34,737 matches
-
în evidență relația dintre habitusul afro-americanilor și codul vestimentar. A fost confirmată ipoteza potrivit căreia ascensiunea în ierarhia socială corespunde schimbării habitusului: populația de culoare, dar cu un capital economic scăzut, nu împărtășește aceleași gusturi vestimentare cu cei care au urcat în ierarhia socială. Astfel, studiul confirmă ipoteza lui Pierre Bourdieu privind gusturile indivizilor ca exponente ale clasei sociale. Analiza câmpului de producție al modei reprezintă o altă temă reflectată de sociologi (J. Entwistle, 2006b; J. Entwistle, 2002; E. Wilson, 2007
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
stilul vestimentației, după modul cum își asortează cravata și parfumul, după cât de suplu și zvelt îi este trupul. E obligat să le supravegheze pe toate: pliul pantalonilor, gulerul cămășii, jocurile de cuvinte, picioarele în timpul dansului, regimul de alimentație, respirația când urcă scările, vertebrele atunci când face un efort brusc. Dacă ieri eficiența îi era încă de ajuns pentru a fi apreciat la locul de muncă, astăzi i se cere să fie în aceeași măsură elegant și în bună formă fizică. Mitul acelui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un moment dat să delimiteze, în sudul Dunării, zonele de influență latină față de cele elene. Linia de demarcație stabilită de el, confirmată ulterior de Philippide și corectată de Skok, mergea de la Alessio, de-a lungul Adriaticei, până la Prisrend și Skopje, urcând apoi spre nord și nord-est până într-un punct situat între Pirot și Bela Palanka, și ajungând la hotarele cetăților grecești de pe malul pontic. Noile cercetări asupra romanizării sudului Dunării dovedesc că linia aceasta de demarcație este oarecum artificială, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Păstorii români (vlahi) din Macedonia și Bulgaria, nordul Greciei și Albania sunt urmașii păstorilor traci romanizați . Păstorii români din Carpați și Haemus nu sunt nomazi, iar transhumanța lor presupune legarea de așezări omenești stabile-satele se află la câmpie iar vara urcă turmele la munte. Dar la sud de Haemus, în Pind, Rodopi și Gramos, satele se află la munte, unde locuiesc și stăpânii turmelor. Această deosebire între cele două feluri de păstorit ne arată că daco-romanii (românii din nordul Dunării) sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este rezultatul luptei împreună (solidare) pentru păstrarea pământului, a limbii, a credinței și a libertății.29 Etapele formării poporului român Poporul român cuprinde trei componente etnice de bază: geto-daci, romani și slavi. Tradiția istorică a considerat dintotdeauna că originile românilor urcă până la ctitorii lor, Traian și Decebal. Geto-dacii sunt elementul etnic de bază care a participat la alcătuirea poporului român. Ei aparțineau marelui neam al tracilor, de sorginte indo-europeană. În secolele VIII-VI î. H., geto-dacii și moesii, înrudiți cu ei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
conspirație, iar fratele său, Mihai Asan II (1246-1256) a avut aceeași soartă. În acești ani grei, statul Asăneștilor a suferit pierderi teritoriale, Tracia, regiunea Munților Rodopi, țărmul egeean, aproape întreaga Macedonie, Albania și ținuturile din nord-vest. După Mihail Asan, a urcat pe tron vărul său, Căliman II Asan (1256-1257), care, în scurt timp, a fost detronat și ucis. Prin moartea acestuia, în 1257, se stingea linia masculină a dinastiei Asăneștilor, care condusese statul începând din 1185, dar tradiția statului întemeiat de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
concesiuni anterioare. În această direcție, prin "Bula de Aur" (1222) (vezi DIR C, sec. XI-XIII, II, p. 375-378), charta ce a statuat "libertățile", privilegiile nobilimii regatului, Andrei II a încercat să-și atragă sprijinul micii nobilimi împotriva magnaților. Bela IV, urcat pe tron în 1235, s-a angajat într-un îndârjit efort de restaurare a domeniului regal, dar tentativa sa de a frânge puterea magnaților, a "baronilor" a provocat ostilitatea nobilimii. Urmarea imediată a tensiunii acute ivite a fost absența unei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Țara Românească, este împotriva sârbilor, porniți spre cucerirea Balcanilor. La Velbujd, în Macedonia, sârbii ies victorioși, iar țarul Mihail este ucis. Un cronicar din Raguza consemnează: "de teama românilor și ungurilor, sârbii n-au preluat Bulgaria, iar la Târnovo se urcă pe tron Ivan Alexandru, ginerele lui Basarab, care a unificat țara și a ocupat Vidinul. Într-o "Istorie despre domnia Serbiei", se vorbește despre lupta lui Ștefan Uroș III, tatăl lui Ștefan Dușan, cu țarul bulgar Mihail, ajutat de tătari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu care se confrunta acum guvernul otoman era cum să fie administrate și apărate cel mai bine posesiunile rămase, atît împotriva pretențiilor altor popoare balcanice cît și ale marilor puteri. Sultanul din perioada aceasta, Abdul Hamid al II-lea, se urcase pe tron în 1876, la vîrsta de treizeci și patru de ani, într-o epocă de revoluție și război. El îi văzuse pe doi dintre predecesorii lui înlăturați în urma unor revolte de palat și fusese nevoit să poarte război cu statele balcanice
