34,839 matches
-
trăiește astăzi, pitonul reticulat, ajunge la o lungime de 8,7 metri. Brachiosauridele, au fost extrem de înalte, cu umeri mari si gât extrem de lung. Sauroposeidon a fost, probabil, cel mai înalt sauropod, ajungând la aproximativ 18 metri (60 de picioare) înălțime, recordul anterior fiind deținut de Mamenchisaurus. Prin comparație, girafa, cel mai înalt animal de astăzi, are doar 4,8 - 5,5 m înaltime. Unele au fost incredibil de masive: Argentinosaurus a fost, probabil, cel mai greu sauropod, având între 80
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
mai mari. A fost, de asemenea, remarcat de către D'Emic și echipa sa că diferențele dintre dinții sauropodelor au indicat, o diferențe în dietă. Diplodocus mânca plante mici (ce erau deasupra pământului) iar Camarasaurus mânca frunzele de pe ramurile aflate la înălțimi mari și mijlocii. Potrivit oamenilor de știință, dietele lor diferite au ajutat la coexistarea speciilor de sauropode. Când sauropozii au fost descoperiți, dimensiunea lor imensă a făcut ca mulți oameni de știință să le compare cu balenele moderne de astăzi
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
burgunde ale lui Duke Eudes au lăsat rapid armata lui Philippe pentru a se lupta împotriva armatei imperiale ce se apropie. Ei au avut succes, având timp suficient pentru că armata franceză să se întoarcă și să se staționeze elegant pe înălțimile la est de Bouvines. Forțele împăratului erau dezorganizate, aflate în marș la viteză maximă pentru jumătate de zi, iar infanteria lor, în special, a fost doborâta în spatele lor. Flamanzii s-au poziționat pe flancul stâng al armatei imperiale, germane și
Bătălia de la Bouvines () [Corola-website/Science/324883_a_326212]
-
ușă obișnuită. Pridvorul este închis cu ziduri la fel de groase. Este pictat în totalitate (pereți și boltă). Are două deschideri pentru intrarea credincioșilor: una în partea de apus cât o ușă obișnuită, alta la intrarea din sud de 1,80 m înălțime și de 50 cm lățime. Lumina provine în altar de la o fereastră așezată la răsărit, în naos, de la câte o fereastră pe fiecare parte a zidurilor, iar în pronaos de la o singură fereastră pe peretele din sud. Toate ferestrele sunt
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
cu ocazia Reformei și au fost redescoperite în secolul al XIX-lea. Interiorul fortificației are o suprafață de 1852 metri patrati, biserica aflându-se în mijlocul ei. Biserică prezintă o amprentă dreptunghiulara de 7,25 metri pe 28 metri, cu o înălțime medie de 15 metri, punctul cel mai înalt având 20 de metri. Conform unei inscripții existente pe o țigla a acoperișului fortificației, cea mai veche renovare a lui a fost făcută în anul 1760. Zidul de protecției are circa 5
Biserica fortificată din Dârjiu () [Corola-website/Science/324919_a_326248]
-
biserică propriu-zisă este cea mai veche parte componentă a sistemului de fortificații. Zidul bisericii slujea și că apărare împotriva atacurilor otomane, însă nu este la fel de înalt că cel al bisericilor fortificate săsești, deoarece satul în sine este amplasat la o înălțime destul de ridicată. Zidul are două porți, astfel că turcii intrați pe prima poartă și rămași blocați în incinta cetății să poată fi arși cu smoala fierbinte. Sătenii își țin și acum cerealele în hambarele aflate în cetate, iar slănina și
Biserica fortificată din Dârjiu () [Corola-website/Science/324919_a_326248]
-
