corola-website/Imaginative/14014_a_15339]
-
mei vor clipi Pleoapele altui înger Cu numele Înger și când Va pleca și acesta Un altul îl va înlocui și Așa mai departe și eu Căutând mereu cu privirea Următorul înger ce coboară Voi privi cerul. Canopus Străluicitoare stea vestește Împărăția Celui ce va veni Căci El este pacea noastră, El Care a făcut din două lumi una, Surpând peretele din mijloc, Adică vrășmășia Și moartea-n nemurire s-a preschimbat Și când îl vom vedea vom fi asemenea Lui
ARGO Navis by Ioana Diaconescu () [Corola-website/Imaginative/14899_a_16224]
-
o editură din București și alta din Paris), și va fi prezentată la Salon du Livre, în martie 1999. Eram nefericit și sumbru traducând versuri de-ale prietenului meu mort. Iar azi, pe la 21,15, un telefon din țară îmi vestește că un altul din prietenii mei s-a stins: Dan Laurențiu. Duminică, 27 decembrie Papa, dacă tu ai fi un băiat de vârsta mea, te-ai îndrăgosti de mine? Din adâncul inimii, proclam că Delphine ar fi cea pe care
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
Traian T. Coșovei Din partea întunericului vine o lumină de pe frontul din răsărit; bătrânele coaste răstignite în biserici pustii nu mai vestesc nunți și nici feciori pregătiți să meargă la oaste - doar coaste în lințoliu de mătase sau lână. Era o lună jupână rânjită la o altă lună căzută gravidă, era moartea preschimbată în fântână adâncă, târzie - sfârșitul care se răstise la
Într-o tranșee de ceață by Traian T. Coșovei () [Corola-website/Imaginative/4703_a_6028]
-
urmă - fără cât de cât o căutare prin suflet. vezi o lumină în pat de spital, înnodată cu gesturi fără folos, răsfirată de căutări inutile, înfășurate într-un întuneric gros și vacant, dar trupul bolnav nu se dă bătut, încearcă, vestește. și nici acum sfârșitul nu se-arată și singura respirație e spaima cu plămâni de oțel. și singurul gând e spaima cu oase de plumb și singurul sentiment e spaima cu franjuri sticloase care se simte în trupul nemișcat: pare
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
fost o zonă de primă destinație a refugiaților sau emigranților din Transilvania ca urmare a persecuțiilor stăpânirii austro-ungare. Căile pe care le urmau refugiații nu erau cele obișnuite de comunicație, ci veneau peste plaiuri și locuri dosite, care astăzi sunt vestite pentru practicarea turismului montan. În anul 1864 prin Legea Administrației Locale s-a înființat Comuna Comănești formată din 7 cătune cu 3486 locuitori. Conform Dicționarului geografic din anul 1895 în Comănești funcționau 5 biserici ortodoxe, 1 biserică catolică, 2 școli
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
pe care primăvară îl face să-ți topească simțul olfactiv. Cheile sunt dominate de stânci uriașe și abrupte, două dintre ele având înfățișare omenească, iar localnicii le-au numit Adam și Eva. În această porțiune de 2 km, valea este vestită prin morile sale de apă vie, mori ce formează cel mai mare complex mulinologic din SE Europei. Pe dealul Socolot, care este situat în partea dreaptă a cheilor, se află rămășițe de ceramică aparținând “curentului” Coțofeni. Datorită așezării văii și
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Africa afirmă, fără a se sprijini pe nici un fel de texte, că Diogenes Laertios ar fi trăit la curtea împărătesei Julia Domna, soția lui Septimius Severus, ambii mari susținători ai artelor, la a căror curte se aflau scriitori și savanți vestiți pe timpul acela. Noi nu știm absolut nimic despre viața lui Diogenes Laertios și nu credem că există vreun text antic care să justifice afirmația lui Monceaux. Totuși, timpul când a trăit Diogenes Laertios (începutul secolului al III-lea d.H.), dedus
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
sciți care au izbutit să se așeze în Transilvania, au fost asimilați de daci. Atrași de bogățiile Transilvaniei, agatârșii, în momentul în care s-au stabilit pe teritoriul Daciei, au folosit aurul și argintul care se găseau acolo pentru podoabe. Vestiți pentru cruzimea lor, sciții obișnuiau să bea sângele dușmanilor uciși și să se hrănească din carnea acestora, potrivit relatărilor istoricilor antici. Asupra granițelor Scitiei se poartă discuții. La V se învecinau probabil cu tracii (respectiv geții din Dobrogea), apoi cu
