35,844 matches
-
Sovietică împreună cu întreaga Basarabie. În iunie -iulie 1941 România s-a alăturat Germaniei naziste în războiul contra Uniunii Sovietice și a recuperat Basarabia. În 8 iulie 1941 conform politicii regimului Ion Antonescu care preconiza „curățirea” Basarabiei de evrei, fasciștii au adunat toată populația. 1000 de bărbați și femei, bătrâni și copii au fost scoși la marginea târgului, împușcați de o unitate militară și îngropați în tranșee antitanc. În ghetoul înființat apoi la Mărculești în scopul politicii de deportare și anihilare a
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
fost scoși la marginea târgului, împușcați de o unitate militară și îngropați în tranșee antitanc. În ghetoul înființat apoi la Mărculești în scopul politicii de deportare și anihilare a evreilor din Basarabia în lagărele și ghetourile din Transnistria, fasciștii au adunat circa 11.000 de evrei.În vara 1944 Basarabia și cu ea, Mărculești, au fost ocupate de armata sovietică în ofensivă. În perioada postbelică în timpul regimului sovietic (ca parte a Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești) orașul a fost repopulat, reconstruit și
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
expoziții. La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur”. În luna mai se desfășoară Concursul orășenesc al perechilor de dans sportiv. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul multiplelor concursuri internaționale. Cercetările arhiologice efectuate recent pe teritoriul localității au adunat un bogat material arhiologic din perioada medievală, ce constituie baza unui viitor muzeu. Orașul dispune de o publicație locală „Ora Locală” - Buletin informativ al raionului, cu câteva suplimente, printre care și „CURIERUL DE IALOVENI” - buletin informativ al a Primăriei și
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
organizația “Jivprom”, iar în 1974 a primit denumirea de OPK “Rassvet”. În 1 martie 1978 este deschis actualul Sovet Sătesc (Primărie). Primul președinte fiind Teslea Vladimir, prima secretară Valiko Olga. La 1 septembrie 1987 se deschide noua Școală Medie Incompletă, adunând copii din satele: Crasnîi Vinogradari, Alexandrovca Nouă, Afanasievca, Calinovca și Lunga Nouă. Pe teritoriul comunei Crasnîi Vinogradari sunt 5 sate. În satul Crasnîi Vinogradari locuiesc în proporții egale moldoveni, ruși și ucraineni, preponderența având-o totuși moldovenii. Situația demografică a
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
deja în cazul falselor corespondențe din romanele epistolare, autobiografiile false din romanul picaresque sau cel de aventuri (la fel cum a procedat Daniel Defoe în "Robinson Crusoe"), manuscrisele false pretins regăsite și publicate de naratorii romanului gotic sau confesiunile false adunate de un narator meticulos (cum e cazul romanului "Frankenstein" de Mary Shelley). Ceea ce deosebește romanul lui Jules Verne de cele menționate anterior este nararea evenimentelor la prezent. În epoca lui Jules Verne, timpul folosit cu precădere în narațiuni era perfectul
Cancelarul (roman) () [Corola-website/Science/305108_a_306437]
-
deoameni. În sat există școală medie, două biblioteci, casă de cultură, două oficii poștale, două stadioane, un hotel, două spitale, o grădiniță, cinci magazine, patru baruri, trei frizerii și o policlinică. Nistrul, după ce trece de satul Jura, începe sa-și adune ape mai bogate, mai înalte și mai late, dar è nevoit să-și rămolească albia cât se poate de energic, cârnind-o când în stânga, când în dreapta, iar de la Goian și Roghi chiar apucând-o parcă înapoi. Relieful nui chiar atât
Harmațca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305121_a_306450]
-
ca în satul vecin, Budești, unde construcția bisericii începuse înainte. Acest lucru s-a datorat acelui cuplu de evlavioși, dar și sătenilor și a ambiției și voinței lor. Cei mai în vârstă povestesc că oamenii (în special cei mai înstăriți) adunau mână de la mână ce puteau: bani, produse alimentare pentru lucrători, iar cei care aveau căruță se rânduiau și aduceau piatră de la carierele de la Făurești (acum s. Goiani). Pământul pe care a fost înălțată biserica a fost oferit de familia Mazîlu
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
sabia, Ștefan Vodă a scos din carâmbul cizmei biciul său cu mâner lucrat în aur și cu limbă de vână de bou împletită în opt. Prădătorii, încolăciți de limba biciului domnesc, se prăbușeau ca spicele la pământ. Prada hoților fusese adunată și restituită păgubașilor. Oamenii domniei se retraseră într-o minunată poiană, pentru a se odihni după luptă. Ștefan se sprijini de tulpina unui stejar bătrân. Scoase din nou biciul și-l atârnă de un ram al stejarului. Apoi, ca pentru
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
copii. De asemena funcționează casa de cultură, oficiului poștal, două biblioteci: a liceului și a comunei. În 2013 s-a deschis muzeul satului „Casa Mare” (în localul grădiniței). Muzeul „Casa Mare” reprezintă o colecție de lucrări meșteșugărești și obiecte naționale adunate de la bătrânii satului, diverse obiecte de uz casnic. În satul Brînza sunt două clădiri de cult, biserica ortodoxă „Sf.Arhanghel Mihail” și o casă de rugăciuni a baptiștilor.
