35,668 matches
-
identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura de Sus, Bucura de Mijloc, Bucura de Jos, Părul Mătușii, Moția, Telman, Iepura de Sus, Iepura de Mijloc, Iepura de Jos, Mândra, etc. Analiza geografică a zonei arată că acestea au fost amenajate de oamenii de demult și funcția lor a dăinuit până spre sfârșitul secolului al XIX - lea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
a untului în < bădăni> rămânea laptele bătut < zara>, care este foarte gustos (se folosește și în prezent). Pentru pelucrarea lânii și cânepii, tors, în vederea folosirii la împletit diverse confecții se foloseau furci și fuse, care erau confecționate din lemn de păr sau brad. Accesorii pentru transportat hrana, la locul de muncă, erau folosite: - < spene> un coș rotund sau dreptunghiular, purtat de femei pe cap pentru dus mâncarea caldă la câmp, - traiste confecționate din țesături frumos colorate, - desagi care se purtau pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pâslă neagră, cu boruri mari, avea pe laturi și în spate marginile ridicate în sus, iar modelul cu borurile mici avea marginile drepte și oblice în jos. Tunsoarea localnicilor era scurtă, spre deosebire de țăranii mărgineni (de pe dealurile din jur), care purtau părul lung în plete. Portul femeiesc Cămașa purtată de femei era lungă, , cămașă întru-na sau întreagă”, corespunde vechiului port românesc de pretutindeni. În trecut era numai de cânepă, pentru îmbrăcămintea din zilele de lucru, ulterior odată cu apariția bumbacului au devenit mixte
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în față. Pe cap femeile purtau năframe colorate, iar cele vârstnice negre, numite ,chischineu” procurate din comerț. Năframele pentru zilele de sărbătoare erau mari cu ciucuri (ciocoți), care cuprindeau și umerii până la brâu. Pieptănătura nemeșească a femeilor consta din împletirea părului în două cozi (chici) care se încolăceau sub formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
brâu. Pieptănătura nemeșească a femeilor consta din împletirea părului în două cozi (chici) care se încolăceau sub formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
părului în două cozi (chici) care se încolăceau sub formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din piele. În secolele trecute femeile au purtat opinci care treptat au fost înlocuite la începutul secolului cu ghete de piele și pantofi (vezi fotografiile cu portul). Podoabele Femeile purtau podoabe: - la gât salbe de galbeni sau arginți, - ace de păr, - mărgele din os sau sticlă, - cercei de argint. În zilele de lucru dar și de sărbători bărbații mai purtau, șerpare de piele cumpărate din târguri, de diferite lățimi cu catarame și culori maro sau negre. Pentru protecția mâinilor la frig
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete până la recolta viitoare, - coteț - lăcaș pentru păsări, - doage - mici scândurele din lemn de fag sau brad folosite pentru confecționarea diverselor vase din gospodărie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și 50 de bani pe zi de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori turci și greci, numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. Turcii aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din păr de capră numită pânză „Hasa”, desagi, trăiști, inele și cercei iar grecii aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici italienii nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine cuțitașe cu prăsele de os și pumnale cu
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul capului, acoperit cu căiță și ștergar de borangic sau bumbac, cămăși de cânepă ori de bumbac, fotă neagră de lână, brăcine și chingă de lână, iar pe deasupra cu bondiță, cojocel sau zăbun. Iarna
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din limba nordică veche, care la rândul său vine de la "*dusnō" din limba proto-germană.) Alte exemple de cuvinte de origine celtică introduse de mult sunt "blak/blaðak " (zer) limba irlandeză "bláthach"; "drunnur" (coadă de animal) limba irlandeză "dronn"; "grúkur" (cap, păr de pe cap) limba irlandeză "gruaig"; "lámur" (mână, labă) limba irlandeză "lámh"; "tarvur" (bou) limba irlandeză "tarbh"; și "ærgi" (pășune]) limba irlandeză "áirge". Limba distinctă feroeză s-a dezvoltat între secolele al IX-lea și al XV-lea, dar era încă
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
al celui de-al doilea soț al său, Geoffrey de Anjou. Prin mama sa, era strănepotul lui William Cuceritorul. Henric avea un caracter aspru, o "forță vulcanică", o cultură uimitoare și maniere seducătoare. Adolescent zdravăn, cu gâtul de taur, cu părul roșu tuns scurt, plăcuse grozav de mult reginei Franței, Eleonora de Aquitainia, cănd venise să presteze omagiul slabului Ludovic al VII-lea pentru provinciile Mâine și Anjou. Eleonora obținu divorțul și, după două luni, lua de bărbat, la 27 de
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
Vechi din județul Iași. Tatăl, Gheorghe Coruț, aviator pe frontul de Est în al doilea Război Mondial a fost decorat cu Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa „Crucea de Aur”. Mama este descrisă de autor ca fiind: o femeie bine clădită, cu părul blond și cu ochi albaștri, vitează, pregătită să înfrunte greutățile unei vieți conturate de sărăcie și război. Având anumite concepții așa-zise păgâne mama planificase ca pe cel de-al treilea fiu să-l boteze Decebal, însă tatăl trece în
Pavel Coruț () [Corola-website/Science/300783_a_302112]
-
despre cuadratura cercului, dar care nu a supraviețuit timpului. A mai scris o lucrare despre filozofia naturală, de mare importanță în istoria antichității. Învățătura sa, care îmbină filosofia ioniană cu ontologia lui Parmenide, a fost expusă în lucrarea "Despre natură" ("Peri physeos"). Scrierile lui Anaxagora, din care s-au păstrat câteva fragmente, au cunoscut o largă circulație în sec. 5-4 î.Hr., influențând filosofia lui Platon și a lui Aristotel. Pentru felul în care vedea fenomenele cerești, a fost considerat ca precursor
Anaxagora () [Corola-website/Science/300785_a_302114]
-
Beceni este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Arbănași, Beceni (reședința), Cărpiniștea, Dogari, Florești, Gura Dimienii, Izvoru Dulce, Mărgăriți și Valea Părului. Comuna se află pe valea râului Slănic, în zona cursului mijlociu al acestuia, în Subcarpații de Curbură. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203K, ce urmează cursul râului Slănic, legând-o spre sud de Mărăcineni și DN2 (în dreptul podului Mărăcineni
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
și Florești, cu o populație totală de 1500 de locuitori, ce trăiau în 221 de case; în comuna Gura Dimienii funcționau 2 mori de apă pe Slănic și o biserică. Comuna Cărpiniștea era compusă din satele Cărpiniștea, Izvoru Dulce, Valea Părului și Valea Hotarului, având 2040 de locuitori. În comună funcționau 2 mori de apă, o școală cu 60 de elevi (dintre care 10 fete) în satul Valea Hotarului și 3 biserici. În 1925, comuna Gura Dimienii era deja desființată și
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Cărpiniștea a fost desființată și inclusă în comuna Beceni, unele sate fiind comasate (satul Enculești a fost inclus în satul Beceni, satul Gura Ocii în satul Mărgăriți, satul Valea Hotarului în satul Valea Părului), iar comuna arondată din nou județului Buzău.
