34,705 matches
-
de două simboluri heraldice. Prima stemă, adoptată în secolul al XIX-lea, este de fapt stema județului Bălți și nu a orașului. Prima stemă a urbei este aprobată abia în 1930. În perioada sovietică Bălțiul a fost lipsit de un simbol heraldic, existând însă un proiect nerealizat. După căderea comunismului stema a devenit un subiect de dispută. Până la urmă, a fost elaborată o stemă de compromis, adoptată de Consiliul Municipal Bălți și Comisia Națională de Heraldică în 2006 . Primul simbol utilizat
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
un simbol heraldic, existând însă un proiect nerealizat. După căderea comunismului stema a devenit un subiect de dispută. Până la urmă, a fost elaborată o stemă de compromis, adoptată de Consiliul Municipal Bălți și Comisia Națională de Heraldică în 2006 . Primul simbol utilizat a fost stema ținutului basarabean Iași (din 1884 - redenumit în ținutul Bălți), cu capitala la Bălți, aprobată de împăratul rus Nicolae I la 2 aprilie 1826. Stema reprezenta un scut dreptunghiular, ascuțit în partea de jos (scut francez), încadrat
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. La 30 martie 2006 Consiliului Municipiului Bălți a aprobat nou blazon al urbei. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă: Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smaltul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
modern, un teatrul vulgar care nu mai ține seama de opera autorului. "„Nu mai pot sta în sală să văd vulgaritatea teatrului actual. Spre exemplu „Nora” lui Ibsen este o femeie pură, dar când este pe scena sibiană ea devine simbolul femeii obscene.”"
Paul Mocanu (actor) () [Corola-website/Science/323159_a_324488]
-
morminte regale, care le-au permis să stabilească existența unei legături genetice între grupul etnic coreean și anumite grupuri etnice din India, Malaezia și Thailanda. Cercetarea continuă. Arheologii au descoperit o piatră cu doi pești care se sărutau reciproc, un simbol al regatului Gaya, care este unic pentru familia regală în Mishra Ayodhya, India. Această legătură regal prevede dovezi suplimentare că a existat un angajament activ comercial între India și Coreea de la sosirea reginei în Coreea.
Heo Hwang-ok () [Corola-website/Science/323213_a_324542]
-
Gura Humorului se află la marginea de nord a orașului, la circa 700 m de gară. El datează din secolul al XVIII-lea. Aici se află 2.000 de pietre funerare, pe care sunt sculptate stele funerare impresionante, precum și leul (simbol al iudaismului). Printre cei care au fost înmormântați aici se află și Sara Schmidt, mama celebrului tenor cernăuțean Joseph Schmidt (1904-1942), decedată la 31 mai 1950.
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
ale amatorilor, incluzând buletinele informative ale cluburilor și buletinele bisericești. Erau în mod deosebit populare în rândul amatorilor științifico-fantasticului, care le foloseau extensiv în producția fanzinelor pe la jumătatea secolului al XX-lea, înainte ca fotocopiatul să devină ieftin. Literele și simbolurile tipografice erau uneori folosite pentru crearea ilustrațiilor, ca un precursor al artei ASCII. Deoarece schimbarea culorii cernelii într-un șapirograf putea fi un proces laborios, implicând curățarea extensivă a mașinii sau, la modelele mai noi, înlocuirea tamburului sau a rolelor
Șapirograf () [Corola-website/Science/323238_a_324567]
-
se sting. El se poate transforma chiar într-o trăsură, unde apare din nou sub forma sa de roată din stânga, deși ambele roți din acest transport sunt în flăcări. Ca o trăsură, el are culoarea neagră și roșie, și are simbolul negru pe spate care apare pe pieptul oameniilor care sunt legați de înțelegerea lui Ai de a merge în iad după moartea lor. De cele mai multe ori, Wanyūdō este calm și manierat. El de obicei, pare să fie reticent în a
Wanyūdō () [Corola-website/Science/323259_a_324588]
-
element din formula 9 să fie pus in corespondență cu exact un singur element din formula 5. Formal, formula 13 în cazul mașinilor nedeterministe și formula 14 în cazul mașinilor Turing deterministe. Astfel, în cazul mașinilor Turing nedeterministe, unei stări interne curente și unui simbol curent pe bandă le pot corespunde mai multe stări interne alternative distincte imediat următoare. efectuază, în mod nedeterminist, oricare dintre mai multele tranziții posibile pentru starea curentă și simbolul aflat pe bandă sub capul de citire. Astfel, există mai multe
Mașina Turing nedeterministă () [Corola-website/Science/323295_a_324624]
-
