35,112 matches
-
conținut: În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când, în raport cu conținutul faptei, cu modul și mijloacele de săvârșire, cu scopul urmărit și cu împrejurările concrete de săvârșire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia." 14. În opinia autoarei excepției, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin
DECIZIE nr. 90 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271209_a_272538]
-
prin înlocuirea denumirii "Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței" cu denumirea "Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului". (8) În adoptarea criteriilor prevăzute la alin. (7) se vor avea în vedere următoarele: ... a) criteriile de acces la locuință vor fi adaptate la situațiile concrete existente pe plan local, numai din punctul de vedere al cuprinderii teritoriale. ... b) pentru criteriile de ierarhizare prin punctaj nu se admit modificări și/sau completări, acestea urmând a fi preluate sub forma și cu punctajul stabilite în anexa nr.
NORME METODOLOGICE din 27 septembrie 2001 (*actualizate*) pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271024_a_272353]
-
o comunicare scrisă în acest sens, cu prezentarea motivelor pentru care aceasta nu a fost emisă. ... (3) Entitatea auditată, prin reprezentantul legal, are obligația de a informa A.S.F. cu privire la planul de măsuri adoptat care va cuprinde modalități și termene concrete pentru realizarea recomandărilor formulate de către auditorul financiar în scrisoarea către conducere prevăzută la alin. (1), în termen de 30 de zile de la emiterea recomandărilor. Articolul 28 Auditorii financiari furnizează, la solicitarea A.S.F., orice detalii, clarificări, explicații, inclusiv rapoarte referitoare
NORMĂ nr. 27 din 21 decembrie 2015 (*actualizată*) privind activitatea de audit financiar la entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267863_a_269192]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 21 decembrie 2015. Articolul 50 Soluționarea cererii de azil (1) Cererea de azil este soluționată pe baza documentelor existente la dosarul solicitantului și a motivelor invocate de solicitant, care sunt analizate în raport cu situația concretă din țara de origine și cu credibilitatea solicitantului. ... (2) În soluționarea cererilor de azil ale solicitanților de azil minori se ține seama și de gradul lor de dezvoltare intelectuală, precum și de maturitatea acestora. ... (3) În soluționarea cererilor de azil ale
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267648_a_268977]
-
protecție de la data prevăzută în decizia Consiliului Uniunii Europene. ... (4) În situația în care se acordă protecție temporară prin decizia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României, la propunerea Oficiului Român pentru Imigrări, emite o hotărâre în care vor fi prevăzute condițiile concrete de asigurare a protecției temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, precum și sursa de finanțare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecției temporare. ... ----------- Alin. (4) al art. 131 a fost modificat de art. 8 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 55
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267648_a_268977]
-
legii naționale a părții solicitate. 2. Autoritățile competente ale părții solicitate decid, în fiecare caz, ce răspuns să dea cererii, ținând cont de legea națională. Cele două părți convin, potrivit legilor lor naționale, asupra duratei anchetei sub acoperire, modalităților sale concrete și statutului juridic al agenților implicați în acestea. 3. Anchetele sub acoperire sunt efectuate conform legii naționale a părții pe teritoriul căreia se desfășoară. Părțile cooperează pentru a asigura pregătirea și supravegherea și pentru a lua hotărâri privind securitatea agenților
TRATAT din 14 noiembrie 2014 între România şi Republica Kazahstan privind asistenţa judiciară în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267912_a_269241]
-
raport privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV consideră că "strategia națională anticorupție este instrumentul de bază prin care se încurajează acordarea de prioritate măsurilor preventive adoptate de către administrația publică, atât la nivel național, cât și la nivel local. Proiectele concrete de prevenire a corupției din cadrul ministerelor, unele finanțate din fonduri ale UE și de organizații neguvernamentale, vor continua să contribuie în mod util la lupta împotriva corupției în cadrul administrației". Aprecieri similare au fost formulate de către GRECO*1) și OCDE*2
HOTĂRÂRE nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274503_a_275832]
-
anticorupție și ajută la construirea unei înțelegeri mai bune a conceptului larg al integrității în exercitarea unei funcții publice. Constatările Eurobarometrului, precum și ale altor cercetări naționale se bazează, însă, în mod predominant, pe percepții generale și mai puțin pe experiențe concrete. Pentru a corecta această deficiență de înțelegere a fenomenului, MJ și Facultățile de Drept ale Universităților din București și Amsterdam, cu sprijinul DNA și PÎCCJ, au derulat un studiu privind corupția*16), al cărui scop a fost de a înțelege
HOTĂRÂRE nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274503_a_275832]
-
combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate; - principiul parteneriatului public - privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției; - principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței decizionale. 2.3. Definiții: ● incident de integritate - situația în care cu privire la un angajat al unei instituții/autorități publice sau întreprinderi publice
HOTĂRÂRE nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274503_a_275832]
