34,136 matches
-
fie pricinuită numai printr-un factor unic. Se observă, îndeobște, o înlănțuire de factori diverși. De aceea e greu de a spune în multe cazuri dacă alienația provine mai lesne dintr-o cauză morală decât dintr-o cauză fizică"121. Convins de caracterul științific al psihiatriei, pe care o vedea edificată pe criterii materialiste, Zosin stabilea relațiile acestei discipline cu alte științe. Relațiile menționate de Zosin sunt, în general, cele clasice, admise și astăzi. Ele au devenit mai complexe ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sensurile vieții; "calul verde" încercare furibundă de a reface căsnicia, grav amenințată prin "credința în comun". Cum? Prin exercițiul de a-și forța soția să creadă în existența concretă reală domestică a unui cal imaginar, inexistent ("o idee de cal"), convins fiind că din acest antrenament se naște "solidaritatea", "armonia", "unitatea", mă rog cheia de boltă a căsniciei; apoi, își împrospătează "speranțele" cu "excursia în străinătate", după ce o strălucită strategie a chiulului îl reabilitează, chipurile!, în fața colegilor, asigurîndu-i (?) avansarea; ca antidot
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
realiza (?) pe plan social. Situația este atît de artificială încît, firește, nu poate dura. Ca să salveze ceea ce mai era de salvat, bărbatul adoptă o variantă a procedeului utilizat de Petruchio atunci cînd a "îmblînzit-o" pe Katharina: se străduiește să-și convingă nevasta că într-un colț al camerei se află un cal verde, că unu și cu unu fac trei etc. De cealaltă parte, jocul e acceptat, imaginarul "cal verde" devenind, pe nesimțite, unica rațiune de a fi a cuplului. Agățîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai convenționale, e Bunica, depozitară a valorilor tradiționale pozitive. Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine, bătrîna, înăbușindu-și plînsul, se chinuie să fredoneze un cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul nu se teme nici de melodramă. Și, dintr-o dată, terorizanții Vecini dispar. În fundul scenei se mai întrezăresc, parcă, vreo două perechi de fantoșe. Ambiguitatea învăluie totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un eseu lung și metaforic, răspunzător pentru lungime și nescenicitatea momentului fiind în întregime regizorul, îngăduitor cu dramaturgul. Pe Livia Iorga am surprins-o în spectacolul cu Mașina de vînt într-o formă actoricească foarte bună. Are firesc, știe să convingă, trăiește adevărul iubirii sale și ne convinge de adevărul ei. Mărturisim, cu orice risc, surpriza de a vedea o actriță stăpînă pe mijloacele ei actoricești, pe talent și bun exercițiu scenic. Ieșită la rampa cea mică a studioului "Teofil Vîlcu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lungime și nescenicitatea momentului fiind în întregime regizorul, îngăduitor cu dramaturgul. Pe Livia Iorga am surprins-o în spectacolul cu Mașina de vînt într-o formă actoricească foarte bună. Are firesc, știe să convingă, trăiește adevărul iubirii sale și ne convinge de adevărul ei. Mărturisim, cu orice risc, surpriza de a vedea o actriță stăpînă pe mijloacele ei actoricești, pe talent și bun exercițiu scenic. Ieșită la rampa cea mică a studioului "Teofil Vîlcu", reprezentația are gravitate, umor cu măsură și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ca mine...! Gh. P. doi: Bine, ești la fel de mare ca mine... Gh. P. unu: Ai văzut ce bine o făceam pe mortu'? Așa-i că ai crezut că... Gh. P. doi: Mda..., de fapt nu e prima dată cînd mă convingi că ești mort... Gh. P. unu: Hai, lasă, lasă... (observîndu-i eleganța vestimentară) Ei, da ce-i cu tine?! Ce-i cu eleganța asta pe tine?! Ce-i cu lavaliera asta la gîtul tău?! Nu te strînge la gît? Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Știi... și-ai vrea să-l vezi student, nu? Costache: Da..., eu îi tot spun... îl învăț... îl educ... cum mă educați dumneavoastră pe mine... Securistul: Ce să-l înveți, cînd și tu... Ce să mai vorbim... nu ești total convins... Te mai îndoiești, e adevărat? Costache: Da..., e-adevărat... fir-ar să fie de îndoială... că nu pot să mă debarasez total... Securistul: Ei, cînd o să crezi fără rezerve, cînd o să arzi, cînd o să fii un om nou, și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ne-a dat vorbirea..., cum spune părintele... Preotul: (jenat de discursul dascălului și presat de tăcerea celorlalți) ...Și dacă Dumnezeu ne-a dat vorbirea... înseamnă că da... e da... și nu e nu...! Groparul: (sesizînd că dialectica preotului n-a convins) Părinte, prietenul meu ar vrea, să zicem, să întrebe, și să aibă un răspuns clar, dacă revoluția a avut sau n-a avut rost... Octav: Nu, părinte, nu asta mă-ntreb! Mă-ntreb dacă ce s-a întîmplat după revoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ar fi pacientul, care întreține cu verbul o relație mai intimă decât agentul, participantul cel mai puțin important, marcat și facultativ. Nu toți lingviștii care au avut în vedere fenomenul împărtășesc această idee. În finalul cărții sale, Dixon se arată convins de faptul că, pe de o parte, existența ergativității nu influențează statutul intelectual și viziunea vorbitorilor asupra lumii, iar, pe de altă parte, este o greșeală considerarea limbilor ergative ca fiind creații ale unor populații primitive, ale unei gândiri inferioare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
