34,458 matches
-
cântărirea probei și aducerea ei în soluție se pregătesc reactivii necesari precipitării. Concentrațiile acestora sunt calculate în prealabil și prepararea lor se face cu destulă exactitate. Reactivul de precipitare se adaugă cu ajutorul unui cilindru gradat, pipetă sau biuretă, direct în vasul de precipitare, picătură cu picătură. Dacă se folosește o baghetă de sticlă pentru agitare, reactivul se toarnă de-a lungul baghetei pentru a nu sări picături pe pereții vasului sau afară. După fiecare porțiune adăugată, se agită amestecul pentru a
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se adaugă cu ajutorul unui cilindru gradat, pipetă sau biuretă, direct în vasul de precipitare, picătură cu picătură. Dacă se folosește o baghetă de sticlă pentru agitare, reactivul se toarnă de-a lungul baghetei pentru a nu sări picături pe pereții vasului sau afară. După fiecare porțiune adăugată, se agită amestecul pentru a repartiza uniform reactivul de preciptare. Pentru o precipitare cantitativă este necesar să se adauge un exces de reactiv. În unele cazuri, un exces prea mare de reactiv duce la
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
citește gradația la care ajunge nivelul superior al lichidului, apoi se scoate densimetru din lichid, se spală și se șterge cu grijă. O altă modalitate de a determina densitatea unei soluții sau a unui lichid oarecare implică folosirea picnometrului, un vas de sticlă cu volum exact determinat. Mod de lucru Se cântărește picnometrul perfect curat și uscat la balanța analitică și se notează masa m 1 . Se umple picnometrul cu lichid de măsurat iar prin fixarea capacului cu capilar se ajustează
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se măsoară în raport cu potențialul constant al unui electrod de referință. Drept electrod de referință se folosește electrodul de calomel format din mercur și calomel (clorură mercuroasă) în soluție de clorură de potasiu, cu următoarea schemă. El este format dintr-un vas de sticlă în care se introduce amestecul format din mercur metalic și calomel uscat, deasupra unui strat de mercur metalic ce se găsește în vasul de sticlă. Contactul electric între mercurul metalic și borna de conectare a electrodului se face
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
mercuroasă) în soluție de clorură de potasiu, cu următoarea schemă. El este format dintr-un vas de sticlă în care se introduce amestecul format din mercur metalic și calomel uscat, deasupra unui strat de mercur metalic ce se găsește în vasul de sticlă. Contactul electric între mercurul metalic și borna de conectare a electrodului se face printr-un fir de platină. Aparatele folosite pentru determinarea tensiunii electromotoare se numesc pH metre. Modelele noi folosesc un electrod combinat pentru a ușura măsurarea
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
fitil de hârtie cromatografică. Cu ajutorul unei pipete fine se depune soluția de analizat în formă de cerc aproape de mijlocul discului de hârtie, apoi se lasă la uscat. 2. Eluarea componenților Se utilizează o cameră cromatografică în care se introduce un vas circular cu solvent. Se așează discul de hârtie pe vas astfel ca fitilul sa pătrundă în solvent. Se așează capacul cutiei deasupra discului în așa fel încât atmosfera din interior să fie saturată în vaporii solventului. 3. Revelarea cromatogramei Cromatograma
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
soluția de analizat în formă de cerc aproape de mijlocul discului de hârtie, apoi se lasă la uscat. 2. Eluarea componenților Se utilizează o cameră cromatografică în care se introduce un vas circular cu solvent. Se așează discul de hârtie pe vas astfel ca fitilul sa pătrundă în solvent. Se așează capacul cutiei deasupra discului în așa fel încât atmosfera din interior să fie saturată în vaporii solventului. 3. Revelarea cromatogramei Cromatograma uscată nu poate fi studiată direct deoarece substanțele implicate sunt
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
se vor deplasa prin peretele permeabil împrăștiindu-se în dizolvant (apa de difuzie). Deplasarea moleculelor are loc, până când, de ambele părți ale peretelui despărțitor se stabilește o concentrație constantă, difuzia încetând în acest caz. Sfecla tăiată mărunt este introdusă în vase cu apă (difuzoare). Datorită presiunii osmotice, celulele de sfeclă crapă și zaharoza difuzează în apă, de unde se extrage. În timpul depozitării sfeclei, au loc o serie de transformări biochimice: pierderi de masă prin transpirație; pierderi de zahăr prin respirație, conform reacțiilor
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
POLIMER PRIN MĂSURAREA PRESIUNII OSMOTICE Principiul lucrării Una dintre metodele de determinare a masei molare a unui polimer este prin măsurarea presiunii osmotice. În cazul în care avem douăvase - unul cu soluție sau dispersie a unui anumit compus și un vas cu solventul pur - separate de o membrană semipermeabilă care permite trecerea exclusiv a moleculelor de solvent, nu și a celor de solut, solventul va trece prin membrană de-o parte sau de alta a membranei în vederea egalizării presiunii aplicate pe
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de povești, se stoarce nu numai mila, dar și buzunarele trecătorilor. În orice societate ar trăi, omul are nevoie de povești, e suficient să ne amintim de Povestașul lui Mario Vargas Llosa. Maestrul înființează o fundație, Filantropica, un fel de vas colector al milei. Inginerie financiară, cum a fost denumită printr-un eufemism splendid romănesc postdecembrist. Mila însă are un mecanism tainic, e legată de poveste. Povestea face banii. Nu spunea Augustin în Confesiunile lui că teatrul își datorează succesul tocmai
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
