34,048 matches
-
de această dată (cum s-a mai arătat a fi poezia N-om cânta nicicând ce moare apărută în volumul Zile slăvite și purtând dedicația „Tovarășului Mihai Beniuc”) de către frumoasa poezie a lui Beniuc N-am putut să cânt în cântec - adevărat cristal, reflectând pe multiple fațete arta poetică și întreaga activitate a unui poet de seamă (...). Ceea ce trebuie să i se impute însă poetului Frunză este faptul că și-a impus să scrie numai o asemenea poezie și nu orice
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ciclurilor de versuri publicate de Baconsky în Almanahul literar din Cluj, după cum nu este străin nici altor poezii apărute în această revistă. Dacă poetului îi place să-și audă propriul său glas, să se admire singur și să prezică drumul cântecului său peste veacuri, el este într-adevăr «personal» în creație dar ceea ce scrie nu suscită interesul cititorilor, îi lasă profund indiferenți. Noi milităm pentru acea personalitate a poetului care să izvorască din adeziunea sa la lupta poporului, din spiritul său
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rar ne întâlnim!/ Uneori în calde seri, târziu,/ Vara toată, nu suntem alături/ Iarna, pașii noștri pe omături/ Urme-alăturate nu înscriu. Era oare nevoie ca Almanahul literar să reînvie moda romanțelor ieftine, care se tipăreau cu zecile în broșurele de cântece, acum două sau trei decenii?(...) Cu uimire am citit poezia lui V. Felea Iubește sportul: Iubește, tovarășe sportul,/ nu lenea și somnul, - tristețea;/ Și nu te mai plânge-n zadar./ Prea iute s-a dus tinerețea/ Și mușchii mereu i-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
satul din vale. Liana Maxy deformează și caricaturizează în mod vulgar o operă literară deosebit de valoroasă (...). Revista Contemporanul publică de asemenea unele lucrări făcute de mântuială, neartistice, îndeosebi la date festive sau comemorări. Așa este, de pildă, poezia Letiției Papu, Cântec de mai - sinteză completă a clișeelor genului festiv (...). Publicului nostru nu-i poate fi indiferent faptul că Mihai Beniuc - poet apreciat și iubit de poporul nostru încă din anii dinainte de 23 August 1944 - semnează în Viața militară o lucrare intitulată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
studentă. Nici la plenara scriitorilor din martie nu s-a discutat despre această nouă comandă socială. Este adevărat, însă, că, în chiar zilele când Contemporanul dădea publicității lucrările plenarei, Eugen Frunză 59 publică în aceeași revistă un triptic liric intitulat Cântec de iubire, pe care îl reproducem în note, sugerând cititorului să-l parcurgă, întrucât în acest context, se vor face câteva referiri la aceste versuri. Fără a avea pretenția de a epuiza toate discuțiile pe marginea poeziei de dragoste - patent
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fi de pildă, poeziile de dragoste (...). În țara noastră crește un tineret nou, care muncește și construiește cu voioșie, care se bucură de viață și de munca sa, care iubește cum iubește numai un tineret liber, sănătos, fericit! Tineretul așteaptă cântecele poeților despre dragoste, despre chipul fetei iubite, cântecele de dor și fericire (...). Cu câtă platitudine și monotonie este redată în unele poezii viața sufletească intimă a muncitorilor stahanoviști! Sentimentul dragostei este înfățișat ca un calcul rațional, determinat de normele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastră crește un tineret nou, care muncește și construiește cu voioșie, care se bucură de viață și de munca sa, care iubește cum iubește numai un tineret liber, sănătos, fericit! Tineretul așteaptă cântecele poeților despre dragoste, despre chipul fetei iubite, cântecele de dor și fericire (...). Cu câtă platitudine și monotonie este redată în unele poezii viața sufletească intimă a muncitorilor stahanoviști! Sentimentul dragostei este înfățișat ca un calcul rațional, determinat de normele pe care le depășește fata iubită, care este muncitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fericit ce sunt, se străvede o anumită tendință de simplificare a complexității vieții sufletești a oamenilor, pentru a nu lăsa impresia că dragostea este privită doar ca un simțământ intim «prea personal». Mult mai reușit este cel de-al treilea cântec de iubire al poetului, De va fi să fim vreodată: Despărțiți în calea grea/ Steagul luptei ne-nfricată/ Să-l urmezi, iubita mea./ Să nu uiți izbânda floare/ Ce ți-am prins-o-n păr dintâi:/ Roșiei flori nepieritoare/ Credincioasă să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vechi de A.E. Baconsky, de pildă, se numesc: De dragoste și Poezie de dragoste la mutarea în locuință nouă (de altfel, singurele sale versuri de dragoste); un ciclu recent al lui Eugen Frunză publicat în Contemporanul poartă titlul generic Cântece de iubire, iar o poezie a lui V. Nicorovici (tot în Contemporanul) se intitulează pur și simplu Iubire. De unde vine oare sfiala atâtor poeți ori de câte ori e vorba să exprime situații sufletești de-o natură mai personală...?(...) Cum se explică împrejurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
