33,912 matches
-
luni la IEI - București, fiind angrenat în producția și inovarea radarului ”Start 1”. În 1989 a participat la organizarea Seminarului RADAR lunar de la Casa Centrală a Armatei și a primului (și singurului) Simpozion Național de Radar, "„SNR’89”", sub Egida Academiei RSR. În perioada cât a fost cercetător s-a înscris la doctorat (1974), la Academia Tehnică Militară, la prof. G-ral. mr. dr. ing. Gheorghe Ardelean. În 1979 a primit titlul de doctor inginer după ce a susținut lucrarea: "Contribuții la îmbunătățirea
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
a participat la organizarea Seminarului RADAR lunar de la Casa Centrală a Armatei și a primului (și singurului) Simpozion Național de Radar, "„SNR’89”", sub Egida Academiei RSR. În perioada cât a fost cercetător s-a înscris la doctorat (1974), la Academia Tehnică Militară, la prof. G-ral. mr. dr. ing. Gheorghe Ardelean. În 1979 a primit titlul de doctor inginer după ce a susținut lucrarea: "Contribuții la îmbunătățirea parametrilor funcționali ai radiolocatoarelor pentru cîmpul tactic". În 1985 devine radioamator E/R cu indicativul
Andrei Ciontu () [Corola-website/Science/336595_a_337924]
-
din București. a obținut titlul de doctor în psihologie la Universitatea din București cu teza ”Jocul de șansă patologic. Model de consiliere cognitiv-comportamentală”. Este absolvent al Facultății de Psihologie din cadrul Universității Hyperion din București și al Facultății de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice, București. A absolvit Master-ul de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală în cadrul Universității Titu Maiorescu din București și cursurile de formare în psihoterapie rațional emotivă și comportamentală în cadrul Institutului Albert Ellis din New York. Este psihoterapeut specialist în psihoterapie cognitiv-comportamentală și
Steliana Rizeanu () [Corola-website/Science/336632_a_337961]
-
peste 60 de ani în radio și a realizat peste 1.000 de emisiuni dintre care cea mai cunoscută este "Ora veselă". S-a născut la 30 septembrie 1917, la Berlin, unde mama sa, Aglaia Mihăilescu-Toscani, studia canto. A absolvit Academia de Muzică și Artă Dramatică, secția actorie, la clasa profesorului Ion Manolescu, fiind coleg cu Radu Beligan. Din 1952 lucrează ca regizor la Societatea Română de Radiodifuziune inițial ca regizor de studio, apoi ca regizor artistic. A promovat la radio
Ion Vova () [Corola-website/Science/336633_a_337962]
-
absolvit Facutatea de Drept din Sankt Petersburg în anul 1880, tatăl i-a recunoscut talentul pe care-l avea pentru artele plastice și a încercat să-i asigure o educație în acest sens. În anul 1881, Mihail a intrat la Academia Imperială de Arte din Sankt Petersburg unde l-a avut ca profesor pe Pavel Chistyakov. De la primele lucrări pe care le-a făcut s-a văzut marele talent pe care-l avea pentru desen precum și un stil neobișnuit și excentric
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
naist în Ansamblul de tineret din Chișinău; 1967-1985: fondator și prim-dirijor al orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii din Chișinău 1985-1994: colaborator al Centrului științific-metodic de creatie populară și activitate culturală 1998-1999: lector la Catedra „Instrumente populare” a Academiei de Muzică „Gavriil Musicescu" 2000-2003: șef al Centrului de Conservare și Valorificare a Creației Populare. A editat culegerile de cântece: „Zii, lăută” - cîntece și piese instrumentale în partituri pentru taraf, 1973, „La vatra jocului” - cîntece și piese instrumentale în partituri
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
Georgiei, dar și minoritar de diaspora armeană în multe state ale lumii, inclusiv în România. Limba are în total în jur de șase milioane de vorbitori. Actualmente există două limbi armene, una răsăriteană, vorbită în Armenia și Iran, promovată de Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită în Europa și America, promovată de Academia Mkhitaristă de la Viena. Armeana apuseană e mai apropiată ca vocabular și gramatică de armeana clasică, dar mai îndepărtată ca pronunțare. Armeana răsăriteană e mai apropiată de armeana
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
