33,891 matches
-
a înregistrat melodii compuse de Farid Ghosn, Dawoud Hosni, Mohamed El Qasabgi sau Zakariyya Ahmad. Când avea șaisprezece ani, Asmahan a fost invitată de către o casă de discuri egipteană pentru a lansa primul său album, prezentând astfel și primul său cântec, ”Ya Nar Fouadi”, compusă de Farid Ghosn. Diverși profesori s-au ocupat de progresul vocii și al muzicii sale. s-a oferit în a o ajuta pe artistă să cânte la ‘oud. Cu toate acestea, frații săi au vrut ca
Asmahan () [Corola-website/Science/336305_a_337634]
-
perioadă de aproximativ cinci ani, întrerupându-și cariera muzicală. De când Asmahan a cântat în Egipt, versurile melodiilor sale au fost scrise în araba clasică și într-o arabă colocvială, dar, a cântat, de asemenea, și în dialectul levantin. A interpretat cântece de ale lui Umm Kulthoum și Momed Abdel Wahab. A trebuit să cânte melodii cu teme naționaliste înălțătoare sau melodii în care lăuda familia egipteană regală. La începutul carierei sale a cântat în clubul de noapte deținut de Mary Mansour
Asmahan () [Corola-website/Science/336305_a_337634]
-
trupei. Pe 29 decembrie 2009, au lansat lor de debut, album autointitulat, "," și a început să cânte în turneul lor în Ohio. În 2010, trupa a lansat oficial două piese nelansate pe contul lor de SoundCloud Acestea au inclus un cântec original, intitulat "Time to say Goodbye" și un cover la piesă "Jar of Hearts" de Christina Perri. Acestea au fost inițial disponibile pentru download gratuit, desi opțiunea a fost eliminat. La mijlocul anului 2011, Thomas and Salih au plecat din cauza programelor
Twenty One Pilots () [Corola-website/Science/336298_a_337627]
-
a trupei.Joseph a fost însoțit pe urma de Josh Dun, fost chitarist live a trupei House of Heroes. Cel de-al doilea album lansat, "Regional at Best, "a fost lansat în 8 iulie 2011 cu un nou rând de cântece de Joseph și Dun. Albumul a fost acompaniat de un CD gratuit care conținea shouw-uri din New Albany High School. În noiembrie 2011, au cântat la un concert unde s-au vândut toate biletele în Columbus' Newport Musica Hall atrăgând
Twenty One Pilots () [Corola-website/Science/336298_a_337627]
-
unde s-au vândut toate biletele la Lifestyle Communities Pavilion, au anunțat semnarea acestora la Atlantic Records filiala casă de discuri Fueled by Ramen Pe 17 iulie 2012, au lansat debutul lor Fueled by Ramen înregistrat în formă de trei cântece EP, intitulat "Three Songs." În august 2012, au pornit într-un scurt tur cu NeonTrees și Walk the Moon. Au lucrat cu Greg Wells, producătorul lui Adele și Katy Perry, pe primul lor album full-length pe albumul casei de discuri
Twenty One Pilots () [Corola-website/Science/336298_a_337627]
-
un roman de Mendele Moher Sfarim), la Teatrul „Hasdera”, Moise Ventilator la „Teatron Haamamí” (Teatrul popular) (director:Avraham Pashanel), la Teatrul Lilakh -„Nebun pe acoperiș”, „Un israelian în America” de Eli Saggi și showul monolog „Votați-l pe Bodo”, cu cântece de Efi Netzer pe texte de Dan Almagor, si care a numărat 400 de reprezentații.În anul 1967 Bodo a scos un album cu versiuni în limba română a unor cântece ebraice de succes, sub titlul „Cu Bodo la gramofon
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Saggi și showul monolog „Votați-l pe Bodo”, cu cântece de Efi Netzer pe texte de Dan Almagor, si care a numărat 400 de reprezentații.În anul 1967 Bodo a scos un album cu versiuni în limba română a unor cântece ebraice de succes, sub titlul „Cu Bodo la gramofon”. La invitația Teatrului Național Habima din Țel Aviv Bodo a luat parte la „Spectacolul Pantofarilor” care a însoțit inaugurarea mării săli renovate a Teatrului. În 1975 Bodo a părăsit Teatrul municipal
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Teatrul municipal din Haifa pentru a conduce vreme de 15 ani o trupă de teatru proprie dedicată spectacolelor în limba idiș, cu care a făcut turnee prin Israel și în străinătate. La sfârșitul anilor 1970 a editat un disc de cântece în limba idiș intitulat „Idișkeit”. În anul 1992 s-a alăturat trupei noului teatru în limba idiș înființat la Țel Aviv - Idișpil. Bodo a jucat în majoritatea producțiilor acestui teatru, de exemplu în „Vrăjitoarea” de Avraham Goldfaden, „Leizerke Roitșvanț” (după