în cazul mașinilor Turing nedeterministe, unei stări interne curente și unui simbol curent pe bandă le pot corespunde mai multe stări interne alternative distincte imediat următoare. efectuază, în mod nedeterminist, oricare dintre mai multele tranziții posibile pentru starea curentă și simbolul aflat pe bandă sub capul de citire. Astfel, există mai multe căi de execuție posibile, adică secvențe de tranziții de stare, deplasări de cap de citire și scrieri de simboluri pe bandă, pentru aceleași date de intrare. Spunem că mașina
Mașina Turing nedeterministă () [Corola-website/Science/323295_a_324624]
-
oricare dintre mai multele tranziții posibile pentru starea curentă și simbolul aflat pe bandă sub capul de citire. Astfel, există mai multe căi de execuție posibile, adică secvențe de tranziții de stare, deplasări de cap de citire și scrieri de simboluri pe bandă, pentru aceleași date de intrare. Spunem că mașina nedeterministă se oprește, sau „acceptă” datele de intrare, dacă există cel puțin o secvență de execuție care duce din starea inițială la o stare acceptoare. Tot așa cum o funcție este
Mașina Turing nedeterministă () [Corola-website/Science/323295_a_324624]
-
Vâlcea; <br>- editarea revistei "O.N.T. România" <br>- popularizarea, prin imagine și sunete, a frumuseților naturale și bogățiile țării. Amintim câteva cabane construite în acea perioadă: Acțiunile companiei se tranzacționează la categoria de bază a pieței Rasdaq, secțiunea XMBS, sub simbolul ONZV. deține hotelul "New Montana" din Sinaia cotat la patru stele, precum și 30 de procente din capitalul Companiilor Hoteliere Grand, proprietar al hotelului JW Marriott din București. ONT Carpați a încheiat anul 2006 cu chaltuieli de 17,61 milioane lei
ONT Carpați () [Corola-website/Science/323292_a_324621]
-
să mărturisească toate abaterile copiilor lui Israel și toate fărădelegile lor. Țapul era trimis în pustie și purta asupra lui toate păcatele lor. El se ducea singur în sălbăticie unde va muri sub judecată. Azazel, țapul care se duce, este simbol al lui Mesia care ia asupra lui greșelile noastre, ispășindu-le în locul vinovaților: " „Noi rătăceam cu toții... Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor"" (Isaia 53:6). El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn
Yom Kippur (mesianic) () [Corola-website/Science/324031_a_325360]
-
sprijinul pentru recursului guvernului italian împotriva hotărârii. Decizia Curții a fost deplâns, de asemenea, și de către Biserica Ortodoxă a Greciei. În Parlamentul European au fost depuse două propuneri de rezoluție: Una pentru "recunoașterea [..] libertății statelor membre de a expune orice simbol religios în public" iar alta declarând că "doar statele bazate pe principiul separării dintre biserică și stat - spre deosebire de statele teocratice - pot găsi soluții adecvate pentru a proteja dreptul tuturor la libertatea de gândire, conștiință și religie, dreptul la educație și
Cauza Lautsi vs. Italia () [Corola-website/Science/324048_a_325377]
-
principiul separării dintre biserică și stat - spre deosebire de statele teocratice - pot găsi soluții adecvate pentru a proteja dreptul tuturor la libertatea de gândire, conștiință și religie, dreptul la educație și interzicerea discriminării" și "nu ar trebui să fie obligatorie afișarea de simboluri religioase în spații utilizate de către autoritățile publice". În martie 2010, cauza a fost transferată la Marea Cameră a Curții. Zece țări, 33 deputați europeni și mai multe organizații neguvernamentale au fost autorizate în calitate de părți terțe să prezinte observații scrise în timp ce
Cauza Lautsi vs. Italia () [Corola-website/Science/324048_a_325377]
-
nu este suficient în sine pentru a indica un proces de îndoctrinare din partea statului pârât și de a stabili o încălcare a cerințelor articolului 2 din Protocolul nr 1". Aceasta a adăugat că "o cruce pe un perete este un simbol în esență pasiv și (...) nu poate fi considerată a avea o influență asupra elevilor comparabilă cu cea a discursului didactic sau participarea la activități religioase"
Cauza Lautsi vs. Italia () [Corola-website/Science/324048_a_325377]
-
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului sau Decizia CNCD 323/2006 este o decizie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării din România (CNCD) cu privire la afișarea simbolurilor religioase în școlile publice. Cazul a fost adus la CNCD de Emil Moise, un profesor și părinte din județul Buzău, care a declarat că afișarea publică a icoanelor ortodoxe în sălile de clasă constituie o încălcare a separării dintre biserică
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
