KorAP: Find »[drukola/base=cântec & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1339 1340 1341 ...1362 >

34,048 matches

Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343

rituri de propițiere și purificare marchează integrarea miresei În noua familie: Întâmpinarea cu pâine și sare, spălatul ceremonial pe mâini, aruncatul asupra mirilor cu boabe de grâu, trecerea miresei În brațele mirelui peste pragul casei, jucatul bradului. Ospățul, horele și cântecele durează toată noaptea. Petrecerea este Întreruptă de momentul darurilor, când, prin formule protocolare tradiționale, fiecare familie invitată prezintă darurile aduse, Însoțindu-le de urări și promisiuni de Întrajutorare. Spre miezul nopții, mirele și mireasa părăsesc nunta și intră În casă

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
bradului În sat are și ea rânduielile ei. Feciorii Îl poartă pe umăr, cu schimbul și Îl aduc către sat numai „cu vârfu’ Înainte”. El nu poate fi adus oricum se Întâmplă, ci numai cu vârful Înainte, așa cum spune și cântecul: „Tot cu vârfu’-n vale/ Să le fiu de jale”. ș...ț Ajunși În sat, feciorii cu bradul sunt Întâmpinați de lume multă. Uneori cântat Încă de pe drum, la casa mortului bradul este rezemat În mod obișnuit de poartă, cu

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
multe lucruri prezente capătă un Înțeles. Mai multe femei, de obicei dintre rude sau vecini, trec lângă brad și se așază cu fața spre răsărit; ceilalți din asistență trec În spatele lor. În această adunare de lume multă, femeile cântă un cântec ritual de jale, spun ei, pentru tânărul mort. E vorba de cântecul bradului pe care Îl redăm aici: - Bradule, bradule,/ Cin-ți-o poruncit/ De mi-ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
rude sau vecini, trec lângă brad și se așază cu fața spre răsărit; ceilalți din asistență trec În spatele lor. În această adunare de lume multă, femeile cântă un cântec ritual de jale, spun ei, pentru tânărul mort. E vorba de cântecul bradului pe care Îl redăm aici: - Bradule, bradule,/ Cin-ți-o poruncit/ De mi-ai coborât,/ De la loc de piatră,/ Aicea la apă./ - Mie mi-o poruncit/ Tinerel voinic/ Numit (numele propriu),/ Și el mi-o trimăs,/ Doi voinici din

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
să mă bată,/ Cetina să-mi cadă./ Și eu mi-auzeam/ Cocoșii cântând/ Preotu’ cetind./ Și mie mi-a pus/ Numa dinți de flori/ Și de busuioc/ Să le fiu cu foc/ Și de budilene/ Să le fiu de jele. Cântecul bradului se cântă de mai multe ori: seara la sosirea bradului din munte, a doua zi dimineața după cântecul zorilor și la amiaza aceleiași zile. Peste aceste manifestări se mai cântă de două ori În cadrul Înmormântării propriu-zise, În drum spre

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
pus/ Numa dinți de flori/ Și de busuioc/ Să le fiu cu foc/ Și de budilene/ Să le fiu de jele. Cântecul bradului se cântă de mai multe ori: seara la sosirea bradului din munte, a doua zi dimineața după cântecul zorilor și la amiaza aceleiași zile. Peste aceste manifestări se mai cântă de două ori În cadrul Înmormântării propriu-zise, În drum spre cimitir și În momentul când se așază bradul la căpătâiul mormântului (E. Bernea, 1998, pp. 50-51). Inițieriletc "Inițierile" „Termenul

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
În plan magic) transferul de puteri sau valori consacratoare dinspre unitățile constitutive ale procesiunii către publicul ei. Așa cum observă R. Grimes (1976, p. 62), „activitățile tipice din timpul unei procesiuni sunt mersul pe jos, purtarea unor obiecte, arătarea acestora, rugăciunile, cântecele, a privi Întregul ansamblu și a fi privit de alții. Într-o procesiune, aceste activități umane obișnuite capătă o semnificație simbolică neobișnuită”. După această logică funcționează și unele manifestări folclorice care au fost rareori analizate din perspectiva acestor concepte: este

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
defilare și care, astfel, ia În stăpânire străzile orașului, Încă dominat de burghezie. Pentru a favoriza reușita reuniunii finale, care consacră unitatea proletariatului În fața capitalismului, mijloacele clasice ale riturilor politice sunt puse În mișcare: drapele, insigne, sloganuri, manifeste, imnuri și cântece, toate repetând câteva idei-cheie și ajutând participanții să se identifice cu mișcarea muncitorească (A. Piette, 1988, p. 109). Alteori, elementul de contestare se manifestă prin duplicarea ceremoniei: parada majoră este dublată de altă paradă, În cod carnavalesc: o asemenea situație