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
de debut, Anca Pop a declarat de asemenea la emisiunea "'Neatza cu Răzvan și Dani" că s-a întors înapoi în țară pentru inspirație. În anul 2008, Anca Pop a cunoscut muzicianul iugoslav Goran Bregović, au început să compună diverse cântece împreună pentru cel de-al treisprezecelea său album de studio, „Champagne for Gypsies”. În anul 2012 a fost lansată piesa „Jealous Monster” în mod independent împreună cu un videoclip muzical care acompaniază piesa. După semnarea sa la casa de discuri Roton
Anca Pop () [Corola-website/Science/336356_a_337685]
-
Alexandrescu, Ed. Alean a C.J.C.P.C.T. Argeș, 2012; O altfel de istorie a literaturii române contemporane - Ștefan Doru Dăncuș, George Coandă, Vali Nițu, Dan Șalapa, Grigore Timoceanu, George Terziu, vol. 2, Ed. Singur, Târgoviște, 2013, pag. 89-95. Vibrații de culoare în cântecul cuvintelor - Dorin Borda, Ed. Veritas, Târgu-Mureș, 2014, pag. 333-336; Efigii în filigran - Acorduri efective - Tiberiu Cosovan, Ed. Mușatinii, Suceava, 2014, pag. 42-44, 232, 269; Frumosul și uratul în arta naivă românească - Calistrat Robu, Ed. CreArt, Iași, 2015, pag. 35,48
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
și cu reluarea acestora în repriză nu își găsesc locul. Conținutul ideatic al episoadelor determină natura muzicii respective. Episoadele literar-muzical se succed după cum urmează: 1). peisajul marin, liniștit (orizonturi, joc de valuri, plimbarea privirii peste ape) 2). intrarea elementului uman (cântecul matelotului) 3). activități omenești (plecarea bărcilor și pierderea lor în zare) 4). începutul furtunii, pericolul, activități omenești, catastrofa („"Miserere Domine"”) 5). epilog la furtună 6). peisaj marin, din nou liniștit (un cvasi-recviem) 7). "Les sirènes antiques", ecouri ale catastrofei, coda
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
similar cu un segment din opera "Oedipe". Urmează încă două episoade, jocul valurilor și plimbarea privirii peste ape. Cel dintâi aduce două idei melodice înrudite, iar cel de-al doilea poate fi considerat o a treia ipostază a mării liniștite. Cântecului matelotului este precedat de acest episod, care a expus natura ca parte definită a poemului. În următorul episod care vizează latura umană, putem sesiza filosofia înfrățirii cu natura, prin actul morții, element care a însoțit și creația lui Mihai Eminescu
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
înfrățirii cu natura, prin actul morții, element care a însoțit și creația lui Mihai Eminescu ("Mai am un singur dor"). Versiunea literară în limba bretonă (considerată și cea originală) utilizează rime împerecheate în patru versuri a câte 12 silabe fiecare. Cântecul breton aduce în expunerea orchestrală elemente din aria Sfinxului ("Oedipe"), dar asemenea unui ecou. Episodul 2, care încă păstrează un discurs liniștit, este urmat de cel de-al treilea episod, în care furtuna este elementul principal. Aceste trei episoade alcătuiesc
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
Un alt moment de o deosebită importanță îl constituie apariția furtunii. Se poate identifica un balans de terță mare și mică, caracteristic stilului personal al autorului. Furtuna nu se sprijină doar pe acesta, ci apar elemente obsesive ale coardelor grave, cântecul marinarului (reluat doar secvențial la violoncele și bași) și chiar motivul vântului apare variat, iar introducerea timpanelor anunță loviturile de tun. Punctul culminant al furtunii este reprezentat de momentul catastrofei, subliniat de urletul descendent al corului și continuat cu lamentația
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
năpustit asupra firavei ambarcațiuni, scufundând-o. Vântul șuieră peste talazurile însângerate parcă de lumina amurgului. Marea și-a înghițit prada. Sătulă, își recapătă liniștea. Sosește noaptea. Nu se mai aude nimic decât zgomotul valurilor de nisip și - departe, foarte departe - cântecul anticelor sirene. O jertfă care a potolit mânia zeilor. Lumina lunii strălucește deasupra mării...”.
