337,758 matches
-
așezate de jur-împrejur se ajungea printr-o poartă monumentală. Marea sală se găsea, fie în față, fie în partea laterală a curții. Lângă ea mai era încă o sală care slujea drept capelă. Școlile primare și seminariile constituiau rețeaua de învățământ din Imperiul Otoman. Aceștia au preluat modelul selgiucizilor în domeniul învățământului. Școlile primare existau într-un număr prea mic, iar de obicei puteau fi găsite în apropierea moscheilor. În aceste școli se învățau alfabetul, Coranul și aritmetica. În funcție de mărimea domeniului
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
se găsea, fie în față, fie în partea laterală a curții. Lângă ea mai era încă o sală care slujea drept capelă. Școlile primare și seminariile constituiau rețeaua de învățământ din Imperiul Otoman. Aceștia au preluat modelul selgiucizilor în domeniul învățământului. Școlile primare existau într-un număr prea mic, iar de obicei puteau fi găsite în apropierea moscheilor. În aceste școli se învățau alfabetul, Coranul și aritmetica. În funcție de mărimea domeniului cu care fusese înzestrată, fiecare școală avea un anumit număr de
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
asistenți, ori studenții seminariilor superioare. Constantinopolul cu ajutorul moscheilor și școlilor sale a luat aspectul unui oraș musulman, dincolo de capitala imperiului, devenind și capitala civilizației întregilor popoare musulmane. În secolul al XV-lea marele vizir Mahmud-pașa a reorganizat întregul sistem de învățământ din Imperiul Otoman, fixând trei grade de școli: Gradul de școli era direct proporțională cu mărimea domeniilor cu care era înzestrat. Mai exista încă un tip de medrese, numită "Sahil elli", unde învățau fiii suveranilor și marilor demnitari. În seminariile
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
avansați și ajungeau să dețină funcții de stat, cum ar fi judecători militari și kadii ai ținuturilor. Până la începutul secolului al XVIII-lea seminariile de grad inferior și superior și școlile elementare de cartier și din sate reprezentau instituțiile de învățământ din Turcia, toate având caracter religios. În timpul sultanului Mahmud al II-lea (1808-1839) învățământului i se va acorda o mai mare importanță. Medrese sau școala otomană nu mai corespundea cerințelor timpului condus de idei progresiste, iar aerul conservator al acestei
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
kadii ai ținuturilor. Până la începutul secolului al XVIII-lea seminariile de grad inferior și superior și școlile elementare de cartier și din sate reprezentau instituțiile de învățământ din Turcia, toate având caracter religios. În timpul sultanului Mahmud al II-lea (1808-1839) învățământului i se va acorda o mai mare importanță. Medrese sau școala otomană nu mai corespundea cerințelor timpului condus de idei progresiste, iar aerul conservator al acestei școli venea în contradicție cu aceste idei, însă nu se putea vorbi de o
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
soluție de compromis. Acesta a lăsat aceste seminarii să-și continue activitatea, dar s-au construit și alte școli adecvate exigențelor statului. Sultanul Mahmud, partizan cunoscut al unor idei europene și mai ales ale celor aparținând enciclopediștilor, a declarat obligatoriu învățământul elementar.În firman se prevedea obligativitatea disciplinelor religioase, pe lângă scris și citit. Învățământul primar obligatoriu era o practică întâlnită numai în capitala statului, Istanbul. Astfel în cartierele istanbuleze vor apărea gimnaziile ( "ruștie" ). La sfârșitul secolului al XVII-lea au luat
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
s-au construit și alte școli adecvate exigențelor statului. Sultanul Mahmud, partizan cunoscut al unor idei europene și mai ales ale celor aparținând enciclopediștilor, a declarat obligatoriu învățământul elementar.În firman se prevedea obligativitatea disciplinelor religioase, pe lângă scris și citit. Învățământul primar obligatoriu era o practică întâlnită numai în capitala statului, Istanbul. Astfel în cartierele istanbuleze vor apărea gimnaziile ( "ruștie" ). La sfârșitul secolului al XVII-lea au luat ființă școala superioară de ingineri, în anul 1827 școala de război, iar după
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
