34,654 matches
-
aparținea de Marele Stat Major al armatei și l-a numit în locul său pe (la data de 15 noiembrie 1940), trecând această instituție în subordinea Președinției Consiliului de Miniștri. Moruzov, arestat împreună cu adjunctul său, Niky Ștefănescu, au fost încarcerați la penitenciarul Jilava, care se afla în custodie legionară. La scurt timp după arestare ei au fost asasinați de o echipa de legionari (Masacrul de la Jilava) în noaptea de 26-27 noiembrie 1940. Horia Sima, vice prim ministru, președintele partidului de extremă-dreaptă (fascist
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
Pantazi, Leca, Macici și Cristescu, la muncă silnică pe viață. După mărturia lui Lucrețiu Pătrășcanu la propriul său proces, Cristescu i-ar fi promis, contra salvării de la moarte, lista agenților britanici în România. A decedat la 12 iunie 1950, în Penitenciarul Văcărești. Cu toate acestea au circulat zvonuri care au susținut că ar fi fost văzut în libertate și pe deplin sănătos ulterior acestei date. Există bănuiala că ar fi fost folosit și de către comuniști, până prin anii 1960. Singurul document oficial
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
date. Există bănuiala că ar fi fost folosit și de către comuniști, până prin anii 1960. Singurul document oficial cu valoare de probă este actul de deces cu nr.607, din 13 iunie 1950, care a fost eliberat de spitalul central al Penitenciarului Văcărești, unde este menționat că: „moartea lui Eugen Cristescu se datorează sclerozei cardiovasculare, iar cadavrul nu prezintă nici un semn de violență” . SSI-ul a fost desființat. La 30 august 1948, prin Decretul nr. 221 și sub coordonarea consilierilor sovietici lua
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
Pentru crime de război și alte capete de acuzare Constantin Vasiliu a fost judecat, degradat și condamnat de către Tribunalul Poporului de 4 ori la moarte și de 4 ori la 20 ani detenție riguroasă. A fost executat prin împușcare la Penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946. Constantin („Piki”) Z. Vasiliu s-a născut la Focșani la 16 mai 1882 ca fiu al generalului Zamfir Vasiliu, erou al Războiului de Independență. Între 1901-1903 a urmat Școala de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie
Constantin Z. Vasiliu () [Corola-website/Science/305729_a_307058]
-
o dă jidovilor”. Generalul Vasiliu a fost condamnat de 4 ori la moarte pentru crime de război și alte capete de acuzare de către Tribunalul Poporului și de 4 ori la 20 ani detenție riguroasă. A fost executat prin împușcare la Penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946 ora 18,15.
Constantin Z. Vasiliu () [Corola-website/Science/305729_a_307058]
-
cu d-ra Julieta Pomponiu, născută în 2 iulie 1895 în Slatina. În 23 decembrie 1917, i se naște unica fiică, Corina. Fiica sa, inginer electromecanic la întreprinderea Electromagnetica, cu origine "burgheză", la data de 28 august 1951, era deținută în penitenciarul Văcărești, fiind reținută fără mandat de arestare, conform fișei matricole penale. Avansat la gradul de căpitan, Constantin Tobescu trece în cadrele Jandarmeriei la sfârșitul războiului. În noiembrie 1930, este mutat în interesul serviciului la Inspectoratul de Jandarmi București, unde se
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
atins scopul, Curtea a pedepsit doar tentativa [de crimă de dezastrul țării], conform art. 96 din codul penal, condamnând pe "acuzatul general Constantin Tobescu [...] în prezent deținut preventiv prin Jurnalul Consiliului de Miniștri Nr. 183 din 29 ianuarie 1948 în Penitenciarul Aiud, pentru tentativa crimei de dezastrul țării, pe baza [...urmează articolele de lege] la /5 ani/ detențiune simplă și /5 ani/ degradare civică. Ordonă confiscarea averii numitului în folosul statului. În baza art. 64 cod penal compută din calculul pedepsei
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
se cunosc motivele pentru care au fost intentate două procese având în fond același scop, condamnarea gen. Tobescu pentru presupusa "tentativă de împiedicare a loviturii de stat de la 23 august" (așa este descris pe scurt "faptul" în fișa matricolă de penitenciar nr.218/1951, al doilea document valabil privind condamnările suferite de gen. Constantin Tobescu.). În momentul pronunțării celei de-a doua sentințe (cea care este trecută în fișa matricolă din penitenciar), gen. Constantin Tobescu mai avea de ispășit doar 8