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Mitropolia Basarabiei a deschis aici o parohie și a fost sfințit locul pentru ridicarea viitoarei biserici. Pe parcursul anilor, parohia a trecut prin grele încercări, slujbele religioase fiind oficiate într-un vagon de tablă. Cu timpul, enoriașii parohiei au reușit să adune mâna de la mână și să construiască acolo un paraclist. Biserică de la Cania va fi înălțata cu sprijinul integral al Departamentului pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare din cadrul Guvernului României. Viorel Badea, ministru de stat, a constatat că pentru acest proiect
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
centrul satului, în fosta clădire a cîrmuirii kolhozului, care la rându-i era confiscată de la un represat din sat, o frumusețe de muzeu al satului. Acest eveniment s-a produs la sfârșitul anilor 70. Exponate pentru acest muzeu au fost adunate timp de 2-3 decenii cu ajutorul elevilor și a părinților. La ceremonia deschiderii muzeului au asistat personalități marcante ale culturii și științei din RSSM, televiziunea Chișinău și Moscova. Acest depozit al istoriei locale a început să fie vizitat de toți elevii
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
origine rusă și ucraineană, de exemplu Ignatiev, Danilov, Ilievici. Conform documentelor în 1769, ia ființă satul Pohrebea după ce vine și se stabilește un grup de oameni din satul Pogrebeni raionul Orhei care e notat în documente în 1603.Conform istorisirilor adunate de la originarii în etate există mai multe variante legate de proveniența numelui de Pohrebea: că ar fi provenită de la primii locuitori strămutați din satul Pogrebenî aici, dîndu-i numele Pogrebea; opinia mai populară este că mai demult când se forma satul
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în acest loc căpităniile tătare la sfat, menționează Constantinescu T. în lucrarea "Basarabia arheologică și artistică", Iași 1923. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
uneri" acolo în toate timpurile istorice s-au dus lupte. La lunci" se numea locul unde aveau oamenii grădinele în satul vechi. "La răni" unde apa Nistrului nu era adîncă. "În staniște" un loc mai înalt al satului unde se aduna lumea la adunări. "În chisc" se spune la locul din intrarea în sat deoarece e un loc mai înalt al satului (un pisc). Anii 1929-1930 se formează colhozul unde intra mai multe sate megieșe:Cocieri,Corjova, Molovata Nouă, Roghi, Vasilevca
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
-i găzduiască pe soldații ruși, care luptau contra Imperiului Otoman. În 1870 în sat erau 179 de case, cu 1184 de locuitori, deci cîte 6,6 oameni la o gospodărie. Erau 149 cai, 434 vite cornute mari, 450 oi. Țărani adună ban cu ban și deschid o școală în 1871, care la hotar de secole o avea de învățătoare pe Elena Ilnițchi. Construcția școlii noi începe abia în 1904 și e finisată în 1906. În 1902 în Hlinaia erau 259 case
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
ani. Acest colectiv s-a învrednicit de titlul de cor popular încă în 1973, este laureat a nouă festivaluri de prestigiu din republică și de peste hotare. La căminul cultural mai activează ansamblul folcloric „Comorile plaiului” (condus de Cucu Nadejda), care adună, valorifică și promovează folclorul local. Cântăreața de muzică populară Alexandra Pîrvan din Biești s-a învrednicit să fie inclusă în enciclopedia „Femeia din Moldova” (Chișinău 2000). Satul se mai mândrește cu mai multe personalități care au jucat un anumit rol
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
electricianului Gheorge Luchița înflorește glia”. Mai apoi frații Vasile si Nicolae Luchița printre primii 42 de țărani au depus cereri să iasă din kolhoz. Li s-au dar parcele mici, risipite pe toate dealurile. Ei le-au schimbat, și-au adunat cotele împreună, creând în văgăuna de sub pădure un sector consolidat. Au cumpărat cîteva cote, lărgindu-și moșiile. Le-au închis de jur împrejur cu un gard din sîrmă, au săpat doua iazuri pentru acumularea apei, au făcut lucrări de drenaj
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin irigație capilară pe o suprafață de trei