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
unități distincte: a) traseul către punctul de Întâlnire cu idolul - caracterizat printr-o acalmie relativă, prin eforturile depuse pentru deplasarea spre centrul râvnit, prin durata amplă, prin emoția așteptării și prin exacerbarea elementelor de diferență față de restul colectivității (mimică, vestimentație, cântec etc.); b) Întâlnirea cu idolul - caracterizată prin localizarea precisă, prin timpul limitat, prin Învalmășeală, dezordine, chiar violență și prin explozia trăirilor și generalizarea lor. Participanții la pelerinajele declanșate de prezența lui Michael Jackson la București aveau un țel bine definit

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
oficiind Într-un spațiu care, ca și altarul, nu este accesibil decât prin voia, la invitația și sub protecția sacerdotului. În timpul concertului, identificarea cu idolul se realizează prin reproducerea, la scară individuală și colectivă, a liturghiei de pe scenă; dansul și cântecul contribuie la cufundarea În delirul general, la abandonarea condiției mundane și la atingerea stării de extaz, care consfințește succesul pelerinajului. Atât participanții la concert, cât și jurnaliștii care l-au prezentat pentru milioanele de „absenți” au trăit și au povestit

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
El reprezintă antistructura creatoare În raport cu modernitatea mecanică. Carnavalul este opusul fanteziei sau falsului: el solicită trăiri adevărate, triste sau fericite. În esență, el este vesel și nu ne putem Înșela asupra autenticității fericirii care radiază pe fețele participanților sau În cântecele lor. Nimeni nu se poate simți stânjenit În lumea multidimensională a carnavalului. (V. Turner, 1983, p. 124) Mai mult decât o sărbătoare, carnavalul este o perioadă de conflict ritualizat și de celebrare, la răscrucea dintre iarnă și primăvară, exces și

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
țin slujbe În aceste ținute laice și pot fi văzuți defilând În jurul altarului cu brațele pline de sticle de vin, pâini mari și hălci de carne. Purtând coroane de laur, se dedau la nenumărate farse; dansează În nef-ul catedralei, cântă cântece licențioase, mănâncă bucăți de carne grasă pe altar, joacă zaruri - lucru pe care Biserica și toate autoritățile Îl interzic prin multiple note care vorbesc despre amenzi și pedepse grave - lângă masa sfântă și vasele liturgice (J. Heers, 1983, p. 182

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
acest spațiu este acum controlat de cei mulți, de cei dominați, care impun noi reguli, bazate pe transgresarea regulilor uzuale. Spre deosebire de atmosfera (și normele) din zilele de lucru (dominate de sobrietate și rigoare), starea dominantă acum este bucuria, râsul, fantezia, cântecul și jocul. Spațiul carnavalesc abrogă sistemele de priorități ale spațiului urban cotidian: aici nu mai există reguli precise privind ordinea intrărilor și a performanțelor, locurile unde se petrec aceste performanțe, publicurile care trebuie sau pot să asiste, comportamentele stabilite pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
exces al discursului (adică al libertății fără limite de a construi cu ajutorul limbajului ipostaze fictive ale realului), și prin concursuri, ca exces al forței (adică al potențialului, aparent fără obstacole, al puterilor tinereții). La acestea ar trebui adăugat excesul sonor (cântece sau zgomote amplificate până la limita suportabilului), blasfemiile și sacrilegiile (ca excese de negare a autorității religioase și politice) și excesul de consum alimentar (consumarea ostentativă, Într-o „nebunie” a risipei și ignorării grijilor zilei de mâine, a alimentelor și băuturilor

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
1998) În ampla etnografie a manifestărilor carnavalești din Andaluzia. Acesta din urmă remarcă: În mod evident, discursul carnavalesc include protestul politic. O mare parte a protestului este revoluționar: anticlerical, anticapitalist și antiburghez. O mare parte a satirei și profanării din cântecele carnavalești reflectă lupta de clasă Împotriva sistemului latifundiar, a exploatării de către bogați (caciquismo), a opresiunii religioase și a altor nedreptăți (p. 158). Legătura dintre carnaval și mișcările sociale violente (pe care le anticipează sau chiar le declanșează) este subliniată de

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
35-36 de ani a avut loc În Onzenain un charivari atât de mare, Încât acest zgomot diabolic a cauzat moartea unor cai și vaci. Ceata se Îndreaptă spre casa tinerilor căsătoriți și În fața porții sunt cântate cuplete de ocazie; aceleași cântece erau intonate la răscruci și În fața caselor acelora care se Împotriviseră organizării unui charivari. Ultimul charivari din localitatea Bonneval a avut loc În anul 1785, când un tânăr s-a căsătorit cu o fată dintr-o localitate vecină și a

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
intre În comună Însoțit de un alai de muzicanți; aceștia au decis să organizeze un charivari, chiar dacă preotul și notarul s-au opus inițiativei. El a avut totuși loc și tinerii căsătoriți, preotul și notarul au avut parte de asemenea cântece timp de nouă zile. Cel mai Înțelept este să râzi și de obicei asta fac toți oamenii. Acest lucru reprezintă și mijlocul cel mai sigur de a Împiedica un charivari să dureze nouă zile (N. Belmont, 1981, p. 16). În

