33,912 matches
-
România este singura țară din lume care are propriul program de certificare The John Maxwell Team, înființat în 2012, sub conducerea lui Sorin Popa. Maxwell vorbește anual în companii din "Fortune 500", lideri ai guvernelor internaționale și organizații diverse precum Academia Militară a Statelor Unite de la West Point și Liga Națională de Fotbal. A fost declarat autor best-seller de către "New York Times, Wall Street Journal" și "Business Week" și a fost unul dintre cei 25 de autori de cărți selectați de Amazon.com
John C. Maxwell () [Corola-website/Science/336915_a_338244]
-
a deschis librăria care i-a purtat numele, pe Podul Mogoșoaiei nr 7, astăzi Calea Victoriei nr. 17 . În anul 1867, împreună cu Nicolae Teclu - proprietarul unei tipografii din Brașov care s-a mutat la București, Ioan V. Socec deschide, în str. Academiei, firma „Socec, Sander și Teclu”, aceasta fiind prima instituție a industriei de arte grafice din România. Mai târziu va rămâne unicul proprietar al acestor ateliere, adaugând tipografiei mai multe secții anexe (litografie, zincografie, cartonaje și legătorie artistică) pe care le
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
de Stat pentru Literatură Artistică (ГИХЛ) a fost înființată la 1 octombrie 1930 în Moscova prin fuzionarea sectorului literar-artistic al "Gosizdat" cu editura "Zemlia i fabrika". În 1934 a fost redenumită Goslitizdat (Гослитиздат). În 1937 ea a fuzionat cu editura Academia. Începând din anul 1963 ea poartă numele de Editura Literatura Artistică (Художественная литература, ИХЛ). Editura a publicat operele clasice ale literaturii universale, precum și cele mai semnificative opere ale scriitorilor contemporani străini. Scriitorii contemporani ruși erau incluși doar dacă fpceau parte
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
impertinent, apărut într-un volum de omagii adresate lui Leo Strauss ("Împăratul Iulian și arta lui de a scrie"). De altfel, pentru Leo Strauss, întâlnit în anii 1920 la Berlin (Strauss lucrează la "Die Akademie für die Wissenschaft des Judentums "(Academia de Studii Iudaice), sau sub conducerea lui Julius Guttmann), Kojève, pune să se traducă și să se editeze în franceză, prin intermediul lui Raymond Queneau, comentariul lui Strauss despre Hieron de Xenofon. Acest comentariu este urmat de un răspuns al lui
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
din București. După obținerea doctoratului în filologie în 1971 este promovat în postul de conferențiar, în care va funcționa până la pensionare (1979). A îndeplinit funcțiile de vicepreședinte al Asociației de Prietenie Româno-Venezuelene și membru corespondent al secției de lingvistică a Academiei Naționale din Columbia (din 1979), a fost distins cu Ordinul cultural venezuelean „Andres Bello” (1977) și cu Medalia pentru merite științifice a Universității „San Marcos” din Peru (1978). A debutat publicistic în 1937 cu un eseu despre Mihai Eminescu în
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
financiare de orice companie publică. În iunie 2008, la UK Border Agency a refuzat să-i acorde viza pentru a intra în Regatul Unit pentru o condamnare penală pentru obstrucționarea justiției. Ea a fost de planificare pentru a vorbi la Academia Regală de pe modă și industria de agrement contează. Stewart a vrut să meargă la închisoare în Connecticut sau Florida. Ea nu a vrut să servească la Inchisoare Federală Tabăra, Alderson în Virginia de Vest, datorită locație la distanță; în 2004
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
detaliate ale subiectului. Există însă și unele informații că pracici de acest fel au avut loc și în Grecia Antică, dar nu sunt cunoscute detalii. Termenul "écorché", care înseamnă literalmente „jupuit", a intrat în utilizare prin intermediul limbii franceze, datorită unor academii (cum ar fi „École des Beaux Arts”) din secolul al 19-lea. Renașterea pornită din Italia în perioada anilor 1450 și 1600, a dus la revitalizara caracteristicilor culturilor antice (greacă și romană) în artă, ceea ce a dus și la impulsionarea
Ecorșeu () [Corola-website/Science/337154_a_338483]
-
lui Leonardo au contribuit la explorarea artistică a mișcării mușchilor, articulațiilor și oaselor. Scopul lui a fost de a analiza și de a înțelege instrumentele din spatele postúrilor și gesturilor corpului uman. Imaginile plastice pentru studiul anatomic au devenit populare printre academiile medicale din Europa în secolele 17 și 18, mai ales că atunci a existat o lipsă de corpuri disponibile pentru disecții. Studenții la medicină s-au bazat pe aceste figuri deoarece acestea ofereau o bună reprezentare din punct de vedere
Ecorșeu () [Corola-website/Science/337154_a_338483]
-
