34,048 matches
-
cu eroism pentru a cuceri, pas cu pas, măreața «zi a socialismului». Nu din întâmplare această poezie conține numeroase prețiozități stilistice, întortocheri de frază, care caută să acopere, ca niște bijuterii fals strălucitoare, goliciunea ideilor (...). În unele poezii ca Ședința, Cântecul tractoristului, Mihu Dragomir a încercat să surprindă transformările petrecute în conștiința țărănimii muncitoare. Poetul nu a reușit însă să pătrundă în adâncime procesul acestei transformări (...). Mihu Dragomir întâmpină însă dificultăți în ce privește crearea imaginii omului nou. El rămâne uneori la portretul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care debutase în volum Ion Brad a fost publicat întâi în revista clujeană Almanahul literar sub titlul Cântec pentru Gabor Cincisutistul, a fost deseori lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă din creația sa o armă de luptă eficientă, „stimulând ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare”, poemul are și „slăbiciuni” scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prefăcut într-un morman de mine fumegânde, în care viața să devină scrum, iar bucuria, vaiet? (...). Concepția burgheză a împiedecat-o pe Nina Cassian să vadă frumusețea construirii socialismului, să-i vadă pe eroicii constructori ai lumii noi (...). Astfel, poezia Cântec în zori exprimă dragostea egoistă, strâmtă, a unei femei pentru bărbatul ei. Acest bărbat doarme și femeia îl privește. Am văzut în Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război că poeta este preocupată de portretul moral al celui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vechile poezii de dragoste vorbeau despre deznădejde și moarte. Faptul de a adăuga un final optimist i se pare Ninei Cassian o «concesie» destul de însemnată, care-i «dă dreptul» să păstreze, în bună măsură, concepția burgheză despre dragoste. Prin poezia Cântec în zori ea ne spune: iată, am făcut un «pas înainte», mă adaptez încetișor. Ce mi se poate cere mai mult? În poezia Mă-ncumet, Nina Cassian anunță că se încumetă să cânte partidul. După ce citește șapte strofe, cititorul ar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Tovarășe Jar, pioniera Eftimie Aurelia vrea să devină scriitoare și are nevoie de sprijinul dumneavoastră”. Să încheiem acest itinerar liric cu o informație despre stadiul și nivelul artistic al unei specii muzical-literare care a cunoscut un mare avânt în vreme: cântecul de masă. Despre cine și cum a contribuit la mobilizarea maselor prin cântec, scrie Mihu Dragomir 21: „Succesele obținute, în ultimul timp, de compozitorii noștri, umplu de bucurie și mândrie patriotică inimile tuturor oamenilor muncii din țara noastră (...). Printre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sprijinul dumneavoastră”. Să încheiem acest itinerar liric cu o informație despre stadiul și nivelul artistic al unei specii muzical-literare care a cunoscut un mare avânt în vreme: cântecul de masă. Despre cine și cum a contribuit la mobilizarea maselor prin cântec, scrie Mihu Dragomir 21: „Succesele obținute, în ultimul timp, de compozitorii noștri, umplu de bucurie și mândrie patriotică inimile tuturor oamenilor muncii din țara noastră (...). Printre cei care simt, în primul rând, o mare bucurie sunt și poeții care luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
inimile tuturor oamenilor muncii din țara noastră (...). Printre cei care simt, în primul rând, o mare bucurie sunt și poeții care luptă, cu arme atât de apropiate, pe același front (...). Astăzi, terenul celor mai vii colaborări de acest fel este cântecul de masă. Începând cu Imnul R.P.R., turnat parcă din același material de Matei Socor și Aurel Baranga, toate cântecele noastre valoroase, care au străbătut până la ultimul cătun din munți, prezintă o melodie geamănă poeziei. Versurile maestrului A. Toma, ale poeților
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poeții care luptă, cu arme atât de apropiate, pe același front (...). Astăzi, terenul celor mai vii colaborări de acest fel este cântecul de masă. Începând cu Imnul R.P.R., turnat parcă din același material de Matei Socor și Aurel Baranga, toate cântecele noastre valoroase, care au străbătut până la ultimul cătun din munți, prezintă o melodie geamănă poeziei. Versurile maestrului A. Toma, ale poeților noștri de frunte ca Minai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Eugen Frunză, Dumitru Corbea și alții, trec astfel din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe aripile melodiei. Dar chiar și în alte genuri muzicale, această frăție dă roade minunate cum o dovedește