34,839 matches
-
sale - inclinația abruptă și dubla înclinație a învelitorii pe fiecare latură - mansarda poate fi uneori confundată cu alte tipuri de acoperișuri. Adeseori și acoperișurile (podurile), ale căror învelitori se prezintă cu o singură înclinație și cu pante mici (adesea cu înălțimi reduse), pot fi considerate, în mod impropriu, mansarde. Acoperișul în stil Gambrel , vizibil de obicei pe hambarele fermelor din Nordul Americii, este foarte asemănător cu mansardele. Cele două tipuri fac parte din categoria acoperișurilor cu învelitori înclinate (în ape) și
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
existat o astfel de taxă in Franța, ea a fost adoptată în 1798, la 132 de ani după moartea vestitului arhitect. Exemple mai recente sugerează că clădirile din Franța sau America au fost taxate în funcție de numărul de etaje sau în funcție de înălțimea lor (considerată până la cornișă). Așadar, mansardele erau excluse din restricții. Această ultimă explicație se apropie mai mult de adevăr: în 1783 era în vigoare o lege pariziană în care se impunea o limită de 20 de metri la inălțimea maximă
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
mansardele erau excluse din restricții. Această ultimă explicație se apropie mai mult de adevăr: în 1783 era în vigoare o lege pariziană în care se impunea o limită de 20 de metri la inălțimea maximă a clădirilor. Fiind considerată acea înălțime până la cornișă, mansardele erau excluse din restricții. O revizuire din 1902 a acelei legi a făcut posibilă realizarea de trei (sau patru) etaje în astfel de acoperișuri. Mansarda este o elaborare a vechilor acoperișuri medievale cu caracter gotic (care aveau
Mansardă () [Corola-website/Science/326595_a_327924]
-
construit două tribune, una spre cor și una spre orgă care se sprijină pe trei arcade semicilindrice. La cea de a doua tribună se ajunge prin intermediul unei scări săpate în grosimea zidului nordic al sălii, ușa aflându-se la o înălțime de trei metri și jumătate deasupra podelei. Se pot observa picturi cu îngeri muzicanți pe balustrada tribunei vestice, totul având nuanțe alternate de verde și roșu. O a doua scară poate fi văzută cum duce spre etajul de apărare, ea
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
1815 este opera sculptorului Michael Wolf din Sighișoara și a fost pictat în 1835 de Josef Lob din Viena. În secolul al XV-lea, biserica este înconjurată de o incintă pe plan aproximativ pătrat, iar zidul de incintă are o înălțime de 6-8 m și este realizat din piatră de râu. În 3 din colțurile dreptunghiului se păstrează turnuri așezate parțial în fața zidului de incintă, iar în nord un bastion.
Biserica fortificată din Dacia () [Corola-website/Science/326614_a_327943]
-
un vis în care îi apare Iisus Hristos: "Iată, Vasile, așa cum am stat eu pe Cruce, tu să-mi faci o troița mare, s-o pictezi, căci și orașul acesta loc istoric este" . Construiește toita care va avea 7 m înălțime cu 3 brațe verticale și orizontale, toate pictate: pe o fată scenă Răstignirii, unele Prăznicare, în medalioane Sfinții Mucenici, iar pe cealalata parte Maica Domnului, alte Prăznicare și cuvioși în medalioane. În 1942 este chemat la Tiraspol, la Regimentul 28
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
mașiculiu formează elemente de fortificație. Portalurile gotice târzii ale sălii au arce în acoladă cu profilatura care se întrepătrunde. Biserica este dominată de acoperișul țuguiat al corului cu un turnuleț de strajă. O incintă fortificată, bine păstrată, de 6 m înălțime, cu un contur poligonal și contraforturi exterioare, înconjoară biserica. În N se află un turn cu drum de strajă din lemn și acoperiș piramidal, care este amplasat în fața zidului. Pe acest turn și pe biserică se poate observa stema Moldovei
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]
-