de Istorie Literară. A coordonat în această calitate redactarea unor importante lucrări științifice precum "Sociologia romanului românesc" (finalizată cu lucrarea "De la N. Filimon la G. Călinescu", Ed. Minerva, 1982), "Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini pănă în 1989" (Ed. Academiei, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor) și "Dicționarul romanului tradus în România" (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
științifice precum "Sociologia romanului românesc" (finalizată cu lucrarea "De la N. Filimon la G. Călinescu", Ed. Minerva, 1982), "Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini pănă în 1989" (Ed. Academiei, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor) și "Dicționarul romanului tradus în România" (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion", precum și a altor opt dicționare: "Scriitori români" (1978), "Dicționarul scriitorilor români", vol
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
într-o familie de artiști. El a fost nepotul "faimoasei în lumea întreagă" Rahel. El a urcat pe scenă la o vârstă fragedă făcând balet și pantomimă; a afișat suficient talent pentru a i se acorda un loc gratuit în Academia de Artă din București. Încă din timpul studiilor a fost repartizat la Teatrul Regal Național și, după ce a absolvit cu onoruri, a jucat cu succes în teatre de provincie din România. În 1900 a dat spectacole laTârgul Mondial de la Paris
Mime Misu (Mișu Mimul) () [Corola-website/Science/337174_a_338503]
-
informației. În 1972 face o specializare în Anglia la Atlas Computer Laboratory. După înființarea Institutului Central pentru Informatică devine cercetător știintific principal, șef al Laboratorului de Modele Matematice pentru Sisteme de Conducere (1973-1981). În paralel este și profesor asociat la Academia de Studii Economice din București, reușind să atragă cercetători în domeniul teoriilor fuzzy ("al mulțimilor vagi"), aflat atunci la începuturi. Primul său volum publicat în 1970 reprezintă și prima carte dedicată teoriei recunoașterii formelor publicată în limba română, aplicată la
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
descoperit în arhiva Universității din Pavia atestă prezența sa la cursuri în anul universitar 1852-1853. Totuși, el a decis să-și abandoneze studiile, pentru a participa la luptele pentru dobândirea independenței Italiei (mișcarea Risorgimento). În acest scop, a urmat cursurile Academiei Militare din Ivrea. În 1859 s-a alăturat lui Garibaldi în Expediția celor O Mie, și, de asemenea, a luptat în rândurile armatei italiene împotriva austriecilor în războiul din 1866. A participat la ca șef de stat major al generalului
Ernesto Teodoro Moneta () [Corola-website/Science/337177_a_338506]
-
muzică și se va preocupa de desen. La Viena, unde era dus pentru tratament, copiază asiduu tablourile maeștrilor aflați în muzee. La 15 ani învață la Școala de arte decorative din Budapesta. Nu termină școala, dar pleacă la München la Academie, urmând a picta apoi la școala particulară a pictorului Raup. Se întoarce la Budapesta și se înscrie la școala particulară a lui Simon Hollósy (1857-1918). Cu aceasta se poate spune că instruirea cu profesori s-a terminat.
Alexandru Ziffer () [Corola-website/Science/337191_a_338520]
-
Grecia antică poate fi divizată în trei perioade: Focarul gândirii Greciei antice a fost Atena, centrul de întâlnire al sofiștilor și orașul lui Socrate, a cărui filozofie a dănuit prin intermediul operelor lui Platon, care a creat o școală filozofică în cadrul "Academiei", în timp ce Aristotel și-a dezvoltat sistemul filozofic, politic și moral în cadrul "Școlii peripateticilor". Tot în Atena au apărut Școala stoică (Marcus Aurelius, Seneca) și cea epicuriană. Apariția creștinismului a marcat sfârșitul epocii elenistice și tranziția către epoca medievală. Majoritatea specialiștilor
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
ca singura metodă eficientă de guvernare oligarhia. Orator desăvârșit, Socrate viza cu precădere viața socială a cetății și problemele morale ale acesteia. Ideea unei științe raționale a politicii a fost preluată de Platon, discipolul lui Socrate. Creatorul școlii filozofice numite "Academia", în operele sale, "Republica" ("Politeia"), "Legile" ("Nomoi") și "Omul politic", susținea ideea că arta politică trebuie să se bazeze în primul rând pe filozofie. Dacă la Socrate, omul de stat era conștient de ignoranța sa, Platon impune ca politicianul să
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
în "Gardă Națională". În 1920, cu gradul de locotenent, a fost supus unui proces militar, pentru viol și șantaj asupra lui Isabel Guzman, un minor de 16 ani, dar a fost exonerat de vină. În 1921 a intrat într-o Academie Militară fondată de către armata de ocupație în Haină și în 22 decembrie al aceluiași an a fost numit să ocupe funcția de șef al Garnizoanei din Sân Pedro de Macorís. În 1922 el a fost transferat la Cibao și, în timp ce
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
