33,720 matches
-
construise. În competiția pentru legitimarea externă, taberele politico-economice românești s-au acuzat reciproc de corupție, compromițându-i legitimarea internă. Figura ideală pozitivă a „capitalistului politician” a fost înlocuită cu cea negativă a „baronului local”, iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea politicii de afaceri a fost al treilea „pilon” al ofensivei occidentale împotriva capitaliștilor români și a dominat perioada negocierilor de aderare. O a doua ofensivă a capitalului occidental a fost îndreptată împotriva surselor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înapoi în această privință. A doua mare sursă de finanțare a capitalului românesc a fost atragerea de capital, deopotrivă românesc și străin. Ea a fost contracarată prin înlocuirea privatizării pe baza simplei licitații cu privatizarea marilor companii românești exclusiv cu investitor strategic străin. Începând cu 1999, această condiție politică domină privatizarea marilor companii românești și face inutil aportul suplimentar de capital în companiile capitaliștilor români. În numai trei ani, această sursă de finanțare scade cu un sfert, de la 36% în 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contracte guvernamentale prioritare, acces preferențial la privatizare și chiar monopoluri, începând cu 2002, guvernul PSD este nevoit să atace însăși infrastructura capitalului național. Legiferează obligativitatea separării afacerilor de politică, acceptă un calendar al renunțării la subvenții, consacră principiul privatizării prin investitor strategic european, declanșează campania anticorupție, realizează macrostabilizarea, susține creșterea monedei naționale, aduce reforma bancară în faza finală și, în final, cedează capitalului european „bijuteria coroanei”, adică industria petrolieră și energetică. Victoria politică a Alianței D.A. ca urmare a alegerilor din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îl acumulează nu se degradează decât în condițiile unor schimbări semnificative în tipul de migrație pe care l-a practicat. Cel puțin câtă vreme destinațiile rămân aceleași, experiența circulatorie poate fi oricând repetată. Dacă este așa, atunci înseamnă că un investitor are și alte motive, în cazul migrației românești, decât cele legate de presiunea pentru creșterea salariilor, pentru a refuza investiția într-o zonă de concentrare a migrației, iar aceste motive sunt în mod particular legate de instabilitatea forței de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cinism vecin cu disperarea", oamenii dîndu-și seama că tratatul de pace nu avea să schimbe economia "nici un pic". De aceea, mulți români voiau să "iasă" din afacerea aceasta cu cît mai puține pierderi financiare. La Misiune, lumea se interesa dacă investitorii americani nu doresc să achiziționeze vreo instituție. Aceste oferte variau de la "fabrici mari pînă la bazine de înot, restaurante și stațiuni balneare, cu nămol". Nici păturile sociale mai umile nu trăiau mai bine. Din cauza creșterii prețurilor și a secetei a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un indiciu al dorinței regimului Groza de a explora noi oportunități în privința comerțului cu Washingtonul 552. Delegația a plecat în iunie, cu mult tam-tam din partea presei locale, generat, se pare, de Malaxa, care sugerase că grupul respectiv avea să caute investitori americani care să ajute la construirea unei puternice industrii de vopsele și a unei mari centrale energetice la vărsarea Dunării 553. În iulie, Thomas Blaisdell, de la Departamentul de Comerț, s-a întîlnit cu Malaxa, la Zürich. Românul l-a asigurat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
firme românești. Șase companii occidentale înființaseră societăți mixte în România, dar perioada de negociere era, în medie, de doi ani, ori aceasta era mult prea mult pentru firmele americane. Mai mult decît atît, România nu părea dispusă să accepte că investitorii americani au ca motivație profitul și insista asupra unor criterii nerealiste privind costurile. Trecînd apoi la o notă pozitivă, cei doi au remarcat succesul negocierilor dintre cele două țări, privind un acord pe termen lung1805. În intervalul dintre discuțiile cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tehnologice 1834. Acordul pe termen lung era un document amplu, care definea România ca fiind o țară "în curs de dezvoltare", dar sugera faptul că după expirarea celor zece ani prevăzuți în acord, aceasta ar putea deveni "dezvoltată". Acordul proteja investitorii împotriva exproprierii și încălcării contractelor și prevedea măsuri de îmbunătățire a înlesnirilor comerciale și schimburi de informații 1835. România mai încheiase acorduri pe termen lung și cu alte țări occidentale, dar acordul american era singurul care conținea o anexă ce
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anul 1999, devenind preponderent pozitivă după 2001; acest lucru se datorează atât unor factori interni, cât și unor subiecte internaționale: anul 1999 a fost primul an cu creștere economică după 1989 iar România a început să devină mai atractivă pentru investitorii străini; consolidarea regimului democratic din România; în 1999 s-a decis ca România să înceapă negocierile pentru aderarea la UE; România s-a alăturat la coaliția internațională în timpul loviturilor aplicate de N.A.T.O. în Kosovo, Afganistan și Irak, fapt care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dotări tehnologice industriale cu un program propriu de calitate sub îndrumarea unui responsabil tehnic cu execuția sau expertizarea tehnică de calitate a acestor lucrări, cu respectarea prevederilor legale; ● Autorizat, ca persoană fizică să desfășoare activități în mod independent; ● Angajat al investitorului, cu contract de muncă sau convenție civilă potrivit legii. Capitolul 9 Desfășurarea examenului de atestare Articolul 22 Examenul de atestare tehnico-profesională se desfasoara după un curs de pregătire conform programei specifice fiecărui domeniu prevăzut la art. 11 din Regulament și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150188_a_151517]