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Cașu" (cum îi ziceau localnicii). Fiind mare bibliofil, colecționar de carte, a întemeiat o bibliotecă bogată și o galerie de picturi de valoare deosebită. Potrivit unei legende, boierul Casso i-a reproșat odată soției sale, Smaranda: ""Smarando, tu preferi să aduni diamante, eu însă am să ridic lîngă conac o movilă. Diamantele-s trecătoare, iar movila o să rămînă pururea în amintire"." Boierul Casso a construit două școli pe terenul "Grădinii boierești". Clădirile există și astăzi: școlile din cărămidă roșie. Una dintre
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
soția și doi copii. La 1 decembrie 1860 moșia Sărătenilor deveni proprietatea lui Alexandru Moruzi, prinț, porucic în armata rusă. El stăpânea 4.519 desetine de pământ la Sărăteni și o parte din moșia satului Coropceni. În anul 1859 Sărătenii adunau 132 gospodării (221 bărbați și 211 femei), în 1875 - 203 gospodării, care dispuneau de 115 cai, 367 vite mari cornute și 1.928 de oi. Țăranii abia își reveneau după cumplita foamete din 1873 că în vara anului 1876 grindina
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
de teren de pe panta dreaptă a r. Cogâlnic câteva oase pietrificate neobișnuite. Apoi a fost găsit scheletul unui colosal animal numit dinoteriul supra-gigantic. Lângă scheletul, care se află în prezent într-o sală spațioasă a muzeului de stat, permanent se adună mulți vizitatori, admirându-i craniul neobișnuit și dimensiunile impunătoare. Acest dinoteriu are 5 m înălțime, vreo 6 m lungime, membrele puternice și înalte ca niște stâlpi, craniul alungit, plat și fildeși de aproximativ 1 m lungime fiecare și ascuțiți la
Pripiceni-Răzeși, Rezina () [Corola-website/Science/305239_a_306568]
-
mare răbdare. Aluatul se pregătea într-un vas din lemn special, numit covată. Procesul de frămîntare a pîinii era destul de greu. Gospodinele spuneau, că pîinea trebuie frămîntată pînă „curge apă din streșină”, adică pînă asudă fruntea. După aceasta aluatul era „adunat” și lăsat să dospească și să se „odihnească”. Lemnele din cuptor, puse și ele cu socoteală, ardeau negrăbit, potrivit. După un timp oarecare, cînd focul se potolea, gospodina verifica dacă partea de sus a cuptorului s-a înălbit. Înainte de a
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
botezul. În timpuri mai vechi, în special pînă la 1940, tinerii din Alcedar aveau multe posibilități să-și petreacă timpul liber. În primul rînd, erau șezătorile care se organizau, de obicei, iarna. Pentru șezătoare, mai multe fete din sat se adunau la o casă, unde brodau, croșetau, coseau. Erau invitați și muzicanți, plătiți din banii fetelor. Masa era pe seama gazdei. Pe la miezul nopții veneau și flăcăii. Ei erau așezați la masă, iar după aceasta dansau, cîntau, povesteau diverse pătăranii și întîmplări
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și cultural sau politic. Influența elenică asupra lor, care i-a determinat să-și schimbe limba și tradițiile, este mai ales bisericeasă și crește în secolul al XVIII-lea. Începea atunci lupta ortodocșilor greci pentru emancipare, și biserica încerca să adune toți credincioșii sub stindardul elenismului ortodox. Sub amenințarea anatemizării, misionarul grec Kosmas Aitolos (1714-1779) susținea ca aromânii trebuie să vorbească grecește "limba bisericii noastre". Biserica greacă a luat sub "aripa" ei peste 100 de școli în nordul și vestul Greciei
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
Fanarioții dominau administrația Patriarhiei și interveneau deseori în alegerea înalților prelați, inclusiv a Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului, care avea statutul de „Primul între egali” în lumea episcopilor ortodocși. Unii dintre membrii acestor familii, care cuceriseră o mare influență politică și adunaseră averi considerabile în cursul secolului al XVII-lea, ocupau funcții administrative foarte importante în Imperiul Otoman. Din 1669 până la 1821, fanarioții au servit ca dragomani (translatori) ai Sublimei Porți și ai ambasadelor străine. Alături de demnitarii bisericii și de funcționarii locali
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]