este "Marin Constantin". A dirijat orchestre și ansambluri profesioniste din țară și internaționale precum: "orchestră de cameră a filarmonicii ”George Enescu”", "orchestră de cameră Radio", orchestre filarmonice din Arad, Constantă, Ploiești, Târgu - Mureș, orchestră de cameră din Cork (Irlanda), orchestră Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim, "ansamblul Muzică Secolului XXI din Ierusalim", orchestră simfonica a New York University, orchestre de tineret din Franța, Italia, Israel și Germania. La inițiativa profesorului Dorel Păscu - Rădulescu au fost înființate în 2000 "Orchestră Simfonica Universitaria
Dorel Pașcu-Rǎdulescu () [Corola-website/Science/337210_a_338539]
-
2017 o să îi apară la aceeași editură un roman cyberpunk, iar în prezent lucrează la un proiect dark fantasy. s-a născut la Râmnicu Vâlcea în 1979. A studiat la Colegiul Național „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea, iar apoi la Academia Tehnică Militară din București. În prezent locuiește în București. Pasionat încă din școala primară de istorie și science-fiction, și-a format gusturile în anii 80 cu SF rus și francez (pe atunci denumit "literatură de anticipație"), precum și cu almanahurile Anticipația
Miloș Dumbraci () [Corola-website/Science/337230_a_338559]
-
Referințe critice". În Mihai Eminescu, Opere, Poezii, Ediție critică, cronologie, note și variante de Perpessicius, Introducere de Eugen Simion, Diferențe textuale și un comentariu asupra ediției Perpessicius de Nicolae Georgescu, Simion E. (editor), 259;, Fundația Națională pentru Știință și Arta#: Academia Român&, 2013, pp. 1372-1372. 5. Vanhese G. , "Geografie infernala și nigredo existențial în opera lui Panaït Istrati". Caietele Echinox, 2013, Vol. 24, pp. 209-222. 6. Vanhese G. , "Zăpadă tragică". În Al di là della montagna. Paul Celan e Benjamin Fondane
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
cu 99 ani mai târziu. După descoperirea pulsarilor în 1967, imagini optice ale Nebuloasei Crabului captate de Keeler în 1899 au fost utilizate pentru a determina mișcarea corectă a Pulsarului Crabului. Keeler a fost distins cu Medalia Henry Draper de la Academia Națională de Științe în 1899. În anul 1900, el a fost ales președinte al Societății Astronomice a Pacificului. În 1880, directorul Observatorului Allegheny Samuel Pierpont Langley, însoțit de Keeler și alții, a mers într-o expediție științifică spre vârful Mount
James Edward Keeler () [Corola-website/Science/337287_a_338616]
-
a inițiat publicarea jurnalul medicinal "Gazette de sânte" (apoi preluat, din 1804, de Mărie de Saint-Ursin (1763-1818). Tot în 1776, Paulet a publicat cercetările sale istorice și fizice privind bolile epizootice. Lucrările lui despre ergotism au fost publicate în "Memoriile Academiei de Medicină" alături de cele ale lui Henri Alexandre Tessier (1741-1837) și Charles Jacques Saillant (1747-1814). Savantul a devenit de asemenea cunoscut pentru opoziția sa împotriva magnetismului animal în "L’Antimagnétisme, ou origine, progrès, décadence, renouvellement et réfutation du magnétisme animal
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
mușcătură [[Șerpi veninoși|Viperei aspis] de acolo și, în 1815, o revizuire a istoriei medicinei în 5 volume a lui [[Kurt Sprengel]] (Versuch einer pragmatischen Geschichte der Arzneikunde). În ziua de 22 octombrie 1821, savantul a fost ales corespondent al „Academiei de Stiinte” în secțiunea medicină și chirurgie. Câteva lucrări ale marelui savant: [[Categorie:Nașteri în 1740]] [[Categorie:Nașteri pe 26 aprilie]] [[Categorie:Decese în 1826]] [[Categorie:Decese pe 4 august]] [[Categorie:Botaniști cu abreviere de autor]] [[Categorie:Biologi ai secolului
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
străbunicul său Sir John Goodricke, 1617-1670 (a vedea de ), s-a născut în Groningen în Olanda, dar a trăit majoritatea vieții sale în Anglia. El a devenit surd în copilărie din cauza unei boli grave. Părinții lui l-au trimis la Academia , o din Edinburgh, iar în 1778 la . După ce a plecat din Warrington, Goodricke s-a întors să locuiască cu părinții săi în York. Acolo, el a devenit prieten cu vecinul lui, Edward Pigott, al cărui tată, , a construit un observator
John Goodricke () [Corola-website/Science/337283_a_338612]
-
indexate ISI Web of Science. Este coautor la peste 100 de rapoarte de cercetare la UAIC-FII și AR-IIT. În 2015 a fost primit în Academia Română, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în calitate de membru corespondent. Din 2002 este membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în 12 iunie 2015 fiind titularizat. În decembrie 2003 a primit premiul “Grigore Moisil” al Academiei Române, Secția de Tehnologia Informației, pentru o lucrare publicată, în colaborare, în Information Science
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]