inaugurarea podului de la Drobeta. Îmblânzirea zeului-fluviu prin astfel de lucrări propice romanilor a fost consemnat pe Columna Traiană printr-o scenă în care este reprezentat, în grota sa subacvatică, puternicul Zeu, asistând protector la trecerea în Dacia, pe podul de vase de la Viminacium, trupele conduse de Traian, după ce încheiaseră lucrările la șoseaua romană suspendată în Cazane deasupra apelor, ca și la canalul care traversa cataractele Porților de Fier (fig. 8). Fig. 8. Zeul Danubius reprezentat pe Columna Traiană. Și Silius Italicus
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
bătrânii și întăresc unii pescari și vânători ce ar fi ajuns pe acele locuri. Din sensul Apei care Curge se aduc tot felul de lucruri minunate, precum piatra topită pentru făcut cele mai tăioase unelte de piatră lustruită pentru vopsit vasele de lut ars și pentru presărat peste morți la înmormîntări ori pentru cinstirea celor mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai de la o Apă Mare aflată la o depărtare nemaipomenită. Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe termen scurt/mediu 98 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale 99 13.3.1. Importanța
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din restul peretelui intestinal și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
eliberat în plasmă ca atare sau esterificat. In general lipidele sunt eliberate din enterocite împachetate ca lipoproteine (chilomicroni). Lipoproteinele formate în reticul sunt încorporate în vezicule în aparatul Golgi și apoi eliberate prin exocitoză în interstițiu, de unde trec pasiv în vasul chilifer central (prânzul lipidic are efect limfagog). Acizii grași (mai ales cei cu 8-12 atomi de carbon) pot fi transportați în sânge legați de serumalbumină. Deficitul de lipază pancreatică sau de săruri biliare duce la malabsorbția lipidelor, cu prezența lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nutrimente la nivel tisular și pentru a îndepărta de aici CO2 și alți produși finali de catabolism, precum și pentru a transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
suficient pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de oxigen și nutrimente la necesarul particular și variabil al fiecărei celule, dar într-un mod integrat, bazat pe priorități. 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică Debitul este volumul de lichid care curge prin secțiunea transversală a vasului în unitatea de timp; . Viteza de curgere este debitul volumic definit anterior (Q) raportat la aria secțiunii transversale (S), . Diferența de presiune determină curgerea; . Altfel spus, curgerea se însoțește de scăderea presiunii: . De fapt energia potențială (diferență de presiune) se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
kinetică (legea lui Bernoulli). Rezistența la curgere (fig. 29) este proporțională cu lungimea tubului (l) și invers proporțională cu puterea a patra a razei tubului (r); . Factorul major care determină vâscozitatea sângelui este hematocritul, dar influența sa este redusă în vasele mici datorită prezenței unui strat plasmatic extern fără celule, fapt ce duce și la o aparentă scădere a hematocritului la periferie. Unitatea de rezistență periferică (URP) corespunde unui debit de 1 ml/s cu o cădere de presiune de 1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pulmonară este mult mai mică, de numai ~0,14 URP. Curgerea cu debit constant printr-un tub lung cu pereți netezi este laminară și are un profil de viteză parabolic, datorită diferențelor dintre forțele de adeziune (ale lichidului la peretele vasului) și cele de coeziune (din interiorul lichidului). Mai ales la viteze mari, neregularitățile tubului determină curgere turbulentă, însoțită de creșterea rezistenței la curgere. Tendința de apariție a turbulenței se exprimă ca . Curgerea devine turbulentă chiar în tuburi drepte cu perete
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
detalii la capitolul respectiv). Pentru determinarea in vivo a debitului sanguin la om sunt utilizabile debitmetre electromagnetice și ultrasonice Doppler, precum și metode pletismografice. In cazul debitmetrelor electromagnetice este generată o tensiune electrică proporțională cu viteza de curgere a sângelui prin vasul plasat în câmp magnetic puternic (axa derivației de culegere este perpendiculară pe vas și pe planul principal al câmpului magnetic). Metoda Doppler se bazează pe faptul că ultrasunetele cu frecvențe în domeniul MHz trimise în aval sunt reflectate de hematii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt utilizabile debitmetre electromagnetice și ultrasonice Doppler, precum și metode pletismografice. In cazul debitmetrelor electromagnetice este generată o tensiune electrică proporțională cu viteza de curgere a sângelui prin vasul plasat în câmp magnetic puternic (axa derivației de culegere este perpendiculară pe vas și pe planul principal al câmpului magnetic). Metoda Doppler se bazează pe faptul că ultrasunetele cu frecvențe în domeniul MHz trimise în aval sunt reflectate de hematii cu o modificare a lungimii de undă în funcție de viteza lor de deplasare. Metodele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
conținutului sanguin în diastolă (windkessel). Ele contribuie astfel în mod esențial la amortizarea fluctuațiilor sistolo-diastolice de presiune și debit. Calculul energetic demonstrează că pentru același debit sanguin mediu lucrul de pompă necesar este dublu în cazul unui circuit format din vase rigide față de cazul vaselor elastice, în care lucrul mecanic se apropie de valoarea minimă necesară, cea care corespunde unui regim de pompare în flux continuu și cu debit constant. Presiunea arterială poate fi măsurată direct (metode sângerânde) prin conectarea unui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]