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
ceremonial articulat Începe să se contureze și să se generalizeze, având În centrul său comemorarea evenimentelor din 1789 și impunerea elementelor simbolice care evocă semnificațiile acelui moment: Ceremonia cunoaște diferite variante, dar liturghia laică se modelează progresiv, prin cortegii alegorice, cântece, embleme, psihodrame. Cântecele au revelat gestul civic: vehicule ale noului credo, ele exprimă aspirațiile comunitare. Alegerea acelorași atribute și a acelorași Însemne a Întărit unitatea națională. ș...ț Deja, după 1790 fiecare sat avea propriul altar al patriei, propriul arbore

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
să se contureze și să se generalizeze, având În centrul său comemorarea evenimentelor din 1789 și impunerea elementelor simbolice care evocă semnificațiile acelui moment: Ceremonia cunoaște diferite variante, dar liturghia laică se modelează progresiv, prin cortegii alegorice, cântece, embleme, psihodrame. Cântecele au revelat gestul civic: vehicule ale noului credo, ele exprimă aspirațiile comunitare. Alegerea acelorași atribute și a acelorași Însemne a Întărit unitatea națională. ș...ț Deja, după 1790 fiecare sat avea propriul altar al patriei, propriul arbore al libertății și

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
Solidarității. Ea Începea la catedrală, unde se ținea o slujbă religioasă Încărcată de elemente patriotice. Apoi mulțimea ieșea din biserică și forma o paradă, afișa steagurile și pancartele Solidarității, steagurile și emblemele naționale cu vulturul Încoronat (simbol al independenței), cânta cântece patriotice și defila pe străzi paralele cu cele ocupate de defilarea oficială. Cele două parade de 1 Mai aveau loc În zone diferite. ș...ț Autoritățile politice organizau parada lor În jurul Mormântului Soldatului Necunoscut, un simbol militar și patriotic, care

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
și somitățile orașului defilau pe străzi, Îndreptându-se către locul ceremoniei supreme - catedrala unde se ținea o slujbă solemnă. Orașul era Împodobit cât mai strălucitor, iar pe traseul procesiunii erau instalate podiumuri unde se jucau scenete biblice sau se intonau cântece de preamărire. Comentând același sistem simbolic, așa cum apărea el În procesiunile ritualice ale domnitorilor români din secolul al XVIII-lea, R. Păun (2007, p. 81) notează: „Condiția sa de monarh nu decurge atât dintr-o naștere ilustră, cât mai ales

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
sale, șefii gărzii regale și preoții de rang Înalt. Ceremonia Începea seara, pe lună nouă, și se ținea În staulul cu vacile regale, fiind deschisă de o rugăciune În onoarea regelui. Apoi, războinicii Începeau să cânte și să danseze un cântec sacru (Simemo), ale cărui versuri conțineau formule de condamnare a regelui, arătând că acesta este urât de supuși. În timpul acestui cântec În incintă apăreau războinicii și femeile regale. Un alt cântec sacru prezenta perspectiva reginei-mamă, afirmând că supușii sunt dușmanii

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
vacile regale, fiind deschisă de o rugăciune În onoarea regelui. Apoi, războinicii Începeau să cânte și să danseze un cântec sacru (Simemo), ale cărui versuri conțineau formule de condamnare a regelui, arătând că acesta este urât de supuși. În timpul acestui cântec În incintă apăreau războinicii și femeile regale. Un alt cântec sacru prezenta perspectiva reginei-mamă, afirmând că supușii sunt dușmanii regelui și fac vrăji Împotriva lui. Aceste condamnări prezentate sub forma unor cântece sacre erau urmate de alte cântece, cu aluzii

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
Apoi, războinicii Începeau să cânte și să danseze un cântec sacru (Simemo), ale cărui versuri conțineau formule de condamnare a regelui, arătând că acesta este urât de supuși. În timpul acestui cântec În incintă apăreau războinicii și femeile regale. Un alt cântec sacru prezenta perspectiva reginei-mamă, afirmând că supușii sunt dușmanii regelui și fac vrăji Împotriva lui. Aceste condamnări prezentate sub forma unor cântece sacre erau urmate de alte cântece, cu aluzii istorice și moralizatoare. Între timp regele este tratat cu plante

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
că acesta este urât de supuși. În timpul acestui cântec În incintă apăreau războinicii și femeile regale. Un alt cântec sacru prezenta perspectiva reginei-mamă, afirmând că supușii sunt dușmanii regelui și fac vrăji Împotriva lui. Aceste condamnări prezentate sub forma unor cântece sacre erau urmate de alte cântece, cu aluzii istorice și moralizatoare. Între timp regele este tratat cu plante magice și este Înconjurat de gărzile regale. Apoi este intonat un alt cântec de condamnare a regelui. Brusc, acesta este Întrerupt de

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]