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
și condiționate de activitățile gospodărești și sărbătorile religioase. Obiceiurile religioase sunt bine păstrate și sunt corelate cu sărbătorile precum, Crăciunul, Bobotează, Duminica Floriilor, Paștele, Rusaliile, Sfântul Ilie. Astfel în ajunul Crăciunului, sărbătorit după ritul vechi, cetele de colindători și Viflaimul vestesc nașterea lui Isus, indiferent de confesiune religioasă a colindătorilor. De Bobotează s-a păstrat obiceiul sfințirii caselor și a întregii gospodării. De Paști se merge la biserică cu pască, ouă încondeiate, diferite preparate culinare tradiționale, unde sunt sfințite de preot
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
și cu toți cetași lor Sibinesci și de Janoși Zaharesci, I. Dumbrava, Vâlcan și de văru sau Oteosin, se le alegem moția din hotarul Sisinescilor. Când am fost la di și la soroc am mers la facia locului și am vestit pe toți mojnenii Băluceni și Panorăni ca să vie cu scrisori ce vor avea și când am intrat în hotaru Sisinesci a venit toți moșnenii și le-am cerut cărțile de moșie să cercetăm să putem îndrepta hotaru, deci scoaseră luceni
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
celelalte petreceri erau animate de cântecul fluierului. În toată perioada sărbătorilor, jocul avea loc numai după-amiaza și seara, deoarece dimineața toată comunitatea se ducea la biserică. În ajunul Crăciunului, încă de cu ziuă, pornesc copii cu Steaua, prin poezia căreia vestesc pe gospodarii satului "„Că azi Maria, naște pe Mesia”", gospodarii îi primesc pe urători și îi cinstesc acum cu bani, dar mai demult îi cinsteau cu mere, nuci și covrigi. Seara mai târziu, ceata feciorilor pornea cu „Turca”, obicei de
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Pe tot timpul acestui ciclu al sărbătorilor de iarnă slujba de la biserică se termină printr-un colind, iar după amiaza și seara petrecerea are loc la casa jocului. Ajunul Anului Nou începe tot cu glasul copiilor care de această dată vestesc faptul că "„Mâine anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
loc o petrecere de logodnă și, la o dată stabilită, are loc nunta. Invitația era făcută în mod solemn de o ceată de feciori și fete care se numeau chemători, îmbrăcați de sărbătoare, ce umblau din casă în casă pentru a vesti nunta și pe locuitori ca să participe la acel important eveniment: "„Să nu vă țineți mândri și măreți, Și să vă faceți cale, în alte părți, Ci să veniți la un scaun de ședere La un pahar de băutură La mai
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de cuvinte care redau dorința de noroc și prosperitate în toate în noul an care urma să vină. La Paști se făceau și de fac ouă roșii, culoarea roșie simbolizînd sângele Mântuitorului. Și în Somușca copiii colindă în dimineața Paștelui vestind Învierea Mântuitorului. În Somușca ouăle „se scriu” nu la Paști, ci o săptămână mai târziu, la Dumunica Albă. Tehnica folosită este și ea specifică, în sensul că ceara topită nu se așterne direct pe suprafața oului alb, ci în prealabil
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
trecea în subordinea lui Alexander Hamilton (mai ales pentru ca Washington nu era așteptat sa mai participe la vreo bătălie) și, mai mult decăt acum, a văzut spectrul militarismului. În timp ce Adams și dădea seama complet de ceea ce se întămpla, a primit vesti din Europa că Franța intenționează să reia negocierile. În februarie 1799 la nominalizat brusc pe William Vans Maurray ca trimis special spre stupefacția adepților lui Hamilton. Dezbaterea asupra acestei acțiuni a fost dură și Adams a făcut un compromis acceptând
John Adams () [Corola-website/Science/300726_a_302055]
-