anul 1432. Alți cercetători au adus în discuție termeni de origine indo-europeană derivați din tema "*er(a)dh", din care ar proveni, printre altele, si celticul "Arduenna" („pădure”). În sprijinul acestei ipoteze ar pleda prezenta radicalului "ard" (cu sensul de „înălțime”) în toponimia europeană ("Ardă, Ardal, Ardistan, Ardiche, Ardennes, Ardelt, Ardilla" etc.). În această ipoteză, "Ardeal" ar însemna „loc înalt și păduros”. Trebuie amintit aici și forma latină "Arduus" care aparține aceleiași rădăcini etimologice și forma indiană veche "ardhuka" "a prospera
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
Un sport extrem (de asemenea, numit sport liber, sport de acțiune și sport de aventură ) este un termen popular pentru anumite activități percepute ca având un nivel ridicat de periculozitate . Aceste activități implică de multe ori viteză mare, înălțime, un nivel ridicat de efort fizic și cascadorii extrem de specializate, unelte, chiar spectaculoase. Definiția de sport extrem nu este considerată exactă - căci, de exemplu, studiile arată că ciclismul rutier este pe locul I (întâi) între sporturi ca număr de accidentări
Sport extrem () [Corola-website/Science/324964_a_326293]
-
să se creeze un eveniment sportiv controlat, cum ar fi X Games, sunt variabilele de mediu care nu pot fi menținute constante pentru toți sportivii. Exemplele includ schimbarea condițiilor de zăpadă pentru snowboarderi, calitatea stânciilor și a gheții pentru alpiniști, înălțimea valurilor pentru surferi. În timp ce criteriile sportive tradiționale pot fi adoptate pentru evaluarea performanței (distanță, timp, scor, etc.), artiștii interpreți sau executanți de sporturi extreme sunt adesea evaluați pe criterii estetice subiective. Acest lucru duce la o tendință de a respinge
Sport extrem () [Corola-website/Science/324964_a_326293]
-
semicirculare ale navei centrale, astupate ulterior. După mijlocul secolului XIV, partea de est a monumentului a fost extinsă cu un cor gotic flancat de altare laterale. Spațiul central are trei travee, iar cele laterale au câte două travee și o înălțime ceva mai redusă. Către sfârșitul secolului XV s-au reconstruit navele, realizându-se o hală amplă cu patru travee. Noua biserică hală în stilul goticului târziu a fost terminată în anul 1495. Din 1480 s-a păstrat un contract cu
Biserica fortificată din Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/324390_a_325719]
-
Paris, prezenta ideea unui "Turn Tsiolkovsky". Țiolkovski și-a imaginat amplasarea la capătul unui cablu a unui "castel celest" care să fie menținut deasupra Pământului pe o orbită geostaționară (castelul va rămâne în același punct față de suprafața pământului la o înălțime de 35.786 km). Comentariile lui Nikola Tesla sugerează că el ar fi putut conceput un astfel de turn. Notițele sale au fost trimise în spatele Cortinei de Fier după moartea sa. Turnul lui Țiolkovski ar fi în măsură să lanseze
Lift spațial () [Corola-website/Science/324400_a_325729]
-
ca bază a construirii turnului. Folosind o contrapondere, un cablu ar putea fi întins de pe orbita geostaționară până la suprafața Pământului, în timp ce contragreutatea va fi întinsă de la satelit spre spațiul cosmic, păstrând centrul de masă al cablului relativ nemișcat la aceeași înălțime deasupra Pământului. Artsutanov a publicat ideea lui în suplimentul de duminică Komsomolskaya Pravda din 1960. Producerea unui cablu lung de peste 35 de mii km nu este totuși o sarcină ușoară. În 1966, Isaacs, Vine, Bradner și Bachus, patru ingineri americani
Lift spațial () [Corola-website/Science/324400_a_325729]
-