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
anului 1918 și ieșise din conflict. Intrarea Greciei în război avea să provoace cele mai multe controverse și să fie cel mai mult amînată. Dezbinarea din cadrul guvernului grec va avea pe viitor consecințe mai serioase decît în alte părți. Constantin I, care urcase pe tron în 1913, era cumnatul lui Wilhelm II și, ca și Carol, sprijinea o politică pro-germană. Regele era susținut de cei care simpatizau cu Puterile Centrale sau care considerau că acestea vor fi victorioase. Acest grup era în favoarea păstrării
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
planurile acestea ar fi fost puse în practică, zona controlată de turci ar fi acoperit numai o mică regiune din Anatolia central-nordică. Puși în fața acestor cereri catastrofale, liderii otomani trebuiau să decidă ce poziție să adopte. În iulie 1918 a urcat pe tron un nou sultan, Mehmed al VI-lea Vahiddedin. Atît el cît și marele vizir, Tevfik Pașa, erau convinși că unica soluție era cooperarea cu Aliații, adică practic cu britanicii. Puterile ocupante, cu setea de răzbunare și miopia pe
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
domnia lui, Boris rămînea centrul vieții politice; de fapt, prezența lui era necesară pentru menținerea integrității sistemului. În august 1943, cînd regele a murit pe neașteptate, guvernul a intrat brusc în criză. Întors dintr-o vizită în Germania, Boris a urcat pe muntele Musala, cel mai înalt pisc din Bulgaria, și a murit peste trei zile din cauza a ceea ce a fost fără îndoială un atac de cord, deși, din cauza stării de război, au existat foarte multe zvonuri cum că ar fi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și una de partid. Avînd legături strînse cu Gheorghi Dimitrov, cumnatul lui, Cervenkov a jucat un rol de frunte în activitățile Kominternului. S-a întors în Bulgaria în 1945, după o perioadă de absență de douăzeci de ani, și a urcat pînă în vîrful ierarhiei în 1949, după moartea lui Dimitrov. Dat fiind că era un adept al sistemului stalinist, poziția lui Cervenkov a avut de suferit după 1953. Conform directivelor Moscovei, el a fost nevoit să aplice mai puțin strict
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
suporterii lui greci au făcut o tentativă de afirmare a autorității lor asupra populației turcești, acționînd deci contra prevederilor acordului anterior. Grecii erau din nou agresorii, iar turcii victimele. Detașamentele înarmate au devenit active, iar cifra pierderilor a început să urce. Ca și în situațiile dinainte, guvernul turc a sărit în apărarea minorității amenințate. Au fost reluate negocierile dintre Grecia, Turcia și Marea Britanie chiar în timp ce lupte sporadice continuau să se desfășoare în insulă. Problema era aproape imposibil de rezolvat. Partea turcă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în care Papandreou a preluat pentru prima oară puterea, au avut loc unele schimbări care păreau avantajoase pentru el. În februarie 1964, Venizelos, vechiul său rival din tabăra liberală, a murit. În martie a murit și regele Paul, pe tron urcînd Constantin al II-lea, fiul său în vîrstă de douăzeci și trei de ani, care s-a căsătorit în același an cu o prințesă daneză. Se părea la început că guvernul Uniunii de Centru va reuși să coopereze cu curtea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
vadurilor, a măliturilor și a cotiturilor ce se afla de la Vădeni în sus până la satul Bădărani ținutul Iași”. Din cele de mai sus rezultă, după cum au remarcat și alți cercetători, că „Prutul a fost folosit pentru mici vase care se urcau până la Ștefănești și reveneau la Galați încărcate cu cereale”, că acest râu era navigabil pentru ambarcațiuni mici, de la vărsare până la Leova și chiar mai sus de această localitate. Există numeroase informații care ne dovedesc că Prutul era folosit, într-adevăr
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