sunt mândri și pe care îl respectă. După ce este înălțată coroana, flăcăii pleacă la casele lor, dar o parte din ei vor reveni pentru că la ora 12 când preotul împreună cu credincioșii ies din biserică și când clopotele încep să bată, vestind Înviere Domnului vor trebui să învârtă în apropierea coroanei asa numitele „manșoane” special pregătite de tineri dinainte. Acum aceste manșoane se confecționează din anvelope uzate, mai demult se foloseau opinci uzate, rupte. Tineri stau așezați în formă de cruce și
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
ulterior ca și gaj. În 1551 Fráter György a discutat aici cu trimișii lui Ferdinand V despre predarea Transilvaniei; conform istoriei, Bocskay István a luptat victorios prima dată cu germanii în valea lui Nyúzó la 15 Octombrie 1604. Școala reformată vestită de aici a devenit mai târziu filiala Colegiului din Debrețin. În 1795 Diosigul avea și imprimerie. După eliberarea orașului Oradea, proprietarii așezării au devenit pe rând: camera din Sepeș, Heisler Donath, contele Grünsfeld Franz Johann și Breuner Miksa. Din cauza numărului
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
în 1714, blănari în 1733, asociația comercianților greci în 1735), neamul român se înmulțește, neamul maghiar crește prin colonizare, nobilimea și iobăgimea se despart (1740), conducerea podgoriei devine de sine stătătoare. Promotoriumurile noastre au fost recunoscute deja, cultivarea tutunului era vestită prin țară, peștele nostru era servit și la Viena. Așezarea a devenit proprietatea familiei Sternberg după moștenire (1783), iar de la ei a cumpărat-o un membru al familiei Zichy din Bratislava (1810). Mulți oameni din împrejurimi au participat la revoluția
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
Crișului fiind cea mai mare localitate de pe valea Crișului Repede. Compoziția etnică a fost mereu constantă: circa 65% romani, 33% maghiari și alte naționalități. Intrarea în folosință a căii ferate, tronsonul Vad-Șuncuiuș, în anul 1870, descoperirea în 1905 a peșterii vestită prin bogata ei în fauna cavernicolă, au dat un nou impuls dezvoltării așezării, care devine și un punct turistic atrăgător. Mulți locuitori ai satului au participat la revolta populară de la Alesd din 1905, unii fiind uciși, iar alții arestați. Primul
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
care i-a adăpostit pe acești oameni i-a învățat multe taine; știu că atunci când pădurea vuiește va veni vreme ,grea” adică furtună. Văzând primăvara frunza copacilor acoperită cu o substanță cleioasă și dulce , spun că aceasta este mană și vestește un an bogat. Când bate vântul dinspre pădure va veni ploaie. Frunza codrului îngălbenită dintr-o dată toamna, le spune că iarna ce va urma va fi grea și lungă. Dacă la Sf. Dumitru în octombrie mai este multă verdeață, primăvara
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
De asemenea nu se ,face clisă”- nu se taie porcul în această perioadă deoarece se fac „gujulii” (viermi în carne și în slănină). Perioadele propice pentru orice lucrare sunt cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc ploaia sunt: rândunelele zboară ,pă jos”, se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
clisă”- nu se taie porcul în această perioadă deoarece se fac „gujulii” (viermi în carne și în slănină). Perioadele propice pentru orice lucrare sunt cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc ploaia sunt: rândunelele zboară ,pă jos”, se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fereastră, o ard pe foc deoarece fumul care iese pe coș să apere casa de tunet. (Florița Copil) Știu să-și tălmăcească visele și în funcție de ele să fie prevăzători: dacă visezi preot sau fetiță, poți păți ceva; banii, pâinea, fructele, vestesc boală; visul cu fată mare aduce noroc; păduchii - bani; boii - pețitori (dacă ei sunt prinși la jug, pețitorii sunt ,legați”- sunt vrăjiți să nu poată merge la fata ce le este ursită); porcul vestește moartea; dacă visezi morți va ploua
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]