336,585 matches
-
El urmărește aventurile povestitorului și călătoria lui pornită din Insulele Kerguelen la bordul goeletei "Halbrane". Acest lucru face ca o parte considerabilă din evenimentele prezentate de Poe să fie considerate halucinații ale personajelor cauzate de diverse motive, după cum reiese din capitolele X și XIV ale părții a II-a. De asemenea mai apare un element care ridică semne de întrebare legate de evenimentele narate de Poe. Acesta nu îl mai menționează pe câinele Tigru după ce Pym și ceilalți au recuperat "Grampus
Sfinxul ghețarilor () [Corola-website/Science/321321_a_322650]
-
Jules Verne profită de acest roman pentru a face o prezentare a arhipelagului Antilelor, mai precis a Antilelor Mici. Sub pretextul întâlnirii celor nouă bursieri cu familiile caraibiene din care au plecat, autorul francez prezintă de-a lungul a opt capitole istoria și geografia acestui arhipelag . Periplul începe în insulele Leeward cu Virginele Americane, din cadrul cărora sunt prezentate insulele St. Thomas și St. Croix. El continuă spre sud cu insulele Sfântul Martin aparținând Franței, Saint-Barthélemy aparținând Franței și Olandei, Antigua, Guadelupa
Burse de călătorie () [Corola-website/Science/321324_a_322653]
-
dat de la înec, găsește biletul de loterie și îl răscumpără. Biletul se dovedește a fi câștigător, datoria către Sandgoïst este plătită, iar Hulda își recapătă iubitul, salvat din naufragiu de un vas care trecea prin zonă. Romanul conține douăzeci de capitole, fără titlu. La baza romanul au stat, în primul rând, călătoria făcută de Jules Verne în 1861 în Scandinavia, alături de Aristide Hignard și Émile Lorois și notițele luate în timpul acestui sejur. Dar amintirile i-au fost răscolite de apariția eseului
Un bilet de loterie () [Corola-website/Science/321314_a_322643]
-
tablei de joc la nivelul întregii țări. În final, el se căsătorește cu Jovita Foley, prietena lui Lissy. Romanul reprezintă un pretext pentru a face cunoscute cititorului frumusețile teritoriului american, prin intermediul peripețiilor jucătorilor. Aceste peripeții se încheie la finele fiecărui capitol, deoarece acțiunea "sare" de la un participant la altul, fără a se focaliza asupra unuia anume. Romanul prezintă elemente comune cu "Ocolul Pământului în 80 de zile", dar există o diferență esențială, după cum observă și Marie-Hélène Huet: dacă Phileas Fogg are
Testamentul unui excentric () [Corola-website/Science/321322_a_322651]
-
(în ) este un roman ale cărui prime 5 capitole au fost scrise de Jules Verne, restul capitolelor fiind opera fiului său, Michel Verne. Această carte a apărut inițial în foileton și a fost publicată în 1919, după moartea lui Jules Verne. Romanul relatează o expediție în Africa, în regiunea
Uimitoarea aventură a misiunii Barsac () [Corola-website/Science/321332_a_322661]
-
(în ) este un roman ale cărui prime 5 capitole au fost scrise de Jules Verne, restul capitolelor fiind opera fiului său, Michel Verne. Această carte a apărut inițial în foileton și a fost publicată în 1919, după moartea lui Jules Verne. Romanul relatează o expediție în Africa, în regiunea buclei fluviului Niger. Ilustrațiile carții sunt realizate de
Uimitoarea aventură a misiunii Barsac () [Corola-website/Science/321332_a_322661]
-
Le Clézio arată că ruta urmată de căpitanul Hatteras este aceeași cu cea urmată de Markemson. În realitate, Polul Nord nu a fost atins decât după mai bine de patruzeci de ani de la apariția romanului, de către Robert Peary, în 1909. În capitolul 24 al celei de-a doua părți, Jules Verne recunoaște în mod indirect că e puțin probabil ca Polul Nord să fie atins curând: el consideră că e mai probabil ca centrul Africii și al Australiei să fie atinse înainte. Jules
Căpitanul Hatteras () [Corola-website/Science/320563_a_321892]
-
Statelor Unite ale Americii. După cum arată William Butcher, acest lucru nu ar fi surprinzător, ținând cont că Verne a scris despre achiziția teritoriului Alaska în "Ținutul blănurilor", iar insula Lincoln este propusă pentru a deveni posesiune americană în "Insula misterioasă". De fapt, în capitolul eliminat "John Bull și Jonathan", Hatteras și Altamont se duelează pentru privilegiul de a pretinde teritoriul pentru țările lor. În 1912, Georges Méliès a realizat un film bazat pe acțiunea romanului, intitulat "Conquête du pôle". În 1982, Electrecord a lansat
Căpitanul Hatteras () [Corola-website/Science/320563_a_321892]
-
triunghiului pot fi scrise sub forma: formula 6 unde "u", "v", și "w" sunt numere raționale. Cea mai veche lucrare cunoscută de geometrie chineză este o compilație realizată de către discipolii filozofului Mozi (Micius) în jurul anului 330 î.Hr., cunoscută sub titlul "Nouă capitole de artă matematică". De-a lungul timpului, generații de învățați au și-au adăugat contribuțiile. Din păcate multe cărți valoroase din perioada dinastiei Qin au fost distruse prin ardere (213 î.Hr.). Faptul că cele scrise în acestă lucrare au un