programa școlilor de tip medrese nu a fost modernizată, la fel cum nici noile școli nu au putut fi îndepărtate de sfera de influență a religiei. La începutul secolului XX, autoritățile au priceput că medresele nu mai puteau satisface cerințele învățământului necesar statului turc și s-a hotărât înființarea unui sistem de învățământ după modelul european. Astfel își face apariția o structură de învățământ susținută de stat, dar care persista în a păstra influența culturii medievale orientale prin acordarea priorității disciplinelor
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
nici noile școli nu au putut fi îndepărtate de sfera de influență a religiei. La începutul secolului XX, autoritățile au priceput că medresele nu mai puteau satisface cerințele învățământului necesar statului turc și s-a hotărât înființarea unui sistem de învățământ după modelul european. Astfel își face apariția o structură de învățământ susținută de stat, dar care persista în a păstra influența culturii medievale orientale prin acordarea priorității disciplinelor religioase și a limbilor arabă și persană. Odată cu adoptarea sistemului juridic laic
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
influență a religiei. La începutul secolului XX, autoritățile au priceput că medresele nu mai puteau satisface cerințele învățământului necesar statului turc și s-a hotărât înființarea unui sistem de învățământ după modelul european. Astfel își face apariția o structură de învățământ susținută de stat, dar care persista în a păstra influența culturii medievale orientale prin acordarea priorității disciplinelor religioase și a limbilor arabă și persană. Odată cu adoptarea sistemului juridic laic ( 1926) se va laiciza și învățământul și cultura. Încă de la începutul
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
face apariția o structură de învățământ susținută de stat, dar care persista în a păstra influența culturii medievale orientale prin acordarea priorității disciplinelor religioase și a limbilor arabă și persană. Odată cu adoptarea sistemului juridic laic ( 1926) se va laiciza și învățământul și cultura. Încă de la începutul războiului de independență, Mustafa Kemal Atatürk se gândea la o reformă a învățământului, care ar fi permis națiunii să intre în rândurile țărilor civilizate și să se dezvolte într-o manieră armonioasă aducând cu sine
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
orientale prin acordarea priorității disciplinelor religioase și a limbilor arabă și persană. Odată cu adoptarea sistemului juridic laic ( 1926) se va laiciza și învățământul și cultura. Încă de la începutul războiului de independență, Mustafa Kemal Atatürk se gândea la o reformă a învățământului, care ar fi permis națiunii să intre în rândurile țărilor civilizate și să se dezvolte într-o manieră armonioasă aducând cu sine fericirea și bunăstarea noii republici. Mustafa Kemal Atatürk spunea următoarele: „Consider că instrucțiunea și educașia tinerei generații este
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
Mă gândesc la o cultură și educație potrivite specificului națiunii noastre, conformă particularităților dezvoltării noastre istorice”. La 3 martie 1924, în urma hotărârii luate de Adunarea națională vor fi desființate califatul și medresele, realizându-se astfel laicizarea și unitatea sistemului de învățământ. În acest sens se vor adopta o serie de măsuri menite să crească numărul școlilor de toate gradele. Așadar s-au întemeiat școli profesionale, lucru nemaiîntâlnit până atunci, iar în anul 1933 Școala superioară de la Istanbul își ia numele de
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
de la Ankara. În 1937 în cadrul discursului rostit la deschiderea Adunării naționale, Atatürk a propus înființarea unei universități și într-unul din orașele din Anatolia orientală. Această dorință s-a împlinit după moartea lui Atatürk prin construirea Universității de la Erzurum. Modernizarea învățământului din Turcia va continua cu adoptarea oficială a alfabetului latin la 3 noiembrie 1928. În secolele XIV și XV în tradiția selgiucidă a fost ridicat un număr mare de medrese, însă acestea au dispărut în mare parte. Și acelea care
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
a cărămizii. Tot în Bursa se păstrează și moscheea- medrese a lui "Hudavendigâr Murăd I", o clădire la parterul căreia se află moscheea și sălile de studiu și la etaj camerele studenților. Este un lăcaș care reunește frumusețea arhitecturală cu învățămintele coranice.