uniți în societate și autorizați de către guvern, au întreprins navigația Prutului”. La sfârșitul lunii martie, 19 vase încărcate cu mărfuri de Levant au sosit la Sculeni, lângă Iași, unde au depus o parte din încărcătura lor. De aici, acele ambarcațiuni, urcând șapte poște mai sus, au încărcat grâne și alte produse pentru a le transporta la Galați. Societatea și-a propus, continuă Duclos, să cerceteze de asemenea în vara viitoare navigația pe Siret. Este surprinzător, spune același Duclos, că s-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reprezentanți ai burgheziei. Documentele din perioada de după 1860 nu menționează exploatarea păcurii cu țărani dependenți. Gropașii erau în mare parte oameni liberi, răzeși. Ei extrăgeau păcură de pe pământurile lor sau ale moșierilor și mănăstirilor, plătindu-le dijma, care s-a urcat mereu peste cuantumul legal de 1/10. Documentele însă menționează gropi boierești, adică gropi pe care le exploatau înșiși moșierii. Cine lucra în aceste gropi ? Deși munca în acest domeniu nu e compatibilă cu sistemul de lucru servil, totuși nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
călătorilor străini” în Principate (vezi colecția de volume publicate la noi și, îndeosebi, cele comentate de Dan A. Lăzărescu) nu ne îngăduie să dresăm o listă fără de cusur a superficialității. Mai presus de toate, spre a nu cădea sau, poate, urca ?! într-o dizertație erudită și obositoare, să riscăm o concluzie parțială: revoluțiile secolelor XVIII și XIX au fost înfăptuite de poporul analfabet, dirijat însă, condus de „mințile luminate” ce se revendicau nu prin aspirații, calcule meschine și stări materiale, ci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a țarismului pot oare să-și găsească explicația în extinderea pe orizontală a feudalismului ? O altă problemă fundamentală a politicii externe țariste între <anii> 1825 și 1861 este cea a confruntării cu mișcările de emancipare națională a popoarelor, mișcări ce urcau către punctul culminant al curbei. Actualmente, istoriografia sovietică face o distincție între popoarele aflate în componența U. R. S. S. și cele din afară. Părăsind examenul pur științific, ea afirmă că primele s-au unit la Rusia, fapt pozitiv și progresist
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și roșește. Însă așa tulburată cum era, femeia își înfrânge fâstâceala și se preface că nu-l bagă în seamă pe tânărul baron. Atunci când, după ce o așteptase pe culoar, tânărul se îndreaptă spre ea, frumoasa necunoscută își schimbă direcția și urcă în cameră împreună cu fiul său. Baronul se simte oarecum dezamăgit, "însă, la urma urmelor, această împotrivire era plină de farmec, iar nesiguranța de care era cuprinsă îi ațâța dorința. Își găsise în sfârșit perechea, deci partida putea să înceapă". După
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Crahul pudorii", pentru a relua expresia lui Marcel Prévost, se accelerează. În 1920, moda impune fuste și mai scurte, iar picioarelor femeilor nu numai că pot fi admirate în voie, dar pot fi și atinse de bărbați. Mâinile acestora pot urca acum până la genunchi, până la coapse, pe toată lungimea piciorului femeii, atât de minunat "pus în valoare de ciorapul de mătase, [...] această nouă invenție". Combinezoanele și corsetele sunt treptat înlocuite de sutiene cu bretele și portjartiere, care au din ce în ce mai puține elemente
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
impresia că este dispusă să meargă până la capăt, pentru ca apoi să se eschiveze de la concretizarea dorinței. Tinerei și virtuoasei Simone de Beauvoir i-a fost ei înseși acordat acest calificativ într-o seară în care, din spirit de aventură, se urcase într-o mașină care o urmărise de-a lungul Marilor Bulevarde. "Facem o tură prin parcul Robinson?" a propus șoferul. "Nu eram deloc încântată", își amintește scriitoarea. "Ce mă fac dacă mă lasă baltă în toiul nopții, la zece kilometri
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și Jacques [vărul ei]. "Fie"", a răspuns așadar Simone de Beauvoir, fără îndoială neînțelegând implicațiile reale ale acestui consimțământ. "Într-o atmosferă destul de posomorâtă, am băut câteva cocktail-uri pe terasa unei cafenele din Piața Bastiliei", continuă scriitoarea. Dar "odată urcați din nou în mașină, bărbatul mi-a atins genunchiul: m-am tras repede înapoi. "Care-i treaba? Îți place să fii plimbată cu mașina, dar la o adică nici nu mă lași să te ating?" Avea vocea schimbată", remarcă tânăra
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de formă", apoi se lasă în voia lui. "Era mai firească, mai puțin complexată decât eram eu, își amintește Michel astăzi. Era ca o pasăre care se lasă prinsă. Am flirtat așa vreo douăzeci de minute, și încă mi se urcă un nod în gât când îmi amintesc de plăcerea pe care am simțit-o... Era în același timp cumplit de frustrant și incredibil de plăcut. Tremuram. Simțeam un val de spasme care-mi cuprindeau gâtul". "Flirtul acesta era un moment
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]