33,557 matches
-
venind an de an artiști importanți, care au dat prestigiu acestui loc. După 1990 am avut posibilitatea să o transformăm în tabără internațională, principalul beneficiar fiind Muzeul de Artă, care a început astfel să beneficieze de o colecție de artă contemporană internațională, pentru care lucrările, în alte condiții, ar fi trebuit să fie cumpărate. Or, la dificultățile de azi, nu văd ce muzeu și-ar putea permite să le achiziționeze. Au mai fost și alte inițiative, legate de profesorii de desen
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
întregi goale, dar e o muzică superbă, colorată și a plăcut, pentru că are o vie expresie, este foarte bine orchestrată, orchestra nu a simțit nici o clipă că a fost pusă la caznă, cum de atâtea ori am făcut alte piese contemporane, obligatorii, din care nimeni nu a înțeles nimic și totdeauna era un chin îngrozitor. Muzica, în primul rând, cum spune și compozitorul, trebuie să fie inspirată. În al doilea rând trebuie să fie bine scrisă și nai voie să faci
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mai ușor, până la urmă, pe toate, nu puține, și adevărate cărți de căpătâi care mă trimiteau la operele altora, mai vechi ori mai noi, de aici ori din alte părți. Așa m-am pomenit într-un prezent norocos, a fi contemporan cu Călinescu, încrezător în această formă a libertății, dar și a datoriei, care este literatura. Întorcându-ne în timp, rescrieți pe scurt jurnalul itinerant al manifestării culturale pe care ați generat-o, sintetizând ceea ce a însemnat, de-a lungul a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acest debut editorial. Creația fiind, în sine, un act individual, ți-ai văzut doar de propriul program, după seria de ediții critice îngrijite sub egida Editurii „Porto Franco” din Galați inaugurând o importantă colecție de volume, dedicată unor „Scriitori vrânceni contemporani”. Dată fiind criza prin care trecem, ce șansă mai are acest ambițios proiect? Între 1991-1993 am îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
îngrijit câteva ediții critice pentru Editura „Porto Franco” din Galați. Între acestea, Lydda lui Duiliu Zamfirescu a primit aprecierile superlative ale unui zamfirolog de prestigiu - Ioan Adam. Alături de Alexandru Deșliu am inaugurat o serie de micromonografii în seria Scriitori vrânceni contemporani, din care au apărut, până în prezent: Virgil Huzum (2005) și Ion Larian Postolache (2006), scrise în colaborare, și Florin Muscalu. În curând - sper - va apărea Ioan Dumitru Denciu, în ciuda secetei financiare și a lipsei de înțelegere din partea Consiliului Județean Vrancea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
este o efervescență a existenței; ea posedă, cum zice Nietzsche, „o pedagogie a suferinței”, ea știe să-și asume limitele și eșecurile mai bine decât o fac bărbații. Cu toate acestea, ea a mușcat întâi din mărul cunoașterii... În societatea contemporană femeile au încă un serios recul spre viața de familie, de multe ori urmat de frustrări, de refulări. Aservite, oarecum imatur, bărbaților, ele renunță de multe ori la vocații și aspirații, nefericindu-se. Agora e de interes general... Aici ce
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
împrejurimi, ci și pe traseele turistice și spirituale ale Moldovei. La finalul taberei, lucrările sunt expuse la Tescani și la Bacău, o parte din ele revenind Muzeului Județean de Artă și Etnografie, care are astfel o bogată colecție de artă contemporană. Foarte frumos. Ce faceți cu lucrările adunate? Sunt expuse periodic, fie la galeriile muzeului, fie în alte galerii din județ. Muzeele mai achiziționează? În afară de Muzeul de Artă, care este beneficiarul direct al Taberei de la Tescani, există și alte galerii, unele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nostru, din părțile Vasluiului, care, la rândul său, a fost asistentul lui George Călinescu. În 1965-1966 eram student în anul V când Eugen Simion, un tânăr fermecător, la vreo 30 de ani, ne-a devenit asistent la „Istoria literaturii române contemporane”. De asemenea, ne-au fost asistenți, de prin anul III, Ștefan Cazimir și, pe urmă, prin anul IV, la „Istoria criticii literare românești”, 130 Nicolae Manolescu. Și lista acestor oameni mai tineri ar putea continua. Cum era ca asistent Eugen
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