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
este descris pe scurt "faptul" în fișa matricolă de penitenciar nr.218/1951, al doilea document valabil privind condamnările suferite de gen. Constantin Tobescu.). În momentul pronunțării celei de-a doua sentințe (cea care este trecută în fișa matricolă din penitenciar), gen. Constantin Tobescu mai avea de ispășit doar 8 luni și șase zile de detenție, fiind în arest preventiv de peste patru ani. În aceste condiții, Procurorul General al R.P.R. a făcut o “cerere de îndreptare” (recurs), pentru a mări pedeapsa
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
14, 21 și 28 iunie 1951), la 2.07.1951 Curtea Supremă stabilește o nouă condamnare dublându-i pedeapsa la “10 ani detențiune simplă”, prin decizia nr. 1518/951 (Dosar nr. 1994/950), așa cum este menționată în fișa matricolă din penitenciar, sentința din 19 ianuarie 1949 (“5 ani detențiune simplă”), fiind anulată. În ceea ce privește decizia curții din 19 ianuarie 1949, cât și cea din 28 iunie 1951, se cuvin relevate următoarele aspecte: Este de fapt, aceeași versiune susținută de Eugen Cristescu în
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
28 iunie 1951, se cuvin relevate următoarele aspecte: Este de fapt, aceeași versiune susținută de Eugen Cristescu în toate depozițiile sale, chestiune neluată în considerare de instanță. Conform fișei matricole penale nr. 218/1951, Constantin Tobescu a fost primit în Penitenciarul Târgu Ocna în data de 17 iunie 1951 (fiind transferat de la Penitenciarul Jilava), la rubrica " Starea sănătății" fiind completat : "TBC pulmonar", și a decedat în data de 2 decembrie 1951 (ora 7 a.m.), deces confirmat de actul de deces nr.
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
versiune susținută de Eugen Cristescu în toate depozițiile sale, chestiune neluată în considerare de instanță. Conform fișei matricole penale nr. 218/1951, Constantin Tobescu a fost primit în Penitenciarul Târgu Ocna în data de 17 iunie 1951 (fiind transferat de la Penitenciarul Jilava), la rubrica " Starea sănătății" fiind completat : "TBC pulmonar", și a decedat în data de 2 decembrie 1951 (ora 7 a.m.), deces confirmat de actul de deces nr.236/3 decembrie 1951, eliberat de Primăria Orașului Târgu Ocna. (NB. Fișa
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
în data de 2 decembrie 1951 (ora 7 a.m.), deces confirmat de actul de deces nr.236/3 decembrie 1951, eliberat de Primăria Orașului Târgu Ocna. (NB. Fișa matricolă menționează : Ocupațiunea, în prezent : general, în trecut : general) În baza adresei Penitenciarului Târgu Ocna nr 4696/ 2.12.1951, a fost eliberată adeverința nr. 336/3.12.1951 de către Sfatul Popular al orașului Târgu Ocna, prin care "se adeverește că s-a înregistrat moartea lui Tobescu Constantin, născut la 26 ianuarie 1893
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
de organizațiile de partid din universități precum și de catedrele de Marxism-Leninism. Dintre cei care au avut o atitudine excesiv de odioasă în acea perioadă se pot menționa Constantin Bulai, asistent de Marxism-Leninism la Universitatea București și Otto Schechter, fost comandant al penitenciarelor in Iași, reciclat profesor de pedagogie la Institutul Politehnic. Pentru potolirea exceselor, se inițiează petiții semnate de profesori și artiști pentru eliberarea celor arestați, inițiativă pornită de la studenți. Aceste petiții au ca urmare o intensificare a acțiunilor represive și apar
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
bani pentru niște deplasări. Motivele presupuse ale arestării sale sunt, după Gelu Voican, faptul că avea xeroxate zeci de cărți pe teme legate de ezoterism și de aspectele inițiatice ale societăților secrete. Și-a efectuat pedeapsa la secția specială a penitenciarului Rahova, în ciuda pedepsei reduse, fiind eliberat după numai un an în urma unei amnistii. În perioada octombrie 1988-august 1989, organele Securității au descins de mai multe ori la domiciliul său și i-au confiscat „cărți și înscrisuri“. a participat activ la