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
lucru realizat într-o oarecare măsură de Zu Chongzhi. Acesta din urmă, în colaborare cu fiul său, Zu Gengzhi, redactează lucrarea "Zhui Shu" ("Metodă de interpolare") în care ajung la aproximarea: Un alt matematician care a adus contribuții la "Nouă capitole..." a fost Liu Hui. Și acesta a realizat o aproximare a lui π: Pentru a determina formula volumului cilindrului, Liu Hui utilizează ceea ce ulterior va fi cunoscut ca principiul lui Cavalieri. De asemenea, realizează unele aplicații practice ale trigonometriei, cum
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
altele vizând doctrinele și curentele politice, la care s-a adăugat cartea "“Politologie în compania Muzei Clio”". În această perioadă a devenit el membru al clubului istoricilor “Nicolae Iorga” și al Societății Culturale "“Ploiești-Mileniul III”"; în timp a contribuit cu capitolul Viața politică la Ploiești. 1848-1948 la întocmirea lucrării, recent lansate, "Marea Carte a Ploieștilor". Pentru meritele sale, Ion Șt. Baicu a primit distincții, precum următoarele, păstrate în arhiva personală a beneficiarului: 1. "Mișcarea muncitorească și legislația muncii în România. 1864-1944
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
la întocmirea lucrării, recent lansate, "Marea Carte a Ploieștilor". Pentru meritele sale, Ion Șt. Baicu a primit distincții, precum următoarele, păstrate în arhiva personală a beneficiarului: 1. "Mișcarea muncitorească și legislația muncii în România. 1864-1944", București, Editura Științifică, 1972 (coautor, capitolul II vizând anii 1918-1921, rezumatul tezei de doctorat, 50 din totalul de 300 pagini cu date inedite din arhive). 2. "Prahova - tradiții de luptă și înfăptuiri", Ploiești, “Întreprinderea Poligrafică”, 1974 (coautor, 30 din totalul de 180 pagini de istorie locală
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
originale ale genului screamo. Trupa Envy este unul dintre primele trupe de acest gen. Trupe din Franța include Daïtro, Le pré où je suiș, Aussitôt Mort printre trupe din alte părți ale lumii că City of Caterpillar, Cease Upon the Capitol, The Fall of Boss Koala, Men Aș Trees, Single State of Mân. Multe trupe din primul val se considerau implicit politice. Unele trupe au fost, de asemenea, neobișnuit de teoretice în sursă de inspirație: Angel Hair a citat scriitorii suprarealiști
Screamo () [Corola-website/Science/320644_a_321973]
-
și juridică în această materie, oferind cel puțin parțial informațiile necesare formulării unor răspunsuri”" la întrebarea subînțeleasă încă din titlu și anume: dacă teoria asupra democrației constituționale este un mit sau poate deveni o realitate. Cu toate acestea, în ultimul capitol, " Perspectivele democrației constituționale", nu-și poate ascunde dezamăgirea atunci când face o scurtă retrospectivă a stării de fapt și câteva prudente observații cu privire la perspectivele democrației constituționale în România. Pornind de la teza subsemnatului potrivit căreia "”contemporanii noștri sunt nevoiți să gândească astfel
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
imagine interdisciplinară asupra administrației publice. Într-un mod cu totul particular atrag atenția opiniile temeinic argumentate ale autorului în privința autorităților românești și, mai ales, cele privind „rolul statului” ori cele referitoare la „derapajele exercițiului democratic” abordate în Partea a opta Capitolul I, în care autorul lansează teoria „autocrației elective” și semnalează „deformările patologice ale structurilor democrației constituționale”, dar și necesara și excelenta analiză din Partea a zecea, Capitolul II și III, unde se demonstrează „rolul fundamental al statului națiune în procesul de
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
rolul statului” ori cele referitoare la „derapajele exercițiului democratic” abordate în Partea a opta Capitolul I, în care autorul lansează teoria „autocrației elective” și semnalează „deformările patologice ale structurilor democrației constituționale”, dar și necesara și excelenta analiză din Partea a zecea, Capitolul II și III, unde se demonstrează „rolul fundamental al statului națiune în procesul de integrare”, concomitent cu „necesitatea continuării reformării instituțiilor U.E.” Considerăm că în prefață ar fi prea mult să ne referim la cele zece părți însumând 33 de
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
II și III, unde se demonstrează „rolul fundamental al statului națiune în procesul de integrare”, concomitent cu „necesitatea continuării reformării instituțiilor U.E.” Considerăm că în prefață ar fi prea mult să ne referim la cele zece părți însumând 33 de capitole ale tratatului, de aceea ne rezumăm la a face câteva importante sublinieri. Mai întâi, remarcăm efortul constructiv și absolut original al autorului reflectat în structura lucrării și în conținutul fiecărei părți. În al doilea rând remarcăm abordarea amplă a temelor