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului de doină. Lirismul pastoral este prezent la Enescu în aproape toate lucrările sale, alimentat de dorul de țară și de locurile natale. Deseori, Enescu este asemănat cu poeții români care și-au exprimat la fel ca el dorul prin creațiile
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
răspunzând la înrebarea la ce se gândește când compune: „Măi, să știi, când sunt melodiile vesele, gândesc poezie, iar dacă spunt marșuri, atunci gândesc istorie.” Deosebit de interesantă, chiar uimitoare, este similitudinea dintre viziunea lui Enescu și viziunea anonimului creator al cântecelor populare românești. Kipriana Belivanova afirma că „unul dintre criteriile conform căruia Enescu este considerat un clasic al culturii românești îl reprezintă atitudinea sa față de folclorul țării” . Enescu nu a ajuns să aibă o viziune asupra naturii similară celei a poporului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
aibă o viziune asupra naturii similară celei a poporului român prin împrumutarea expresiei și trăsăturilor melodiilor folclorice, ci dimpotrivă, similitudinea aceasta, formată încă din copilărie, l-a determinat pe compozitor să aleagă particularitățile melosului popular românesc. Tudor Ciortea afirma următoarele: „Cântecul satului nu e făurit pentru audiție, ci izvorăște din firea țăranului, care își cântă destinul amestecat în taina vieții lui de toate zilele. [...] Toate elementele lui structurale (tematică, funcțiuni modale, ritmică, armonie) se vor revărsa ca o minune din sâmburele
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
ce abia acum o prețuim; numai dânșii ne-au dezgropat-o, ne-au trecut-o și au dat-o în păstrare din tată în fiu, cu acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: cântecul!” Ștefan Niculescu în articolul său „Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră” afirma că ultimele creații ale lui Enescu, printre care și Suita „Săteasca” sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
sonoră tipică muzicii folclorice românești l-a ajutat pe compozitor în crearea unor similarități bazate pe înțelesuri similare exprimate într-un limbaj diferit.” Întoarcerea la viața și energia satului copilăriei implică în această suită, pe planul inspirației muzicale, reveniri la cântecul popular, folosit sub forma ideilor melodice în spiritul melosului popular. Nu întâmplător această lucrare, alături de "Sonata a III-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și puncte de sprijin ale creației lui Gerge
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
din satul natal. Deseori, în "Amintiri" întâlnim imaginea casei sale, care deși departe în timp și spațiu de autor, a rămas ca o imagine veșnică în sufletul său. În muzică, amintirea casei este evocată printr-o melodie cu intonații de cântec vechi, atribuită viorilor, flautului și oboiului, într-o manieră liniștită și domoală. Prima măsură a melodiei este deosebit de asemănătoare cu motivul folosit în cel de-al doilea tablou, jocurile copilăriei, ceea ce subliniază legătura între amintirea casei vechi și amintirea jocurilor
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
atribuită viorilor, flautului și oboiului, într-o manieră liniștită și domoală. Prima măsură a melodiei este deosebit de asemănătoare cu motivul folosit în cel de-al doilea tablou, jocurile copilăriei, ceea ce subliniază legătura între amintirea casei vechi și amintirea jocurilor copilăriei. Cântecul pastoral răsună după „chemarea tainică” a unui corn solist cu surdină, când oboiul din culise interpretează un cântec nostalgic. Soloul de oboi, o tipică monodie enesciană, este comparat de Clemansa Liliana Firca cu aminitirea cântecului păstorului de lângă porțile Tebei, din
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
cu motivul folosit în cel de-al doilea tablou, jocurile copilăriei, ceea ce subliniază legătura între amintirea casei vechi și amintirea jocurilor copilăriei. Cântecul pastoral răsună după „chemarea tainică” a unui corn solist cu surdină, când oboiul din culise interpretează un cântec nostalgic. Soloul de oboi, o tipică monodie enesciană, este comparat de Clemansa Liliana Firca cu aminitirea cântecului păstorului de lângă porțile Tebei, din începutul celui de-al doilea tablou din "Oedipe", actul doi. Mersul melodic pastoral dobândește treptat accente de recitativ
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
vechi și amintirea jocurilor copilăriei. Cântecul pastoral răsună după „chemarea tainică” a unui corn solist cu surdină, când oboiul din culise interpretează un cântec nostalgic. Soloul de oboi, o tipică monodie enesciană, este comparat de Clemansa Liliana Firca cu aminitirea cântecului păstorului de lângă porțile Tebei, din începutul celui de-al doilea tablou din "Oedipe", actul doi. Mersul melodic pastoral dobândește treptat accente de recitativ acompaniate de acordurile orchestrei, iar ansamblul are rolul de a ilustra stolul păsărilor călătoare. Ultimele două părți
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
lui Enescu de a transforma scriitura descriptivă într-un limbaj și domeniu autonom de dezvoltare și expresie muzicală. Melodica enesciană este definitorie pentru lirismul autorului și pentru proiectarea principiului "parlando rubato", de origine folclorică. Pornind de la structura ritmică variată a cântecului românesc, se evidențiază ritmica "parlando rubato", specific enesciană. Fluxul neîntrerupt al discursului melodic enescian se bazează și în această Suită, pe o neîncetată variație ritmică. Gândirea ritmică personală a fost în mare parte izvorâtă din acest "parlando rubato" tipic folclorului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]