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
s-a reușit desfășurarea unui proces public. Dar, și fără procesul public, figuranții acestui dosar n-au supraviețuit. Toți au fost exterminați în gulagurile sovietice. Iată soarta lor: 1. Teodor Uncu (n. 1881, com. Isacova, jud. Orhei - † 22.XI.1940, penitenciarul din Chișinău); 2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
n-au supraviețuit. Toți au fost exterminați în gulagurile sovietice. Iată soarta lor: 1. Teodor Uncu (n. 1881, com. Isacova, jud. Orhei - † 22.XI.1940, penitenciarul din Chișinău); 2. Teodor Cojuhari (n. 3.V.1879, or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
or. Chișinău - † 23.I.1941, penitenciarul din Chișinău); 3. Teodor Neaga (n. 8.III.1880, com. Suruceni, jud. Chișinău - † 6.XII.1941, Gulag, Penza, Rusia); 4. Vladimir Bodescu (n. 4.III.1868, com. Durlești, jud. Chișinău - † 28.XI.1941, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 5. Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Ion Ignatiuc (n. 15.II.1893, com. Prepelița, jud. Bălți - † 26.I.1943, Gulag, RASS Tătară); 6. Pantelimon Sinadino (27.VII.1875, Chișinău - † Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Gulag, URSS, ?); 7. Constantin Bivol (n. 10.III.1885, com. Costești, jud. Chișinău - † 12.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Cistopol, RASS Tătară); 8. Emanuil Cotelli (n. 25.I.1883, com. Zgărdești, jud. Bălți - † 18.II.1943, Gulag, penitenciarul nr. 5 din or. Sverdlovsk, URSS); 9. Luca Știrbeț (n. 7.II.1889, com. Cărpineni, jud. Chișinău - † 15.III.1942, Gulag, penitenciarul nr. 4 din or. Cistopol, RASS Tătară); 10. Alexandru Baltaga (n. 14.IV.1861, com. Lozova, jud. Chișinău - † 7.VIII.1941, Gulag, or. Kazan, RASS Tătară); 11. Nicolae Sacară (n. 19.V.1894, com. Rudi, jud. Soroca - † 24.II.1942
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
acestor întîlniri frățești, cuprinde: rugăciuni, cântări, poezii religioase, cuvinte de învățătură și de mărturisire duhovnicească, cateheze și activități pentru copii și tineri. De asemeni, zonal sau regional, Oastea Domnului dezvoltă o bogată activitate educativă în școli, precum și una socială în penitenciare, așezăminte sociale și umanitare. Pr. Ioan Bria, reputat profesor și teolog ortodox, cunoscând și apreciind activitatea Oastei Domnului, a ilustrat plastic adunările Oastei Domnului cu conceptul: „Liturghia de după Liturghie”. ""Oastea Domnului" este un copil al Bisericii. S-a născut și
Oastea Domnului () [Corola-website/Science/305928_a_307257]
-
episcopii Iuliu Hossu de Cluj-Gherla, Alexandru Rusu de Maramureșului și Ioan Bălan al Episcopiei de Lugoj. Odată cu el a fost consacrat ca episcop și Tit Liviu Chinezu. În mai 1950 întregul grup de internați de la "Căldărușani" a fost transferat la Penitenciarul din Sighetu Marmației, unde episcopul Ioan Cherteș rămâne până în aprilie 1955, când e readus la Securitatea din Cluj și, de acolo, la 30 iulie 1955, este eliberat. După această primă eliberare, intervenită la 6 ani de la arestare și detenție în
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
din Cluj, a fost condamnat de Tribunalul Militar din aceeași localitate prin sentința nr. 1202/1957 la 10 ani temniță. După condamnare a fost purtat prin cele mai grele închisori și prin lagărele de muncă forțată. Astfel a fost la penitenciarul din Gherla, 3 ani, apoi în Bărăgan și Deltă: la "Stoienești", "Salcia", "Grind-Periprava," din nou adus la "Gherla", apoi la "Luciu-Giurgeni", "Strâmba", iarăși la "Salcia" și în sfârșit la "Ostrov," de unde, în baza decretului de grațiere nr. 411/1964, la
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
la Spitalul de Urgență Floreasca echipa de medici care a realizat primul transplant de cord efectuat în România. A fost acuzat de abuz în serviciu și luare de mită în legătură cu o licitație din 2001, prin care au fost utilate spitalele penitenciare. A fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție la data de 22 martie 2007. La data de 3 decembrie 2009 a fost achitat de Tribunalul București în acel dosar. Sentința de achitare a fost desființată de Curtea de
Șerban Brădișteanu () [Corola-website/Science/305345_a_306674]