În frunte cu Legiunea Dunării formată din polonezi, Decaen a manevrat spre est pentru a lupta corp la corp cu Riesch. Oamenii lui Decaen au învins micile coloane ale lui Riesch una câte una și le-au împins înapoi către înălțimile de la Albaching. Austriacul a reușit să-și păstreze poziția pe deal și să captureze 500 de soldați francezi, pierzând 900 de oameni. Simțind victoria aproape, Moreau a ordonat diviziilor lui Grenier și Grouchy să atace pe la prânz. Neînduplecate de slaba
Bătălia de la Hohenlinden () [Corola-website/Science/324397_a_325726]
-
în 1974 se mai păstra foarte mult din zidul de incintă care avea contraforți și ferestre de tragere. Tot Hălmagiu este plin de ruine sau ziduri înglobate în cele mai noi construcții care se înșiră pe lângă străzile principale. Privit de pe înălțimi, Hălmagiu se prezintă cu urmele vechi ale drumurilor romane sau ale sărăriilor ce străbat prin lanurile din jur sau sunt puse în evidență de arbuștii caracteristici zonelor unde se află ruine. Astfel de arbuști porneau în partea de nord a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
singurul personaj din filmele cu Sherlock Holmes care a fost ucis de două ori în aceeași serie de filme. Ambele decese au avut loc în filmele cu Basil Rathbone și Nigel Bruce și toate s-au datorat căderii de la o înălțime mare (eventual, o referire la moarteasa în Cascadele Reichenbach din "Ultima problemă"). Jeremy Brett și Edward Hardwicke l-au intrepretat pe Holmes și Watson în serialul TV "Sherlock Holmes" realizat de Granada Television. Eric Porter l-a interpretat pe profesor
Profesorul Moriarty () [Corola-website/Science/324472_a_325801]
-
luată la primul congres medical național, care a avut loc la București în octombrie 1884, la mai puțin de 2 luni după moartea lui Carol Davila, survenită la 24 august 1884. Statuia este turnată în bronz și are 2 metri înălțime. Carol Davila este reprezentat în picioare, în uniformă de general, cu sabia prinsă la șoldul stâng. În mâna dreaptă, îndoită la spate, ține chipiul, iar în cea stângă, un document făcut sul. Faptul că generalul Carol Davila este prezentat cu
Statuia dr. Carol Davila () [Corola-website/Science/327416_a_328745]
-
prin deplasarea materialelor pe pantă este specifică arealului cuprins între Suslănești și Câmpulung. Relieful analizat este cuprins între 420m altitudine minimă în lunca Argeșului, pe teritoriul municipiul Curtea-de-Argeș și 1250m altitudine maximă în șaua Duvalmului la contactul cu Masivul Iezer. Înălțimile cele mai mari din Subcarpații Argeșului sunt situate în zona dealurilor subcarpatice interne unde s-au păstrat la altitudine mai ridicată, ca niște martori de eroziune vârful Chicera (Masa de Piatră) 1227m; Culmea Bahna 1122m, Dealul Tămaș 1104m, Piscul Stânei
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
În Pleistocen sistemul morfoclimatic a permis formarea teraselor datorită alternanței perioadelor glaciare cu cele interglaciare iar în perioada actuală (Holocen) predomină pluviodenudația în defavoarea alterării chimice sau fizice. Caracteristica principală a culmilor subcarpatice argeșene este paralelismul lor pe direcția nord-sud, cu înălțimi ce urcă și coboară între 600 și 1200m. Sistemul de culmi interfluviale este complementar sistemului hidrografic și se continuă împreună în zona montană din nord, dar și în sud, în piemont. Interfluviul Argeș-Vâlsan, perpendicular pe Masivul Ghițu (1622m), începe din
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
datorită diferențelor de duritate dintre conglomeratele din partea superioară și rocile miocene din bază. Toate văile care pleacă radiar din acest nod orohidrografic, cu aspect de inselberg, se adâncesc brusc sub nivelul abrupturilor, căpătând aspect de torenți ai căror maluri au înălțimi de 5-6m. Relieful deosebit de frământat cu alunecări active și monticuli de mari dimensiuni nu a împiedicat formarea și dezvoltarea așezărilor umane și utilizarea acestor terenuri pentru livezi de măr și prun. La sud de aliniamentul Schitu-Golești - Jugur - Boteni relieful modelat