și de stat în România și discriminează împotriva celor atei, agnostici și non-religioși. La 21 noiembrie 2006, CNCD a admis plângerea lui Moise, hotărând că Ministerul Educației, care operează școlile publice, trebuie "să respecte caracterul laic al statului" și că "simbolurile religioase trebuie să fie afișate doar în timpul lecțiilor de religie sau în zonele dedicate exclusiv educației religioase. " La data de 11 iunie 2008, Înaltă Curte de Casație și Justiție a decis că prezența icoanelor în școli este legală, practic anulând
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
În 2005, Emil Moise (care se afirma a fi creștin-ortodox) a chemat în instață Inspectoratul Școlar Județean Buzău din cauza prezenței icoanelor ortodoxe românești în școala fiicei sale, Liceul de Artă "Margareta Sterian" din Buzău. El a susținut că prezența acestor simboluri religioase într-o instituție de stat este o încălcare a libertăților de conștiință și religie, garantate prin constituția României. Tribunalul Buzău s-a pronunțat pe data de 27 martie 2005, prin Decizia 157 / 2005, ca: În acest fel, Tribunalul Județean
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
o încălcare a libertăților de conștiință și religie, garantate prin constituția României. Tribunalul Buzău s-a pronunțat pe data de 27 martie 2005, prin Decizia 157 / 2005, ca: În acest fel, Tribunalul Județean a respins plângerea lui Moise, susținând menținerea simbolurilor religioase în Liceul de Artă "Margareta Sterian". Moise a făcut apel la Curtea de Apel Ploiești, care a confirmat decizia Tribunalului Județean de pe 20 iulie 2006. În iulie 2006, Moise a depus o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
Ploiești, care a confirmat decizia Tribunalului Județean de pe 20 iulie 2006. În iulie 2006, Moise a depus o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, susținând discriminarea pe criterii de religie în conformitate cu de legea anti-discriminare din 2000, și cerând îndepărtarea simbolurilor religioase din toate instituțiile de învățământ publice românești. La 13 noiembrie 2006, un numar de organizații non-guvernamentale românești au trimis o scrisoare sprijinând plângerea lui Emil Moise la CNCD, prinț e care Asociația Pro Democrația, Societatea Culturală Noesis, Centrul Educația
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
susținut, de asemenea, plângerea. La data de 14 noiembrie 2006, Emil Moise a fost audiat la sediul CNCD din București. La aceeași dată, secretarul de stat pentru Culte, Adrian Lemeni, a făcut, de asemenea, o prezentare la CNCD, cerând că simbolurile religioase să fie menținute în școli. El a susținut că icoanele ortodoxe nu sunt un obiect de "venerare religioasă", ci mai degrabă "un simbol al libertății, precum și un puternic simbol național, ele fiind considerate expresii ale patrimoniului spiritual și cultural
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
de stat pentru Culte, Adrian Lemeni, a făcut, de asemenea, o prezentare la CNCD, cerând că simbolurile religioase să fie menținute în școli. El a susținut că icoanele ortodoxe nu sunt un obiect de "venerare religioasă", ci mai degrabă "un simbol al libertății, precum și un puternic simbol național, ele fiind considerate expresii ale patrimoniului spiritual și cultural ale României." El a concluzionat prin a spune că: Decizia CNCD cu privire la plângerea lui Moise a fost făcută pe 21 noiembrie 2006. La această
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
a făcut, de asemenea, o prezentare la CNCD, cerând că simbolurile religioase să fie menținute în școli. El a susținut că icoanele ortodoxe nu sunt un obiect de "venerare religioasă", ci mai degrabă "un simbol al libertății, precum și un puternic simbol național, ele fiind considerate expresii ale patrimoniului spiritual și cultural ale României." El a concluzionat prin a spune că: Decizia CNCD cu privire la plângerea lui Moise a fost făcută pe 21 noiembrie 2006. La această dată, CNCD a emis un comunicat
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
istorică a contribuțiilor creștinismului la formarea poporului român . Acum, facem apel la stat, prin Ministerul Educației, să își asume responsabilitățile cu privire la ceea ce se întâmplă în școli, în acest sens "". Decizia CNCD a provocat dezbateri publice pe scară largă cu privire la problema simbolurilor religioase din școlile publice, si, de asemenea, cu privire la rolul general al religiei în societatea românească. Emil Moise a laudat decizia CNCD de a admite plângerea să, susținând că a fost "un rezultat extraordinar" în separarea dintre biserică și stat, și
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]