-
de calcul, caiete de sarcini, necesare pentru constatarea cerințelor impuse de lege. Verificarea tehnică se execută și la proiectele întocmite în urma unor rapoarte de către respectivii experți tehnici de calitate, în vederea confirmării că proiectele respectă cerințele stabilite de lege. Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul împreună cu executantul răspund, potrivit legii, pentru supunerea la verificare a întregului proiect și pentru modificările efectuate fără acceptul verificatorului tehnic, dacă prin acestea se afectează calitatea lucrărilor de montaj a dotărilor industriale. Verificatorul de proiecte atestat va efectua
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150188_a_151517]
-
de exploatare tehnologică; Modul de respectare a reglementărilor tehnice în vigoare, referitor la cerințele și exigențele legale. Articolul 31 Verificatorul de proiecte atestat va semna și va ștampila piesele scrise și desenate numai în condițiile în care documentația transmisă de investitor este corespunzătoare din punct de vedere al cerințelor stabilite prin prevederile legale. Articolul 32 Pentru încadrarea într-o formă unitară ștampila va fi confecționata conform detaliilor din Anexă 5. Articolul 33 Verificatorul de proiecte atestat va întocmi și va ține
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150188_a_151517]
-
poate semna și ștampila (verifica), în această calitate, proiectele întocmite de el sau la a caror elaborare a participat. Articolul 35 Eventualele litigii dintre verificatorul tehnic atestat și proiectant pot fi rezolvate de către un expert tehnic de calitate, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele părți, iar răspunderea pentru soluțiile date revine acestuia. B. Responsabilul tehnic cu execuția Articolul 36 Asigurarea calității execuției lucrărilor de montaj dotări tehnologice industriale se face în mod diferențiat în funcție de domeniile de activitate prezentate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150188_a_151517]
-
la concluzia că se impune luarea unor măsuri imediate pentru prevenirea unor accidente cu urmări grave - victime omenești sau pagube materiale - le va aduce la cunoștință, în scris, proprietarilor sau administratorilor lucrărilor de montaj dotări tehnologice industriale și, după caz, investitorului, care sunt obligați să le pună în aplicare. Articolul 40 Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz: ● condițiile de amplasament și de exploatare a lucrărilor de montaj dotări tehnologice industriale; ● starea lucrărilor de montaj care se supun expertizei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150188_a_151517]
-
elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate cuprinzând soluții și măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică și economică a deciziei de intervenție ce se însușește de către proprietarii sau administratorii lucrărilor de montaj dotări tehnologice industriale și, după caz, de către investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situațiile în care, în urma intervenției sale, se impune verificarea proiectului și sub aspectul altor cerințe decât cele la care se referă raportul de expertiză tehnică de calitate întocmit. Articolul 42 Expertul tehnic de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150188_a_151517]
-
reținut câte un exemplar. Numele și prenumele ............. Nr. aut. ANRE/Nr. aut. sudor Semnătura 1. Constructor - Instalator autorizat ............................................................... - Responsabil A.Q. autorizat ......................................................... - Sudor PE ........................................................................... - Sudor OL ........................................................................... 2. Proiectant ........................................................................ 3. Reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții ................. Comisia de recepție - Operator SD/Investitor)/Împuternicit OSD - Inspector C.Q ........................... - Reprezentant al administrației publice locale .................................. (*) - Beneficiar (după caz) .............................................................. - Specialiști în domeniu (după caz) .................................................. -------- (*) Conform legislației în vigoare NOTĂ: Sudorii PE și OL sunt autorizați de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare. ----------- Anexa 1 a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225762_a_227091]
-
exemplar. Numele și prenumele ... Nr. aut. ANRE/Nr. aut. sudor Semnătura 1. Constructor - Instalator autorizat ................................................... - Responsabil A.Q. autorizat ............................................. - Sudor PE ............................................................... - Sudor OL ............................................................... 2. Proiectant ............................................................ 3. Reprezentant Inspectoratul de Stat în Construcții (după caz) .......... 4. Comisia de recepție - Operator SD (Investitor) - Inspector C.Q. .............................. - Reprezentant al administrației publice locale .......................... - Beneficiar ............................................................. - Specialiști în domeniu ................................................. Notă: Sudorii PE și OL sunt autorizați de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare. Anexa 3 PROCES-VERBAL DE RECEPȚIE TEHNICĂ INSTALAȚIE DE UTILIZARE Nr. .........../..................... Astăzi, ziua ....., luna ............., anul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225762_a_227091]