altfel, caracterul de manifest și de frondă al versurilor cu pricina e într-atâta vădit, încât una din poete (ghiciți-o!) nici nu se poate reține să nu exclame la mijloc de poezie de dragoste: Dacă nici ăsta nu-i cântec de dragoste, care-i? Există o sinceritate târâtoare, lipsită de perspectivă și elan, prin prisma căreia realitatea apare micșorată, împuținată, golită de conținut, așadar meschină, fără valoare, după cum există o sinceritate a celui ce stă în chiar postul de observație
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
meschină, fără valoare, după cum există o sinceritate a celui ce stă în chiar postul de observație al frontului de luptă (...). Toate aceste lucruri simți nevoia să le spui după ce ai citit poeme de dragoste ca acelea obosit-intimist al Mariei Banuș (Cântecul părului alb), ori cel al Ninei Cassian, de un răsfăț formalist insuportabil (Cântec în zori) - ambele criticate, și pe bună dreptate, la apariția lor. În ce privește poemul Veronicăi Porumbacu, Vor trece ani, cumințenia lui ștearsă care nu exclude totuși prezența unei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
postul de observație al frontului de luptă (...). Toate aceste lucruri simți nevoia să le spui după ce ai citit poeme de dragoste ca acelea obosit-intimist al Mariei Banuș (Cântecul părului alb), ori cel al Ninei Cassian, de un răsfăț formalist insuportabil (Cântec în zori) - ambele criticate, și pe bună dreptate, la apariția lor. În ce privește poemul Veronicăi Porumbacu, Vor trece ani, cumințenia lui ștearsă care nu exclude totuși prezența unei recuzite erotice uzate (poeta respinge cu un orgoliu cam demodat «auritele pocale» și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tinerilor poeți Rău și Nicorovici? Ele nu sunt la urma urmelor decât modeste «contribuții» la o prezentare pasionată și caldă a unor abstracțiuni personificate purtând numele de «iubire», în comparație cu acele producții care dau tonul în această privință, identificate în persoana Cântecelor de iubire (Contemporanul nr.14/1953) ale poetului Eugen Frunză. Pentru că, dacă e vorba de prezentarea pasionată și caldă și pe deasupra și puținel șăgalnică, iar pe alocuri chiar gravă a unor curate abstracțiuni - aceasta se întâlnește din plin în ciclul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vorba de prezentarea pasionată și caldă și pe deasupra și puținel șăgalnică, iar pe alocuri chiar gravă a unor curate abstracțiuni - aceasta se întâlnește din plin în ciclul menționat. Dar să vedem mai întâi ce vrea să ne spună poetul în cântecele sale. Și întrucât el procedează metodic, să procedăm și noi la fel: - Dragostea poetului pentru iubită - în noile condiții de viață - e trainică și nu cunoaște sfârșit pentru că: Slujind obșteștii fericiri Din zori în seară cei doi se împărtășesc din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
face că «viza» care în cazul poetei Nina Cassian - de pildă - avea menirea să acopere izbucnirile individualiste și cochetarea poetei cu formalismul, este chemată în împrejurarea de față să aștearnă un văl de naturalețe și spontaneitate peste goalele abstracțiuni ale «cântecelor»”. *** Petre DRAGOȘ 62, într-o scrisoare trimisă la Contemporanul: „Tovarăși, mă surprind anumite concepții, tonul și limbajul ce se strecoară în vremea din urmă în unele din articolele noastre de critică sau discuție literară. (...) De asemenea, Scânteia a analizat recent
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ar putea spune că în lirica noastră au lipsit cu totul cazurile de „evadare”, când unul sau altul dintre poeți, desprinzându-se din „gros”', au încercat în mod curajos s-o rupă cu pedalarea pașnică și rutinieră și fără perspectivă (...)». Cântecele de iubire ale lui Eugen Frunză sunt apostrofate drept inspirate «articole de ziar», «goale abstracțiuni», «colocvii ale poetului cu iubita» (...). Pe un ton de superioritate cu nimic justificat, autorul articolului împarte sentințe și dă lecții de cea mai elementară măiestrie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe prietena ei, și-și stăpânește suferința: dar află că el o iubește nu pe prietena ei, ci pe ca. Această întâmplare atât de firească, de omenească, se desfășoară în câteva episoade întrerupte de momente lirice, de meditații ale eroinei, cântece ale unei inimi tinere și dornice de fericire, de viață creatoare, dornice de a da înapoi în chip de invenții științifice, de înfăptuiri în folosul poporului, elanul, învățătura pe care i le-au dăruit patria, partidul (...). Dealuri natale, sondele mele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prospețime tinerească, uneori un elan, care te cuceresc (...). Flacăra care arde în poemul Aurorei Cornu e curată, și anunță văpaia mistuitoare a unei tinereți care învinge și cucerește orice înălțimi (...). Compozitorii noștri se plâng adesea de lipsa unor texte pentru cântece. În unele privințe, scriitorii ar trebui să le dea dreptate. Dar uneori, poate că ei nu aleg întotdeauna drumul cel mai bun. De ce nu compun mai des tovarășii noștri compozitori muzică pe poezii de Eminescu, sau alt poet clasic? Cât