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
se dovedesc a fi rezistente la schimbare. Tot astfel, o extensie a acestei constatări o regăsim și în relația dintre administrație și cetățean, cum și în întregul stil de administrare, expresii intrinseci ale particularităților naționale, așa cum rezultă din abordările subsumate Capitolului II intitulat „Criza administrației” din partea a opta. În sfârșit, considerăm că suntem în prezența unei abordări ample care se vrea și reușește să dea valoare de excepție unei lucrări monumentale deosebit de utile juriștilor, dar și tuturor acelora care sunt implicați
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
în timpul domniei lui Ezechia. Tunelul nu este menționat direct în Biblie, totuși Biblia relatează că împăratul Ezechia a pregătit Ierusalimul pentru un iminent asediu din partea Asiriei, prin blocarea izvoarelor râului Ghihon, și devierea cursului spre Cetatea lui David (2 Cronici, capitolul 32). Tunelul este datat cu ajutorul inscripției găsite pe perete (Inscripția de la Siloam) și prin datarea materialelor organice conținute în tencuiala originală. El este unul din puținele structuri arhitectonice din secolul al VII-lea, rămase intacte, care nu numai că poate
Tunelul lui Ezechia () [Corola-website/Science/320663_a_321992]
-
octombrie 2008, a fost lansată într-un singur volum. În unele țări, cartea a fost împărțită în trei (Franța, România) sau patru volume (Italia). De obicei, primul volum este traducerea lui "Emergence". Acțiunea romanului are loc în secolele XXVI-XXVII. Primul capitol acoperă aproximativ treizeci de ani, iar restul cărții se petrece între anii 2610 și 2611. O scurtă cronologie prezentată în anexă acoperă perioada viitorului rasei umane, de la stabilirea pe Lună și deschiderea spațiului pentru exploatare comercială până la înființarea Confederației. În
Disfuncția realității () [Corola-website/Science/320717_a_322046]
-
autoarei, ea pretinde că nu există o conversie între erele creștine și anii romanului, sugerând că anii au nume, nu sunt numerotați. Pentru comparațiile interne se poate folosi următoarea cronologie, dar ea nu are legătură cu vreun sistem exterior. Primul capitol este considerat anul 0, făcând legătura cu vârsta lui Takeo. În genealogii s-au folosit următoarele notații: codice 1 codice 2 codice 3 Yanagi Moe este înrudită atât cu seniorii Otori, cât și cu mama lui Shigeru. (f)-fată (b)-băiat (m)-mort
Legendele clanului Otori () [Corola-website/Science/320760_a_322089]
-
Mincinos" peste margine. Echipajul urmează să folosească motorul încă intact al navei pentru a ajunge acasă. În afară de cei doi extratereștri, Niven folosește o serie de alte concepte din povestirile sale a căror acțiune se petrece în Spațiul Cunoscut: În primul capitol al ediției originale paperback a "Lumii Inelare", Louis Wu se teleporta spre est pentru a-și prelungi ziua de naștere. În realitate, mergând în această direcție ar fi ajuns mai târziu, nu mai devreme. Niven a fost "tachinat fără încetare
Lumea Inelară () [Corola-website/Science/321514_a_322843]
-
a fost de părere că "o astfel de carte apare o dată la zece ani". "Lumea non-A" a fost urmată de, "Jucătorii non-A" (1956) și de "Sfârșitul non-A" (1984). În 2008 John C. Wright a scris un nou capitol al poveștii lui Gilbert Gosseyn, "Null-A Continuum" în stilul lui van Vogt. "Æon Flux" (1991) de Peter Chung folosește multe elemente din "Lumea non-A". Seria japoneză manga și anime "The World of Narue" pornește de la simbolismul cărții.
Lumea non-A () [Corola-website/Science/321516_a_322845]
-
Aron, Mihaela Sava, Ștefan Popescu Vifor, Laurențiu Dumitrescu, Sorin Ștefănescu, Alexandru Mironov și alții. Profesorul Călin N. Turcu prezintă un articol numit "Inscripții la pietrele Rotării?", iar Virgil Oghină scrie un articol denumit "Traian sau Burebista?". Alte articole grupate în capitolul "BIT": "Palenque. Propunere pentru o concluzie finală" și "Supercivilizații extraterestre sau Miracol cosmic?" de Gheorghe N. Popescu; "ConceptulDa.Kșa" de prof. Madi Pavelescu, "Tezaurul de la Pietroasele" de Florin Olteanu, "Schema trilitului de la Sttonehenge: Un plan Megalitic" de Mona S. Philips
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
originii vampirilor și care datează în Egiptul Antic. Prima parte urmărește câțiva vampiri diferiți pe o perioadă de câteva zile. Unele personaje apar și în celelalte două cărți, respectiv Armand, Daniel, Marius, Louis, Gabrielle și Santino. Fiecare din cele șase capitole din prima parte spune o poveste diferită despre o persoană sau un anumit grup. Două lucruri unesc aceste capitole: o serie de vise despre două surori gemene cu părul roșu și faptul că o ființă puternică ucide vampirii în lume
Regina damnaților () [Corola-website/Science/321564_a_322893]