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
luncă și chiar o terasă ce se dezvoltă pe ambele părți ale râului, dar ceva mai extinsă pe partea dreaptă. Altitudinea absolută a terasei este de 600m și înclină ușor spre luncă, de care o separă o frunte de 5-10m înălțime, cu pantă de 8-12% și mai mult. La Corbeni, în cel de-al doilea sector subcarpatic al văii Argeșului, între dealurile înalte, valea se îngustează căpătând aspect de defileu, cu versanți uneori verticali (Pietrișul, Coastele Scheiului), dar apar și bazinete
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Iașului, pe podurile de cueste cu depozite marnoase aproape de suprafață, se desfășoară deplasări active de tipul alunecărilor deplasive rotaționale sub formă de valuri, trepte de alunecare, cu râpe de desprindere secundare; -în Depresiunea Domnești alunecările în valuri mari (aproape 2m înălțime) au apărut pe marginea depresiunii și pe interfluviul dintre Râu Doamnei-Vâlsan; -la Godeni este semnalată o alunecare veche, activă pe valea Priboiului; -La Schitu Golești pe valea Pechii și la Câmpulung la Mărcești Alunecările active; - în bazinul Argeșelului apar monticuli
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
acest gen. "Trinitatea" este cel mai mare bastion și are un blazon încoronat cu câmpuri multiple și frunze de acant. Celelalte sunt "Sfântul Ștefan", "Eugeniu de Savoia", "Sfântul Mihail", "Sfântul Carol", "Sfântul Capistrano" și "Sfânta Elisabeta". Atât bastioanele (cu o înălțime de 12 metri și o lungime variind între 106 și 142 metri) cu fețe lungi dispuse în unghiuri diferite (75° - 120°) și flancuri scurte și concave (42 - 48 metri), cât și curtinele de care le leagă (la distanțe de 116-135
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
în șesul Iudeei (Shfelat Yehuda) lângă râul Nahal Lahish, la 45 km sud-vest de Ierusalim. Numele ei în limba arabă este Tell ad-Dwayr. Ea face parte în prezent din teritoriul comunei israeliene (moșav) Lahish, întemeiat în anul 1955. Avea o înălțime de până la 40 de metri, marginile abrupte, si se întinde pe o suprafață de 12,4 hectare (pe culme are 7.5 hectare) Țel Lahish a fost identificat ca fiind locul unde s-a aflat orașul antic Lahish de către arheologul
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
reper ale regiunii cuprinse între Füssen și Pfronten, pe care un călător care vine dinspre nord o recunoaște de departe, deoarece aceasta se ridică brusc deasupra dealurilor din fața lui. El are două vârfuri: 2.047 m și 2.038 m. Înălțimea vârfului este de 2.047 m deasupra nivelului mării după măsurătoarea germană și de 2.048 m după măsurătoarea austriacă, astfel că regiunea montană dominantă este una dintre cele mai cunoscute zone de munte cu altitudini de peste 2000 de metri
Säuling () [Corola-website/Science/327438_a_328767]
-
echipa a descoperit "Sinop D", o epavă remarcabil de bine conservată. Coca navei în lungime de 17 m și întreaga încărcătură de amfore sunt intacte, îngropate în sedimente. Structurile sale de punte sunt de asemenea intacte, inclusiv un catarg cu înălțimea de 11 m. Datarea cu radiocarbon a lemnului epavei oferă data 410-520 d.Hr. În anul 2003, au fost recuperate mai multe amfore care conțineau miere. Epava "Chersonesos A" din sec IX-XI d.Hr. descoperită în anul 2006, se află
Epave antice în Marea Neagră () [Corola-website/Science/327458_a_328787]