-
menține paradigma care a stat la baza SNA 2012-2015, și anume aceea a asimilării cu un eșec de management, la nivelul instituției publice afectate, a oricărui nou dosar al DNA și ANI. Astfel, se consolidează această abordare introducându-se mecanisme concrete de gestionare a eșecului de management prin evaluări ex-post, prin dezvoltarea de măsuri particularizate post incident și prin corelarea evaluării performanței manageriale cu cea a integrității instituționale. Noua strategie promovează modelul de manager de instituție care se implică efectiv în
HOTĂRÂRE nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274503_a_275832]
-
fiind, Curtea apreciază că, în realitate, majorarea salarială prevăzută de art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 a fost o măsură care a creat o discriminare între diferitele categorii de funcționari publici și personal bugetar, efectele concrete ale acestei măsuri neîntârziind să apară sub forma unor justificate solicitări de creșteri salariale din partea sindicatelor reprezentative ale funcționarilor publici și ale personalului contractual din cadrul altor instituții publice. Prin urmare, îndepărtarea efectelor discriminatorii, precum și a consecințelor financiare pe care le-
DECIZIE nr. 396 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274594_a_275923]
-
fundamentale, Curtea, prin deciziile mai sus arătate, a precizat că, potrivit principiului proporționalității, "orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului și proporțională - justul echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. Astfel, în vederea realizării testului de proporționalitate, Curtea trebuie mai întâi să stabilească scopul urmărit de legiuitor prin măsura criticată și dacă acesta este unul legitim, întrucât testul de proporționalitate se va putea raporta doar
DECIZIE nr. 396 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiţii la operatorii economici din industria de apărare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274594_a_275923]
-
drept cont raportabil orice cont cu valoare mare încredințat unui responsabil pentru relații cu clienții, inclusiv orice conturi financiare agregate respectivului cont cu valoare mare, în cazul în care responsabilul pentru relații cu clienții se află în posesia unor documente concrete conform cărora titularul contului este o persoană raportabilă. ... (2) În vederea îndeplinirii obligației prevăzute la alin. (1), instituția financiară raportoare desemnează o persoană/persoane responsabilă/responsabile pentru relații cu clienții doar în scopurile prevăzute la alin. (1) în legătură cu contul care are
ORDIN nr. 1.939 din 18 august 2016 privind stabilirea instituţiilor financiare care au obligaţia de declarare, categoriile de informaţii privind identificarea contribuabililor, precum şi informaţiile de natură financiară referitoare la conturile deschise şi/sau închise de aceştia la instituţiile financiare, instituţiile financiare nonraportoare din România şi conturile excluse de la obligaţia de declarare, regulile de conformare aplicabile de către aceste instituţii în vederea identificării conturilor raportabile de către acestea, precum şi procedura de declarare a acestor informaţii şi a normelor şi procedurilor administrative menite să asigure punerea în aplicare şi respectarea procedurilor de raportare şi diligenţă fiscală prevăzute în instrumentele juridice de drept internaţional la care România s-a angajat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274504_a_275833]
-
modificările ulterioare. Totodată, s-a considerat că infracțiunea de spălare a banilor poate fi o infracțiune autonomă, deci se poate dispune o soluție de condamnare pentru aceasta, chiar dacă s-ar pronunța o soluție de achitare pentru infracțiunea predicat, în funcție de cazul concret de achitare. Tribunalul Dâmbovița a opinat că acțiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă modalități normative distincte de săvârșire a infracțiunii de spălare a
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
de către instanță trebuie să existe o relație de dependență, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în procedura prevăzută de art. 476 și art. 477 din Codul de procedură penală trebuind să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate o are în cadrul soluționării pe fond a litigiului. Întrebarea este inadmisibilă și prin raportare la noțiunile utilizate în cuprinsul
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă modalități normative ale infracțiunii de spălare a banilor nu are consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei, nu conduce la soluționarea pe fond a cauzei și nu produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal. În doctrină, distincția cu relevanță în privința existenței sau inexistenței concursului de infracțiuni se realizează între variantele-tip ale infracțiunii (dau naștere concursului de infracțiuni) și variantele de incriminare (nu dau naștere concursului de infracțiuni
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
în activitatea sa infracțională s-a realizat și una dintre acțiunile proprii elementului material al infracțiunii de spălare de bani, pentru că aceasta ar lipsi infracțiunea de spălare de bani de individualitate. Revine organelor judiciare sarcina de a decide în situații concrete dacă infracțiunea de spălare de bani este suficient de bine individualizată în raport cu infracțiunea din care provin bunurile și dacă este cazul să se rețină un concurs de infracțiuni sau o unică infracțiune. 3. Referitor la cea de-a treia întrebare
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