orice dispută asupra valabilității sau nu a noului tip de muzică, „nu există nimeni care să nu dorească o diferențiere între cântecul bisericesc și melodiile teatrale”; - cântecul polifonic și instrumental sub formă de motet este acceptat, cu condiția de a convinge adunarea liturgică și de a fi proporționat în baza actului de cult; - textele motetelor trebuiau să fie luate din Scriptură, din tradiția liturgică și din operele Sfinților Părinți ai bisericii, inclusiv Sf. Toma de Aquino, pentru textele euharistice; - muzica trebuia
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
litoralul Mării Negre, numele Basarabia nu era decât o amintire istorică”. Actuala Basarabie „nici măcar nu prezenta o unitate administrativă aparte” în cuprinsul Țării Moldovei. „E suficient să răsfoim lucrarea lui Dimitrie Cantemir, scrisă la începutul secolului al XVIII-lea, pentru ca să ne convingem că această provincie, din punct de vedere administrativ, nu era singulară, ci ea se afla strâns unită cu restul teritoriului moldovenesc”. În 1940, după agresiunea Uniunii Sovietice asupra României, Gheorghe I. Brătianu, profesor la Universitatea din București, publicase studiul La
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
populația să se fi declarat ucraineană și să fi cerut alipirea la Ucraina. Pe lângă aceasta, este evident că n-ar fi suficient ca o populație să se declare ucraineană pentru ca ea să și fie în realitate și guvernul român este convins că nu este în intenția nici a Radei centrale, nici a guvernului ucrainean să ațâțe în Basarabia agitații și mișcări ale minorităților de diferite naționalități contra marii majorități române. E de asemenea un fapt incontestabil că dincolo de Nistru există o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a justifica actele guvernului român în Basarabia, care au sfârșit prin a anula autonomia ei politică și declararea de către guvernul român a încorporării Basarabiei la Regatul Unit al României. Guvernul Ucrainei nu se îndoiește desigur că guvernul român este sincer convins de veridicitatea argumentației expusă în notă. Totuși guvernul Ucrainei nu poate retracta o apreciere obiectivă a principiilor de ordin general pe care se baza argumentația dv. și mai ales actele care au dus la anexarea efectivă a Basarabiei la Regatul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
politică în raport cu România. Guvernul Regal nu cunoaște de asemenea nici existența unei astfel de declarații de garanție și ar fi fericit să obțină o comunicare cu privire la conținutul acestui document, aceasta evident sub titlul pur documentar. Guvernul Regal este de altfel convins că o astfel de declarație trebuia să garanteze în principal și în mod necesar independența politică a Basarabiei nu în raport cu România care, abia ieșită dintr-un război nefericit pentru ea, nu avea desigur nici cea mai mică intenție de a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
țări și cu atât mai mult relații strânse cordiale și de bună vecinătate cu țările de care o separă frontierele. Iată de ce Guvernul Regal, încrezător în patriotismul luminat, în înalta înțelepciune și în bunele intenții ale guvernului de la Kiev, este convins că acesta nu va lipsi de a face tot ce depinde de el pentru a se putea stabili relații normale și continue, cât mai curând posibil, între România și Ucraina. Ministrul Afacerilor Străine, C. C. Arion Unirea Basarabiei și a Bucovinei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