cantata lui A.Vieru Mierla lui Ilie Pintilie compusă de inspiratele versuri ale Veronicăi Porumbacu (...). Am putea, astfel, aminti atât de răspânditul cântec Țara mea a cărui muzică, de Aurel Giroveanu, susține convingător versurile Mariei Banuș: Eu nu cânt că știu să cânt Dar mi-e dragă țara mea, Eu nu cânt că știu să cânt Dar iubesc acest pământ. Din păcate, «specificul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Țara mea a cărui muzică, de Aurel Giroveanu, susține convingător versurile Mariei Banuș: Eu nu cânt că știu să cânt Dar mi-e dragă țara mea, Eu nu cânt că știu să cânt Dar iubesc acest pământ. Din păcate, «specificul» cântecului a fost înțeles, de unii autori ca un minim de exigență, de valoare artistică, pe care urmează să-l suplinească melodia (...). Iată un exemplu de proletcultism, îmbăiat în puțin semănătorism: În uzină harnici muncitori au pornit motoarele în zori, brațele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
linie se plasează Strungul de Ștefan Tita (muzica de Ion Vintilă): A venit, mama cu fata Să-l vadă muncind pe tata. Strungu-ntr-una se-nvârtește, Tata norma-și depășește. Bunul frate al proletcultismului, idilismului, este de asemenea cunoscut de unele cântece ca Holdă, holdă, cu insinuantul subtitlu Cântec popular - versuri de Mircea Rădină, (muzica de Mircea Alexe)... sau fantezii care denigrează chipul muncitorului înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se poate Mărioară, fată tânără, să nu te-mbie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
muzica de Ion Vintilă): A venit, mama cu fata Să-l vadă muncind pe tata. Strungu-ntr-una se-nvârtește, Tata norma-și depășește. Bunul frate al proletcultismului, idilismului, este de asemenea cunoscut de unele cântece ca Holdă, holdă, cu insinuantul subtitlu Cântec popular - versuri de Mircea Rădină, (muzica de Mircea Alexe)... sau fantezii care denigrează chipul muncitorului înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se poate Mărioară, fată tânără, să nu te-mbie sportul, când la fir ești meșteră, păi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se poate Mărioară, fată tânără, să nu te-mbie sportul, când la fir ești meșteră, păi nu te trage ața pe care-o țeși cântând? Păi, dacă nu, îți fac un cântec să te-ndrepți curând. ...Marioara Ce sare anul în fiecare ceas din toamnă sare în primăvară, numai la sport nu sare nici măcar un pas. Caracteristica multora din aceste cântece este spiritul vechi, bulevardier, de prost gust. Într-adevăr, cu ce
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe care-o țeși cântând? Păi, dacă nu, îți fac un cântec să te-ndrepți curând. ...Marioara Ce sare anul în fiecare ceas din toamnă sare în primăvară, numai la sport nu sare nici măcar un pas. Caracteristica multora din aceste cântece este spiritul vechi, bulevardier, de prost gust. Într-adevăr, cu ce diferă cântecul scris în 1950 de Aurel Felea și N.Kanner: Cine mi-e drag mă așteaptă, Mă așteaptă undeva, Pe o străduță apropiată Mă așteaptă Cineva. de cel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
te-ndrepți curând. ...Marioara Ce sare anul în fiecare ceas din toamnă sare în primăvară, numai la sport nu sare nici măcar un pas. Caracteristica multora din aceste cântece este spiritul vechi, bulevardier, de prost gust. Într-adevăr, cu ce diferă cântecul scris în 1950 de Aurel Felea și N.Kanner: Cine mi-e drag mă așteaptă, Mă așteaptă undeva, Pe o străduță apropiată Mă așteaptă Cineva. de cel scris de - dar cine își mai aduce aminte? - ce se cânta în localuri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
își mai aduce aminte? - ce se cânta în localuri acum 20 de ani: Când se lasă noaptea Pe străduța mea, Dorul meu cu mine Se-ntâlnește și Amândoi pe tine Te așteptăm să vii. Ce caută în viața noastră asemenea cântece? Oare pot ele educa tineretul nostru?(...) Unii ca N.Nasta, Vasilescu-Liman, A.Felea etc., deși nu publică nici o poezie de ani de zile, fabrică în schimb zeci și zeci de texte, în genul celor citate (...). Dar cum pot ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ș.a. Se impun câțiva dramaturgi care vor actualiza repertoriile teatrelor cu piese din realitatea socialistă: Mihail Davidoglu (Minerii, Cetatea de foc), Aurel Baranga (Iarbă rea, Recolta de aur), Lucia Demetrius (Cumpăna, Vadul nou, Oameni de azi), Al. Kirițescu (Darul frăției, Cântecul de nuntă, Dreptate ș.a.), dar și N. Moraru ( Pentru fericirea poporului, în colaborare cu A. Baranga) și Mihail Novicov (Nepoții gornistului, în colaborare cu Cezar Petrescu) și alții. Se impune, de asemenea, piesa într-un act destinată numeroaselor formațiuni