socială desfășurată sau care pot influența semnificativ desfășurarea acesteia). 6. Activitatea socială desfășurată: 6.1. Rezultate obținute. Se va ține cont de relevanța, eficiența, eficacitatea, impactul și sustenabilitatea activității în anul raportat. În acest sens, raportul va conține: ● enumerarea rezultatelor concrete ale intervenției sociale, prezentarea rezultatelor obținute în funcție de obiectivele propuse în anul anterior, astfel: a. obiective realizate; b. obiective nerealizate; c. obiective neplanificate și realizate; ● descrierea serviciilor prestate/a produselor dezvoltate/a altor activități întreprinse și a modului în care acestea
NORME METODOLOGICE din 10 august 2016 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274619_a_275948]
-
socială desfășurată sau care pot influența semnificativ desfășurarea acesteia) 6. Activitatea socială desfășurată: 6.1. Rezultate obținute. Se va ține cont de relevanța, eficiența, eficacitatea, impactul și sustenabilitatea activității în anul raportat. În acest sens, raportul va conține: ● enumerarea rezultatelor concrete ale intervenției sociale, prezentarea rezultatelor obținute în funcție de obiectivele propuse în anul anterior, astfel: a. obiective realizate; b. obiective nerealizate; c. obiective neplanificate și realizate; d. indicatori de rezultat, de realizare imediată/output, precum și indicatori de impact; ● descrierea serviciilor prestate/a
NORME METODOLOGICE din 10 august 2016 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Legii nr. 219/2015 privind economia socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274619_a_275948]
-
de lege. Totodată, prevederile art. 1 cuprinse în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reglementând dreptul persoanelor fizice și juridice la respectarea bunurilor, lasă în competența statelor semnatare ale Convenției adoptarea măsurilor legislative concrete și a procedurii de urmat, necesare în vederea acordării de despăgubiri (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 202 din 18 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 19 iunie 2013). 19. Curtea
DECIZIE nr. 248 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său, şi ale art. 10 şi art. 11 din acest act normativ, în special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274671_a_276000]
-
concret a legii, putând fi cenzurate de instanțele judecătorești. De aceea, apreciază că motivele invocate nu constituie motive de neconstituționalitate ale dispozițiilor legale criticate, deoarece nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea modului de aplicare a legii într-o cauză concretă. 14. Avocatul Poporului, în ceea ce privește termenul "prejudiciu", consideră că acesta nu contravine principiului clarității și previzibilității legii, fiind stabilit de către instanța de judecată, în baza probelor administrate în timpul procesului. Totodată, partea interesată are deplina libertate să demonstreze existența sau inexistența, respectiv
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
aplică și cu privire la desemnarea ofițerului nominalizat să ajute la efectuarea cercetării prealabile. Articolul 10 Cercetarea prealabil��, denumită în continuare cercetare, are ca scop stabilirea existenței/inexistenței abaterii disciplinare și a vinovăției, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele și împrejurările concrete în care acestea s-au produs. Articolul 11 (1) Ofițerul desemnat efectuează cercetarea și întocmește dosarul cauzei, pe care îl prezintă comandantului/ șefului unității militare, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin/dispoziție. ... (2
REGULAMENT din 9 august 2016 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată în unităţile militare din Ministerul Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274368_a_275697]
-
lua una dintre următoarele măsuri: ... a) clasarea dosarului, în cazul inexistenței faptei, constatării nevinovăției cadrului militar cercetat, prescrierii faptei sau în situația trecerii în rezervă a cadrului militar cercetat; ... b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării, cu indicarea elementelor concrete suplimentare, necesare lămuririi cauzei; ... c) aplicarea avertismentului sau mustrării scrise; ... d) trimiterea cadrului militar cercetat în fața consiliului de onoare. ... (2) În situația dispunerii măsurilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c), dosarul cauzei va fi introdus în dosarul personal
REGULAMENT din 9 august 2016 privind organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată în unităţile militare din Ministerul Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274368_a_275697]
-
și privat al municipiului, orașului sau comunei. 7. Susține că dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) consacră principiul supremației Legii fundamentale și al obligativității legilor, ceea ce semnifică faptul că legile în vigoare trebuie respectate nu numai în sensul aplicării concrete a acestora, ci și cu ocazia edictării lor. Arată că, în aplicarea acestui principiu, prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 , Curtea a statuat că, potrivit art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
săvârșirea unei infracțiuni și nu există vreo cauză legală de împiedicare, alta decât cele prevăzute la alin. (2) și (3). ... (2) În cazurile și în condițiile prevăzute expres de lege, procurorul poate renunța la exercitarea acțiunii penale dacă, în raport cu elementele concrete ale cauzei, nu există un interes public în realizarea obiectului acesteia. ... (3) În cazurile prevăzute expres de lege, procurorul pune în mișcare și exercită acțiunea penală după introducerea plângerii prealabile a persoanei vătămate sau după obținerea autorizării ori sesizării organului
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]