împotriva noastră. Din partea guvernului nu am primit nici o înștiințare, nici o cerere, nici o declarație de război. — În cazul acesta trebuie să ne lămurim după faptele pe care le cunoaștem. Aceste fapte implică o rupere a legăturilor diplomatice dintre țările noastre. Sunt convins că membrii legației sovietice din București vor primi toate înlesnirile pentru a părăsi România. La rândul nostru, v-am fi recunoscători dacă ați da dispozițiile cuvenite pentru ca să ni se remită pașapoartele. După câteva clipe de tăcere, dl. Molotov a adăugat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nouă pentru moldoveni și pentru românii de pretutindeni. Birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului României salută și împărtășesc spiritul Declarației de Independență care afirmă voința republicii Moldova de a dezvolta relații de colaborare cu toate statele lumii. Suntem convinși că, în noile condiții create de declararea independenței, se deschid perspective favorabile dezvoltării colaborării și legăturilor multiple dintre cele două state vecine, ce descind din trunchiul unic al poporului român, așa cum acesta s-a format istoricește. În dinamizarea și lărgirea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Orice altă învățătură este pentru el pregătire pentru „cea mai mare luptă dintre toate luptele”, lupta pentru înțelegerea adâncimii cuvintelor Sfintei Scripturi. 2.1.3. Sfântul Ioan Gură de Aur și pedagogia creștină Sfântul Ioan Gură de Aur a fost convins de valoarea vieții ascetice, fără a pretinde însă ca toți copiii să fie supuși educației, pe care aceasta o presupune. În scrierile sale despre educație, el atrage atenția părinților asupra datoriei de a-și educa urmașii, începând încă de la cea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
activitatea elevilor interesantă și să creeze împreună o autentică comunicare sufletească. Dacă în timpul lecției, elevii doresc să vorbească, chiar pentru a combate cele spuse de învățător, atunci li se va acorda toată libertatea necesară, iar apoi cu răbdare vor fi convinși de contrariu. Fiecare lecție trebuie să însemne creație și în ce-l privește pe profesor și în ce-i privește pe elevi. Pentru Augustin, instruirea înseamnă efort propriu și nu pasivitate, presupune comuniune sufletească și deci armonie productivă. Îndemnul pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
2. Schimbarea atitudinii față de O: P conclude că O, căruia îi place o activitate atât de neserioasă, cum este dansul, nu poate fi bun prieten, o persoană de încredere. 3. Schimbarea atitudinii lui O față de X: P încearcă să-l convingă pe O că dansul este o activitate neserioasă. 4. Mispercepția: lui O nu poate să-i placă, așa cum pretinde, dansul atât de mult. 5. Minimalizarea: lui O poate să-i placă dansul, dar acest lucru nu este chiar atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lună în următorii 10-15 ani sau să investești aceste sume în lichidarea sărăciei, în descoperirea tratamentului cancerului sau în îmbunătățirea condițiilor de locuit? Ca o reacție de apărare împotriva acestor critici, NASA a desfășurat un efort propagandistic apreciabil pentru a convinge opinia publică că programele spațiale nu reprezintă un lux extravagant, ci au consecințe utile multiple asupra societății americane. În acest efort propagandistic s-a înscris și lansarea unor programe de dezvoltare de indicatori sociali care urmau să evidențieze efectele pozitive
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
forme ale cunoașterii umane ar fi cel puțin în parte structurate de ordinea socială reală. În fapt, ceea ce este „realmente real” sunt metodele utilizate de oameni de a construi, menține și schimba sentimentul lor de ordine socială, de a se convinge unii pe alții că există o asemenea ordine caracteristică diferitelor împrejurări sociale și, mai general, întregii societăți (Garfinkel, 1967; Ciccourel, 1974; Mullins, 1973; Turner, 1978; Vlăsceanu, 1982; Ungureanu și Costea, 1983). Utilizând schema terminologică propusă mai înainte, am putea caracteriza
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca un idealism sociologic de factură subiectiv-individuală. Indivizii, în mod izolat, utilizând un set de metode cognitive ce urmează a fi descoperite de sociolog, fac efortul de a crea ideea unei lumi sociale existente „acolo afară” și de a se convinge reciproc de existența acestei lumi, așa cum o definește fiecare. Aceste poziții sociologice ne amintesc de o reacție similară prilejuită de descoperirile din fizică de la începutul secolului și care au generat poziții etichetate drept „idealism fizic” (Lenin, 1966) sau „fenomenalism” (Flonta
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este de a sprijini, în ultimă instanță, colectivitatea, de a ajuta subsistemele să-și perfecționeze activitatea, integrându-se mai eficace în ansamblul social din care fac parte. Sociologul își asumă în acest model un rol activ. El militează, caută să convingă. Nu este doar un purtător de cunoștințe și tehnici specializate care pot fi puse în slujba oricărui client, ci un coparticipant. Cele două modele ale relației sociologului cu societatea nu sunt exclusive, ci complementare. Ele pot fi considerate paradigme generale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]