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
ulterior cu Abu Ya’la al-Saghir, alte două figuri proeminente ale curentului hanbalit. Ibn al-Jawzi a primit o educație religioasă tradițională, și după terminarea studiilor a ales o carieră de profesor, devenind în anul 1161 directorul a două instituții de învățământ religios. Un pasionat al doctrinei hanbali (una dintre cele patru școli de drept islamic), Ibn al-Jawzi este unul dintre cei mai importanți imami ai vremii. Predicile sale erau conservatoare și susțineau politicile religioase ale puterii de la Bagdad. Ca urmare, acesta
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
palat cât și în fața unor mulțimi numeroase). În același timp, Ibn al-Jawzi dorea restaurarea califatului, considerat un simbol al legitimității guvernării și al unității printre musulmani. Pentru mulți ani califatul a fost asociat cu abasizii care au susținut și încurajat învățământul și rugăciunile în sfera publică din Bagdad. Printre studenții săi s-au numărat inclusiv fiul său Muhyi al-Din Yusuf, care ulterior a ajuns profesor în cadrul institutului al-Musta’Sim Billah, fiul său cel mare Ali al-Nasikh, nepotul său, Shams al-Din Yusuf
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
în 1928 alfabetul latin. Turcia este așadar singurul stat laic cu majoritate musulmană. Totuși, aceasta laicitate nu înseamnă o separare completă a bisericii de stat, precum în Occident, ci doar o formă tutelara impusă de stat, religiei. Ca o paranteză, învățământul religios obligatoriu (de factură sunnita) va fi reintrodus de Constituția din 1982. În această privință să remarcam că Atatürk a cerut traducerea Coranului în turcă și l-a citit el însuși în public în 1932, desi Coranul poate fi lecturat
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
noaste, devenind o comunitate organizată până la finalul acestuia, pe fondul toleranței religioase a conducătorilor parți. La sosirea arabilor musulmani, în secolul al VII-lea, Biserica Răsăriteană rivaliza cu celalte biserici importante, din perspectiva numărului de adepți și a sistemului de învățământ, iar adepții acesteia, vorbitori de aramaică, reprezentau majoritatea populației sedentare a Irakului. Sub dominație musulmană, creștinii aveau statutul de dhimmi, desfășurând diverse activități, adesea în poziții înalte, precum cele din fruntea ministerelor. De asemenea aceștia au avut o contribuție majoră
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
ce se referea la informal în mod evident la filierele Ruqfa' ce dominau o bună parte din domeniile industriale. Pe data de 5 august 1994, Consiliul Național de Fatwa din Malaysia a decis în mod unanim că Darul Arqam și învățămintele sale au deviat în mod clar de la islam. Dintre cele zece acuzații aruncate asupra Darul Arqam, mesianismul a fost una dintre cele mai importante probleme ce au stat la baza fricțiunilor dintre autoritățile religioase oficiale și Darul Arqam. În ceea ce privește mesianismul
Ustaz Ashaari Muhammad () [Corola-website/Science/331985_a_333314]
-
Ioan Ciurea (scris uneori și Ion Ciurea sau Ion Ciure) (n. 21 martie 1840, Iași - d. 5 decembrie 1891, Iași) a fost un medic român, unul din întemeietorii învățământului medical ieșean, și om politic, senator de Iași. Ioan Ciurea a fost decan al Facultății de Medicină din Iași între anii 1881-1889 și primul profesor de medicină legală la Facultatea de Drept între anii 1866-1882 și la Facultatea de Medicină
Ioan Ciurea (medic) () [Corola-website/Science/332001_a_333330]
-
Sfântul Spiridon” din Iași, devenind, în 1869, medic primar prin concurs. În timpul Războiului de Independență a ocupat postul de medic șef al Diviziei a IV-a și a condus spitalul militar din Iași. Ioan Ciurea a fost unul dintre organizatorii învățământului în Moldova. A înființat în 1867, alături de Ioan M. Melik, Petru Poni, Neculai Culianu, Pavel Paicu și D. Quinezu, liceul privat Institutul Academic care, prin fuzionarea ulterioară, în 1879, cu Liceul Nou și-a schimbat numele în Institutele Unite, instituție
Ioan Ciurea (medic) () [Corola-website/Science/332001_a_333330]
-
Moldova. A înființat în 1867, alături de Ioan M. Melik, Petru Poni, Neculai Culianu, Pavel Paicu și D. Quinezu, liceul privat Institutul Academic care, prin fuzionarea ulterioară, în 1879, cu Liceul Nou și-a schimbat numele în Institutele Unite, instituție de învățământ considerată ca cel mai bun liceu din Moldova în perioada sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului al XX-lea. A fost, de asemenea, unul dintre susținătorii ideii de înființare a unei facultăți de medicină în Iași, fiind numit
Ioan Ciurea (medic) () [Corola-website/Science/332001_a_333330]
-
multe săli: Muzeul Academic prezintă o parte însemnată din patrimoniul documentar al Universității și diverse obiecte cu semnificație simbolică deosebită. Spațiul muzeal este organizat atât după criterii tematice, cât și prin raportare la diversele etape istorice prin care a trecut învățământul superior ieșean. A fost amenajată o replică a cabinetului rectorului în care pot fi admirate simbolurile Universității, decorații și diverse sigilii, precum ciocanul și mistria folosite la solemnitatea așezării pietrei fundamentale a palatului universitar, pe 23 mai 1893. Evoluția istorică
Muzeul Universității „Al. I. Cuza” () [Corola-website/Science/332006_a_333335]
-
o facem. Educația este diferită de noțiunea de învățare. Majoritatea oamenilor pot fi învățători, însă numărul educatorilor este drastic limitat”". În România, în ultimii 20 ani s-au creat mai multe școli și universități, fondate de către organizația "Lumină - Instituții de Învățământ" Conform unui articol publicat în Adevărul, Mișcarea Gulen a creat licee în peste 140 de țări, bănci, companii media. Revista susține că, Gulen chiar dacă clericul promovează dialogul interconfesional, detractorii îl acuză că urmărește o agendă islamistă secretă, ba mai mult
Mișcarea Gülen () [Corola-website/Science/332026_a_333355]