în România. Limba are în total în jur de șase milioane de vorbitori. Actualmente există două limbi armene, una răsăriteană, vorbită în Armenia și Iran, promovată de Academia de la Yerevan, și una apuseană, vorbită în Europa și America, promovată de Academia Mkhitaristă de la Viena. Armeana apuseană e mai apropiată ca vocabular și gramatică de armeana clasică, dar mai îndepărtată ca pronunțare. Armeana răsăriteană e mai apropiată de armeana clasică în privința pronunțării. Numărul total de vorbitori de limbi baltice nu este mai
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
von Scudier (n. 2 ianuarie 1818, Villach, Carintia - d. 31 mai 1900, Viena) a fost un Feldmarschalleutnant al armatei austro-ungare și comandant al cetății Timișoara. Scudier a fost fiul unui ofițer și ginerele lui Joseph von Scheda. După ce a absolvit Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt (urmată între 1829-1837) cu gradul de sublocotenent, a fost repartizat la regimentul de infanterie 47 la Bologna. În 1838 a fost avansat locotenent, iar din 1839 a fost alocat serviciului general de intendență din Italia
Anton von Scudier () [Corola-website/Science/336680_a_338009]
-
roluri cum ar fi "Hortensia" în "A cincea lebădă", "Tofana" în "Patima roșie" sau "Nina Damian" în "...escu". În 1977 interpretează rolul Doamna Stanca în filmul istoric românesc "Buzduganul cu trei peceți". Din 2001 Olga Bucătaru este lector universitar la Academia de Arte Luceafărul. În 2002 i s-a acordat Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
Olga Bucătaru () [Corola-website/Science/336684_a_338013]
-
of Chaetanthera Ruiz & Pav. and the reinstatement of Oriastrum Poepp. & Endl. (Asteraceae: Mutisieae)" (2012). Marele savant a fost înmormântat în "Cimetière des Rois" din Geneva, unde se află și mormântul lui Jean Calvin. În 1818 a fost ales membru al Academiei de Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Endl. (Asteraceae: Mutisieae)" (2012). Marele savant a fost înmormântat în "Cimetière des Rois" din Geneva, unde se află și mormântul lui Jean Calvin. În 1818 a fost ales membru al Academiei de Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a fost numit membru
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
lui Jean Calvin. În 1818 a fost ales membru al Academiei de Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a fost numit membru corespondent (mai târziu membru străin) al Institut de France și decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare în rang de Comandor
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
membru al Academiei de Științe Leopoldina și în 1827 membru corespondent al Academiei Regale Prusace de Științe din Berlin. În 1826 a devenit membru corespondent, iar din 1835 membru de onoare al Academiei Ruse de Științe în Sankt Petersburg.<ref>Academia Rusă de Științe] Tot din anul 1826, el a fost numit membru corespondent (mai târziu membru străin) al Institut de France și decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare în rang de Comandor. În anul 1833, i-a fost acordată distincția
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Ordinul Legiunii de Onoare în rang de Comandor. În anul 1833, i-a fost acordată distincția importantă Royal Medal pentru lucrările lui despre fiziologia plantelor de către Royal Society din Londra, cărui membru a fost. Mai departe a fost membru al [[Academia Regală Suedeză|Academiei Regale Suedeze precum președinte al Societății des Arte ale Elvetiei și al Societății Elvețiene de Științe Naturale. După el au fost denumite, între altele, speciile "[[Stylidium alsinoides|Candollea alsinoides]]", [[Stylidium crassifolium|Candollea crassifolia]]", "[[Stylidium lepidum|Candollea lepida
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Onoare în rang de Comandor. În anul 1833, i-a fost acordată distincția importantă Royal Medal pentru lucrările lui despre fiziologia plantelor de către Royal Society din Londra, cărui membru a fost. Mai departe a fost membru al [[Academia Regală Suedeză|Academiei Regale Suedeze precum președinte al Societății des Arte ale Elvetiei și al Societății Elvețiene de Științe Naturale. După el au fost denumite, între altele, speciile "[[Stylidium alsinoides|Candollea alsinoides]]", [[Stylidium crassifolium|Candollea crassifolia]]", "[[Stylidium lepidum|Candollea lepida]]", "[[Stylidium luteum|Candollea
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