urmă, prin anul IV, la „Istoria criticii literare românești”, 130 Nicolae Manolescu. Și lista acestor oameni mai tineri ar putea continua. Cum era ca asistent Eugen Simion? Nu avea îndrăzneala lui Nicolae Manolescu în a-și susține opiniile despre literatura contemporană, dar prin pasiunea pe care o punea atunci când îl iubea și îl stima pe un scriitor, cum e cazul lui Marin Preda, simțeam că o face cu mare satisfacție, spre deliciul nostru. Când făceam și autori neimportanți din punct de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
găsit numeroase și felurite urme ceramice în stare fragmentară, de sorginte dacică, din perioada numită clasică, precum și din secolele III-IV, aparținând culturii Sântana de Mureș, și din epoca prefeudală, atribuită culturii Dridu, torți și fragmente de amfore grecești și romane contemporane culturii Sântana de Mureș. Ceramica modelată cu mâna ne îndrituiește să presupunem că teritoriul a fost locuit încă înainte de întemeierea statului dac, deci în epoca metalelor, ce ține de istoria străveche, și că oamenii locului au continuat să ocupe și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar în cantitate mult redusă, am întâlnit în așezarea dacică din punctul La Bucur și Pe Casadie. Ceea ce intrigă și derutează, totodată, este faptul că nu au fost descoperite pe acest loc unelete din metal, care să permită o datare contemporană cu ceramica din jur. Câteva lame de cuțit și numeroase cuie, obținute în ateliere de ferărie, par să fie din perioada medievală, în timp ce materialele ceramice, pietrele de râșniță din rocă conglomerat și o fusaiolă de lut ne determină să încadrăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-fragmente ceramice de la un vas mare, dacic, de păstrat provizii, au fost strânse din cimitirul satului Condrea de către profesorul de istorie-geografie din localitate, Costel Bosoi, cu prilejul unei dezgropări; cu această ocazie au fost descoperite cioburi mai mici, de la vase contemporane cu vasul mare, datate în secolele III-IV; - o cană de lut din pastă de proastă calitate, modelată cu mâna în mod rudimentar, a fost scoasă întreagă din pământ (data descoperirii: 25 aprilie 1979) în timpul efectuării lucrărilor de desecări, de la circa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 600-700 m. S-au aflat, pe lângă fragmente ceramice, și numeroase bucăți de chirpic de la locuințe sau de la vetrele de foc. Așezarea pare să fi fost răvășită în urma lucrărilor de grădinărie din perioada interbelică și de mai târziu; o necropolă contemporană așezării este posibil să se afle, dacă ținem seama de faptul că un craniu a fost văzut de autorul cărții în preajma unui canal de irigații prin anii ´70. - Tămășeni, în punctul numit de localnici Dealul Bisericii, în realitate o proeminență
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că această formă de muncă și de viață s-a manifestat aici plenar și s-a păstrat prin unele elemente specifice, mai mult sau mai puțin esențiale și modelate periodic, în raport de împrejurări istorice, până în epoca modernă și chiar contemporană. Această devălmășie este atestată de practici străvechi moștenite, păstrate și folosite din generație în generație până de curând, cum ar fi: -umblatul pe bătrâni al moșiei și obștii umbrăreștene răzeșești; -întrebuințarea unor instrumente de măsură a terenurilor și de uz
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bătrâni, fără a se putea trage de aici concluzia că toate cele 34 nume din acte corespund unor persoane reale. Spre această din urmă ipoteză conduce și faptul că nu toți cei 34 de bătrâni menționați sunt arătați ca fiind contemporani între ei, dovadă că unele spițe au șase generații, iar altele doar cinci. Și, dacă ținem seama de situația că, spre exemplu, unul din bătrânii frecvent întâlniți în acte târzii și în memoria localnicilor, cel cu prenumele Rahilia, amintit mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
considerate ca atare de către alții, și scrie: „Așezări omenești în afară de această împărțire administrativă nu există. Mult trâmbițatele obști teritoriale libere considerate ca locuite de răzeși, așa cum li s-a părut unora dintre istoricii de până acum, ori căutate de unii contemporani, invocând cunoscutele pasagii despre cele trei republici din Descrierea Moldovei a lui D. Cantemir. [...] nu erau locuite de țărani agricultori”. Și, pentru a-și fundamenta teoria, preia și reproduce pasaje din opera citată în care Dimitrie Cantemir arătase, într-adevăr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