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Prin aceasta se și deosebește de exercițiile rimate care se pretind poezii de dragoste (...). Și iată în schimb, cât de firesc, de spontan e acest moment inițial din poemul Aurorăi Cornu, unde, într-un ceas de răgaz, eroina își ascultă cântecul inimii: Un tei se leagănă deasupra mea Cum doar în Prahova se legăna Trec tinerii îndrăgostiți pe-alei, Ce, inima nu-și cere dreptul ei? Oare și mie cum mi-ar sta în seară Cu... asistentul nostru bunăoară (...) Incontestabil că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
conformismului placid”. POEZIA DEBUTANȚILOR. ALTE PROFILURI LIRICE O trăsătură distinctivă a anului este numărul mare al poeților debutanți în volum, comparativ cu anii anteriori. Debutează editorial Alexandru Andrițoiu (în Țara Moților se face ziuă), Werner Bossert (Vânt nou), Florin Mugur (Cântecul lui Philip Müller), Ion Petrache (Aripi), Aurel Rău (Mesteacănul), Ștefan Iureș (Cuvânt despre tinerețe și Urmașii lui Roaită). Dintre poeții consacrați, publică două volume Mihai Beniuc (Pe aici nu se trece!; O seamă de poeme) și Veronica Porumbacu (Ilie Pintilie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
volume Mihai Beniuc (Pe aici nu se trece!; O seamă de poeme) și Veronica Porumbacu (Ilie Pintilie; Prietenii mei) și câte un volum: A. Toma (Poezii alese, colecția Biblioteca școlarului - Editura Tineretului, tiraj 30.000 de exemplare), Cicerone Theodorescu (Un cântec din ulița noastră), Miron R. Paraschivescu (Laude), Eugen Jebeleanu (Cântecele pădurii tinere), Mihnea Gheorghiu (Întâmplări din Marea Răscoală), Dan Deșliu (Versuri alese), Nina Cassian (Tinerețe), Marcel Breslașu (Cântec de leagăn al Doncăi) și Maria Banuș (Versuri alese). Interesant este faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de poeme) și Veronica Porumbacu (Ilie Pintilie; Prietenii mei) și câte un volum: A. Toma (Poezii alese, colecția Biblioteca școlarului - Editura Tineretului, tiraj 30.000 de exemplare), Cicerone Theodorescu (Un cântec din ulița noastră), Miron R. Paraschivescu (Laude), Eugen Jebeleanu (Cântecele pădurii tinere), Mihnea Gheorghiu (Întâmplări din Marea Răscoală), Dan Deșliu (Versuri alese), Nina Cassian (Tinerețe), Marcel Breslașu (Cântec de leagăn al Doncăi) și Maria Banuș (Versuri alese). Interesant este faptul că aproape toate volumele de debut sunt comentate, criticii literari
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Biblioteca școlarului - Editura Tineretului, tiraj 30.000 de exemplare), Cicerone Theodorescu (Un cântec din ulița noastră), Miron R. Paraschivescu (Laude), Eugen Jebeleanu (Cântecele pădurii tinere), Mihnea Gheorghiu (Întâmplări din Marea Răscoală), Dan Deșliu (Versuri alese), Nina Cassian (Tinerețe), Marcel Breslașu (Cântec de leagăn al Doncăi) și Maria Banuș (Versuri alese). Interesant este faptul că aproape toate volumele de debut sunt comentate, criticii literari accentuând asupra originalității, noutății sau pastișei care intră, odată cu noile cărți, în peisajul poeziei. Despre volumul de debut
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poet care s-a făcut cunoscut prin poeziile publicate îndeosebi în paginile Almanahului literar de la Cluj. Mesteacănul, volumul apărut la E.S.P.L.A., înmănunchează cele mai bune poezii ale poetului scrise în ultimii ani (...) Mesteacănul unește 4 cicluri. În cel mai amplu - Cântece și Balade - singurul fără o idee centrală care să grupeze poemele - se întâlnesc deopotrivă versuri despre viața și sentimentele țăranilor colectiviști, ca și poezii de dragoste, o evocare lirică a lui Eminescu și cântece de Mai. Sub titlul Eliberarea Clujului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
4 cicluri. În cel mai amplu - Cântece și Balade - singurul fără o idee centrală care să grupeze poemele - se întâlnesc deopotrivă versuri despre viața și sentimentele țăranilor colectiviști, ca și poezii de dragoste, o evocare lirică a lui Eminescu și cântece de Mai. Sub titlul Eliberarea Clujului, sunt înmănunchiate poezii care cântă descătușarea orașului natal al poetului. În ciclul Drumul minerilor, o încercare meritorie de poem epic, Aurel Rău tinde și reușește să cuprindă artistic momente esențiale ale vieții de ieri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]