Decese în 1841]] [[Categorie:Decese pe 9 septembrie]] [[Categorie:Biologi ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Botaniști elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare]] [[Categorie:Laureați
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
XIX-lea]] [[Categorie:Medici ai secolului al XIX-lea]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Botaniști elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare]] [[Categorie:Laureați ai Royal Medal]] [[Categorie:Oameni din Geneva]]
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
elvețieni]] [[Categorie:Briologi]] [[Categorie:Micologi]] [[Categorie:Pteridologi]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze de Științe]] [[Categorie:Membri străini ai Royal Society]] [[Categorie:Membri ai Academiei Prusace de Științe]] [[Categorie:Membri corespondenți ai Universității de Stat din Sankt Petersburg]] [[Categorie:Membri ai Academiei Regale Suedeze]] [[Categorie:Comandori ai Legiunii de onoare]] [[Categorie:Laureați ai Royal Medal]] [[Categorie:Oameni din Geneva]]
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
(n. 28 decembrie 1972, Făgăraș) este o actriță de teatru, film și televiziune din România. A urmat, între 1992 și 1996, cursurile Academiei de Teatru și Film din București, secția Actorie, la clasa profesoarei Olga Tudorache și a profesorului Adrian Pintea. I-a avut drept colegi de promoție pe Tudor Chirilă, Medeea Marinescu, Andrei Araditz, Gabriel Spahiu, Rona Hartner, Puiu Șerban. Că studentă
Marcela Motoc () [Corola-website/Science/336696_a_338025]
-
care era pasionat de artă și care se îndeletnicea în timpul liber cu pictura. Bunicul a îndeplinit funcția de director general al Muzeelor Regale din Dresda. Uhde a urmat cursurile gimnaziului din Wolkenburg și în anul 1866 a fost admis la Academia de Arte Frumoase din Dresda. În contradicție cu uzanțele acelor vremuri, în același an a renunțat la studiile de la academie pentru a se alătura armatei. A devenit mai apoi, profesor de echitație în cadrul armatei și a fost promovat în gradul
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
al Muzeelor Regale din Dresda. Uhde a urmat cursurile gimnaziului din Wolkenburg și în anul 1866 a fost admis la Academia de Arte Frumoase din Dresda. În contradicție cu uzanțele acelor vremuri, în același an a renunțat la studiile de la academie pentru a se alătura armatei. A devenit mai apoi, profesor de echitație în cadrul armatei și a fost promovat în gradul de locotenent în anul 1868. Anul 1876 i-a schimbat viața și cariera datorită întânirii sale cu pictorul Hans Makart
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
Anul 1876 i-a schimbat viața și cariera datorită întânirii sale cu pictorul Hans Makart la Viena. Astfel, Uhde a părăsit rândurile armatei pentru a urma o carieră în domeniul picturii. S-a mutat la München și a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din localitate. În capitala Bavariei, a venit în principal pentru a studia operele maeștrilor olandezi printre care avea o admirație specială pentru de Rembrandt. Deoarece nu a reușit să fie admis pentru a studia în atelierele lui
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
în favoarea unei cromatici inspirată din registrul impresioniștilor francezi. El a fost încurajat pe această cale de către Max Liebermann. Uhde a pictat "plein-air" - ul "Copii pescarilor din Zandvoort" în anul 1882. În anul 1890, Fritz von Uhde a devenit profesor al Academiei de Arte Frumoase din München. Împreună cu Max Slevogt, Ludwig Dill și Lovis Corint a înființat Societatea Artiștilor Plastici (în germană "Verein Bildender Kiinstler") cunoscută și ca Secesiunea müncheneză. Mai târziu, von Uhde s-a alăturat Secesiunii berlineze. Uhde a fost
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
Împreună cu Max Slevogt, Ludwig Dill și Lovis Corint a înființat Societatea Artiștilor Plastici (în germană "Verein Bildender Kiinstler") cunoscută și ca Secesiunea müncheneză. Mai târziu, von Uhde s-a alăturat Secesiunii berlineze. Uhde a fost ales membru de onoare al academiilor din München, Berlin și Dresda. El a fost primul președinte al Secesiunii müncheneze avansând pe stilul naturalismului, ajungând în final să-și dezvolte propriul stil neacademic. Fritz von Uhde a provocat o schimbare radicală în pictura germană, având numeroși susținători
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]