-
completările ulterioare; - Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul IV Termeni utilizați Articolul 11 În contextul prezentei proceduri, termenii referitori la activitatea procedurală sunt definiți după cum urmează: a) diriginte de șantier - persoană fizică învestită de către investitor cu atribuții și competențe privind verificarea calității materialelor și produselor de construcții puse în lucrare și/sau cu verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții; ... b) autorizare - procedura prin care Inspectoratul de Stat în Construcții, prin comisiile teritoriale de autorizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212259_a_213588]
-
de autorizare. Articolul 32 Inspectorul general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții poate dispune suspendarea sau anularea autorizației de diriginte de șantier pentru neîndeplinirea corespunzătoare a responsabilităților și atribuțiilor specifice, la propunerea inspectoratelor teritoriale în construcții sau a investitorului. ------------- Art. 32 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 1.488 din 29 septembrie 2008 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 700 din 15 octombrie 2008. Articolul 33 (1) Cheltuielile pentru autorizare sunt în valoare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212259_a_213588]
-
de la locul de punere în operă; 20. urmărirea realizării lucrărilor din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul execuției acestora, și admiterea la plată numai a lucrărilor corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ; 21. transmiterea către proiectant (prin intermediul investitorului) a sesizărilor proprii sau ale participanților la realizarea construcției privind neconformitățile constatate pe parcursul execuției; 22. dispunerea opririi execuției, demolării sau, după caz, a refacerii lucrărilor executate necorespunzător de către executant, în baza soluțiilor elaborate de proiectant și vizate de verificatorul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212259_a_213588]
-
organizare de șantier și predarea terenului deținătorului acestuia; 27. asigurarea secretariatului recepției și întocmirea actelor de recepție; 28. urmărirea soluționării obiecțiilor cuprinse în anexele la procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și realizării recomandărilor comisiei de recepție; 29. predarea către investitor/utilizator a actelor de recepție și a cărții tehnice a construcției după efectuarea recepției finale. Articolul 35^1 (1) Ștampila aplicată alături de semnătura specialistului care desfășoară activitatea de dirigenție de șantier în condițiile autorizării reprezintă modul de identificare a acestuia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212259_a_213588]
-
1 al art. I din ORDINUL nr. 36 din 17 ianuarie 2008 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 24 ianuarie 2008. Articolul 36 Obligațiile prevăzute la art. 35 nu sunt limitative, dirigintele de șantier putând participa în calitate de reprezentant al investitorului/beneficiarului în toate fazele privind conceperea, proiectarea și realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite prin reglementările în vigoare și ale contractului încheiat cu investitorul/beneficiarul. Articolul 37 Diriginții de șantier răspund în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 35 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212259_a_213588]
-
Obligațiile prevăzute la art. 35 nu sunt limitative, dirigintele de șantier putând participa în calitate de reprezentant al investitorului/beneficiarului în toate fazele privind conceperea, proiectarea și realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite prin reglementările în vigoare și ale contractului încheiat cu investitorul/beneficiarul. Articolul 37 Diriginții de șantier răspund în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 35 și 35^1, precum și în cazul neasigurării din culpa lor a realizării nivelului calitativ al lucrărilor prevăzut în proiecte, caiete de sarcini, în reglementările tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212259_a_213588]
-
indirect, solidar sau individual, de unul sau de mai multe organisme publice." Alineatul (2): "Totuși, o întreprindere poate fi clasificată că autonomă și, așadar, ca neavând întreprinderi partenere, chiar dacă pragul de 25 % în cauză este atins sau depășit de următorii investitori, cu condiția ca investitorii respectivi să nu fie afiliați, în sensul alineatului (3), nici individual, nici împreună, la întreprinderea în cauză: (a) societăți publice de investiții, societăți cu capital de risc, persoane sau grupuri de persoane care desfășoară în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219246_a_220575]
-
de unul sau de mai multe organisme publice." Alineatul (2): "Totuși, o întreprindere poate fi clasificată că autonomă și, așadar, ca neavând întreprinderi partenere, chiar dacă pragul de 25 % în cauză este atins sau depășit de următorii investitori, cu condiția ca investitorii respectivi să nu fie afiliați, în sensul alineatului (3), nici individual, nici împreună, la întreprinderea în cauză: (a) societăți publice de investiții, societăți cu capital de risc, persoane sau grupuri de persoane care desfășoară în mod regulat activități de investiții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219246_a_220575]