teatrale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în lupta poporului nostru muncitor”57. Încheiem aici incursiunea orientativă asupra genului dramatic. Și pentru a nu văduvi imaginea acesteia prin lipsa informațiilor sau dezbaterilor din 1952, enumerăm mai jos aparițiile editoriale din acest an, întregind astfel peisajul dramaturgiei realist-socialiste: Cântecul libertății și Teatru de Aurel Baranga, Martin Rogers descoperă America de C. Constantin și A. Rogoz, Capul răutăților de Radu Costăchescu, De trei ori ca la brigadă de M. Davidoglu, În vizită de același autor, Scrisoarea de Lucia Demetrius, Dulapul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nr.24 (297), 13 iun. 16. Dan Costa. - Stelele păcii. În: Almanahul literar, Cluj, nr.8-10 (33-35), aug.-oct. 17. Dumitru C. Micu. - „Stelele păcii” de Mihu Dragomir. Cronică literară. În: Contemporanul, nr.20 (293), 16 mai 18. Lucian Raicu. - Cântec despre cincisutiști. În: Viața românească, nr. 11, nov. 19. Paul Georgescu. - O manifestare virulentă de formalism, idem. nr.7, iul. 20. XXX Scrisoare deschisă unor scriitori. În: Contemporanul, nr.36 (309), 5 sept. 21 Mihu Dragomir. - Poezie și cântec. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Raicu. - Cântec despre cincisutiști. În: Viața românească, nr. 11, nov. 19. Paul Georgescu. - O manifestare virulentă de formalism, idem. nr.7, iul. 20. XXX Scrisoare deschisă unor scriitori. În: Contemporanul, nr.36 (309), 5 sept. 21 Mihu Dragomir. - Poezie și cântec. În: Viața românească, nr. 12, dec. 1952 22. Maria Vasilescu - Pe unde au fost cherhanale. Idem, nr. 1, ian. 1951 23. Sorin Arghir. - Vladimir Colin: „Cormoranul pleacă pe Mare”. Recenzie. In: Contemporanul, nr.254 (1), 4 ian. 1952 24 S.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noștri. În cele cinci luni de activitate, secțiile de creație au dobândit unele realizări. Biroul secției de poezie a adus o contribuție substanțială în elaborarea antologiei Poezia nouă în R.P.R. și a organizat în bune condițiuni o dezbatere în legătură cu problemele cântecului de masă. Discuțiile individuale cu poeți ca M. R. Paraschivescu și Cicerone Theodorescu în legătură cu volumele lor de versuri se înscriu de asemenea printre realizările pozitive ale biroului acestei secții. În ceea ce privește secția de proză, trebuie subliniat faptul că referatele asupra unor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt cunoscute și iubite de mase largi ale oamenilor muncii și exercită asupra lor o puternică influență (...). Uneori au apărut chiar lucrări dăunătoare, care prezintă clasa muncitoare într-o lumină falsă, cum ar fi Poveste de dragoste de Ieronim Șerbu, Cântecul uzinei de Cella Serghi, sau volumul de nuvele Din cremene nouă de Maria Rovan (...). Este necesar ca portretul moral al muncitorului înaintat să fie înfățișat în toată bogăția și adâncimea lui sufletească (...). Există, de asemenea, la unii scriitori, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
această rupere de viață se resimt în ultima vreme toate sectoarele revistei. Poezia din ultimele numere este copleșită de exprimarea confuză a unor sentimente nici ele pe deplin clarificate. Astfel sunt poeziile Manifest de A.E. Baconsky, Tinerii oaspeți și Cântec de primăvară de V. Felea și Romanță de Aurel Rău - invadate de locuri comune și de un lirism superficial; sau unele poezii despre Bulgaria ale lui A.E. Baconsky, în care este evidentă incapacitatea de a vedea imaginea grandioasă în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
saltul calitativ al poeziei noastre dacă comparăm poezia lui Eugen Jebeleanu din Inimi sub săbii cu Lidice sau Bălcescu, dacă comparăm volumul Ninei Cassian La scara 1/1 cu poezia Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război sau Cântecele de galeră ale lui Cicerone Theodorescu cu Certificatul de alegător. Noi ne mândrim astăzi că poezia noastră este o poezie cu tendință, cu tendința de-a exprima adevărul vieții pătrunsă de înaltele idealuri umane ale socialismului și comunismului. Ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ponderat și dârz, el stârnește tot atâta de mult avânt ca și exprimarea patetică din poemele lui Dan Deșliu, în care elanul se îmbină cu justa alegere a expresiilor puternice și combative: sau ca și pasiunea ce străbate versurile învecinate cântecului popular ca simplitate ale Mariei Banuș; sau ca și energia și dinamismul strunit în cuvinte și imagini sigure, bine elaborate ale lui E. Jebeleanu; sau ca și apriga combativitate alternând cu simțăminte de gingășie și de duioșie a lui Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]