văzut, a existat o bună bucată de timp ca sat și moșie de sine stătătoare pe un fost loc domnesc. De la data de mai sus vom întâlni în ambele sate și moșii pe aceiași stăpâni cu moștenitori proprii până în vremurile contemporane, stăpâni ce vor fi arătați atunci când vom prezenta aspecte din trecutul satului și moșiei Torcești. Bozieștii și Tămășenii Al treilea perimetru din teritoriul locuit de comunitatea umbrăreșteană, tot în ordine cronologică, devenit în vechime stăpânire boierească, a fost ceea ce s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu răvașul dumitali cel viitor să mă înștiințăzi și despre chipul petrecerii de vreme acolo, ca mai pre larg dispre dumniata să mă înștiintăz”. Într-adevăr, după părerea noastră, atmosfera și parfumul arhaic al scrisorii merită să stea în atenția contemporanilor noștri, ale căror sentimente de respect și prețuire pentru frații mai mari nu mai sunt la fel de adânci și de frumos exprimate. Dar de la școlile din străinătate, Costache Conachi se va înapoia grav bolnav, mai tot timpul „fiind în slăbiciunea minții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din vechi au umblat”, dar nici vreunul în care să se arate stabilirea sau fixarea lor într-o anumită vreme. Nu ne rămâne decât să acceptăm, până la o probă contrarie, că hotarele i-au fost trasate din vechime și sunt contemporane cu cele ale satelor și moșiilor vecine, cu care au asemănări și se identifică sub aspectul limitelor și structurilor teritoriale, formând laolaltă ceea ce N. Iorga a numit „tovărășii de sate”. Apoi, acestea au devenit „confederații teritoriale” ori „ocolul mai multor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mențiune din care să rezulte prezența țăranilor liberi răzeși pe această moșie; dimpotrivă, actele păstrate informează despre stăpânirea în întregime a satului de către urmașii marelui vornic al Țării de Jos: Toader Costache și fiul acestuia, Iordache Costache. Apreciem că actele contemporane stăpânirilor de mai sus nu reflectă în mod exact realitatea socială a locului. Deoarece, chiar în sate considerate în întregimea lor stăpânire aservită, așa cum am mai arătat, se mai mențineau mici enclave răzeșești, a căror putere și importanță economică și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cler, bătrâni, văduve etc.), dar și unor omisiuni din rândul birnicilor facilitate de boieri și autorități interesate. Că așa au stat lucrurile ne putem ușor convinge urmărind și comparând cifrele pe sate și pe stăpânii lor, parcurgând și alte documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice, credem noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn, nu apare în Condica Vistieriei Moldovei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1864. Credem că datele de mai sus sunt suficiente pentru a putea concluziona că Statisticeștile științe conțin și susțin informații precare ca exactitate și nu se poate pune prea mare temei pe ele decât confruntându-le cu alte informații documentare contemporane ori chiar mai târzii, când măsurătorile câștigă în precizie. Sunt edificatoare în acest sens Cărțile hotarnice din 1892 pentru moșiile Ivești și Torcești, Cartea și Planul hotarnic din 1893, întocmite de inginerul C. F. Robescu pentru întreaga moșie a Umbrăreștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că cifrele de mai sus nu ne oferă decât o foarte relativă idei privitoare la producția de cereale. Totuși, comparând datele din situația noastră cu alta de pe moșia Drăgușeni, dintr-o condică a marelui logofăt Răducanu Roset din anii 1799-1802, contemporan cu Gavril Conachi întrucâtva, observăm diferențe destul de mari. La Drăgușenii lui Roset, venitul „pentru pâinea albă”, adică grâne (păioase) este apreciată „mulțămitor”, deși cantitățile sunt următoarele: mălai 5 mierțe; grâu de vară 12; orz 5; secară 2; dijmă strânsă pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se zicea albinărit, iar celor ce se îndeletniceau cu îngrijirea și înmulțirea stupilor li se spunea prisăcari, sigur de la prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]