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
cu tampoane de vată, care produc contururi moi. Există și "alb de China", soluție opacă care poate acoperi zone pictate, sau pot fi amestecată cu culorile pentru a le mări opacitatea. O pensulă reține vopseaua prin fenomenul de capilaritate dintre peri. Acuarelele se execută cu pensule care rețin bine apa, cu smocul moale și dens, făcute din păr natural, recomandabil păr de veveriță, de ponei, de capră, sau de alte animale. Cele mai scumpe sunt pensulele făcute din păr de jder
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
acoperi zone pictate, sau pot fi amestecată cu culorile pentru a le mări opacitatea. O pensulă reține vopseaua prin fenomenul de capilaritate dintre peri. Acuarelele se execută cu pensule care rețin bine apa, cu smocul moale și dens, făcute din păr natural, recomandabil păr de veveriță, de ponei, de capră, sau de alte animale. Cele mai scumpe sunt pensulele făcute din păr de jder. Suplu și elastic, el este apreciat pentru ținuta sa și pentru vârful său fin. Cel mai bun
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
sau pot fi amestecată cu culorile pentru a le mări opacitatea. O pensulă reține vopseaua prin fenomenul de capilaritate dintre peri. Acuarelele se execută cu pensule care rețin bine apa, cu smocul moale și dens, făcute din păr natural, recomandabil păr de veveriță, de ponei, de capră, sau de alte animale. Cele mai scumpe sunt pensulele făcute din păr de jder. Suplu și elastic, el este apreciat pentru ținuta sa și pentru vârful său fin. Cel mai bun jder este zibelina
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
capilaritate dintre peri. Acuarelele se execută cu pensule care rețin bine apa, cu smocul moale și dens, făcute din păr natural, recomandabil păr de veveriță, de ponei, de capră, sau de alte animale. Cele mai scumpe sunt pensulele făcute din păr de jder. Suplu și elastic, el este apreciat pentru ținuta sa și pentru vârful său fin. Cel mai bun jder este zibelina siberiană Kolinsky. Pensulele din fibre sintetice sunt elastice, dar mai puțin absorbante, ele sunt utile pentru fonduri și
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
sunt elastice, dar mai puțin absorbante, ele sunt utile pentru fonduri și pentru culegerea culorii în exces. Pentru laviuri și fonduri se pot folosi "pensule de laviu", mai mari, care rețin multă apă, rotunde sau plate. Există și pensule cu peri sintetici, mult mai ieftine și mai durabile, însă ele se comportă diferit. Rețin mai puțină vopsea, din care lasă mult la atingerea hârtiei. Din această cauză cu ele nu se pot trasa tușe lungi. Sunt bune pentru texturat, ridicarea culorii
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
cu vârful tăiat drept și se folosesc la acoperirea suprafețelor mari. „Filbert” (limbă de pisică) este o formă intermediară. Există și pensule folosite ca mopuri, sau pensule cu perii foarte lungi („Rigger”), folosite pentru pictarea apei. În funcție de raportul dintre lungimea perilor și diametrul smocului, pensulele se clasifică în cinci categorii: "foarte lungi" (peste 6:1), "lungi" (5...6:1), "de lungime medie" (3...4:1), "scurte" (2...3:1) și "foarte scurte" (0,8...2:1). Fiecare artist are propriile sale
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
propriul lor nume. La pictura în acuarelă se mai folosesc mici bureți, tampoane de vată, cârpe, sugative, periuțe de dinți pentru stropire, lame sau pene pentru răzuire. De asemenea, uneori sunt utile un pulverizator pentru umidificare și un uscător de păr. Hârtia pentru pictură poate fi descrisă prin opt caracteristici: material, culoare, greutate, textură, capacitate de absorbție, rezistență, dimensiuni și forma în care se livrează. Și pentru acuarelă există hârtie specială. Hârtia pe care se pictează acuarela este o hârtie groasă
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]