nivel fortificat, susținut de arce care leagă contraforturile, înălțate până la nivelul fortificat. Turnul clopotniță a fost prevăzut cu un drum de strajă rezemat pe console de lemn, având deasupra un acoperiș piramidal. Zidul de centură, care astăzi mai are o înălțime de șase metri, este sprijinit parțial de contraforturi exterioare. În sudul cetății se află turnul de poartă cu cinci niveluri și parterul acoperit de o boltă semicilindrică. Părți din incinta fortificată au fost demolate în 1906, construindu-se din materialul
Biserica fortificată din Brateiu () [Corola-website/Science/326679_a_328008]
-
îngropat acolo, conform voinței sale. Cand în cursul războiului din 1948-1949 Muntele Scopus a devenit o enclavă israeliană ruptă de restul Ierusalimului, ideea unui panteon național acolo a trebuit abandonată. Alegerea a căzut tot asupra Ierusalimului, si anume asupra unei înălțimi pleșuve, numită până atunci în arabă Al-Sharafa, din cartierul Bait Vagan din apusul orașului. Această zonă fusese cucerita de batalionul Yonatan în Războiul de Independență și servise drept bază principala a forțelor israeliene care aveau sarcina de a cuceri orașul
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
Bait Vagan din apusul orașului. Această zonă fusese cucerita de batalionul Yonatan în Războiul de Independență și servise drept bază principala a forțelor israeliene care aveau sarcina de a cuceri orașul. Criteriile care au fost luate în considerare au fost înălțimea piscului, care domină împrejurimile, si depărtarea de graniță transiordaniană, care diviza orașul. Ceremonia de reînhumare a avut loc la 17 august 1949 și pe mormânt s-a așezat o placă temporară. Procesul de creare a memorialului a durat mai mulți
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
Domnului” și a fost târnosita de episcopul Vasile Moga în anul 1838. Zidul masiv al clădirii (grosimea peste un metru) sprijină cele două cupole ale naosului și pronaosului prin arce transversale și longitudinale. (Lungimea bisericii = 24 m; lățimea = 10 m; înălțimea = 24 m). Arhitectura este în formă de navă, iar pictură este realizată parțial în 1842-1856 de Ioan Morariu din Laz în timpul păstoririi Pr.Ioan Breazu (junior), continuată mai târziu de pictorul Hințescu. Reparații curente au intervenit (păstrându-se intactă vechea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Laz () [Corola-website/Science/326685_a_328014]
-
el fiind iluminat prin intermediul a trei ferestre încheiate cândva în arc frânt. Pe peretele nordic nu există ferestre, în timp ce peretele sudic are trei ferestre înguste în arc frânt. Odinioară, spre apus, fațada deschidea un portal impresionant de circa doi metri înălțime și lat de 1.5 metri, el fiind zidit ulterior. Intrarea în biserică se face pe o singură ușă de acces aflată pe latura sudică, acces ce formează un alt arc frânt ce se profilează evident printr-o tencuială de
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
perioada gotică se păstrează tabernaculul și 2 clopote din secolele al XV-lea - XVI-lea. În partea de sud este situat turnul de poartă și clopotnița. Turnul este datat în partea de sud 1601, acesta servind ca clopotniță, având o înălțime de aproximativ 32 m. În sud-est se află o clădire care, în 1854, a fost construită ca primărie, este posibil ca în Evul Mediu pe locul respectiv să fi fost o capelă. În anul 1880 s-au făcut restaurări care
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
ale unui pârâu, care creează o porțiune de apărare naturală. Este de presupus că zidurile aveau prevăzute metereze și drum de strajă, știut fiind faptul că pentru a rezista la un asediu de lungă durată, acestea trebuiau să aibe o înălțime de minimum 5 metri. Clopotnița este așezată în centrul laturii sudice a cetății, deasupra intrării boltite. Clopotnița are partea inferioară făcută din piatră, ea având catul al doilea executat exclusiv din cărămidă. La al treilea nivel sunt clopotele, nivelul afișând
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
au fost făcute în anii de dinaintea Reformei, pe cel mai mare fiind gravată inscripția cu minuscule gotice: ""inesus cristus hitf uns 1441"" Conform unei scrieri, proprietarii cămărilor de provizii din cadrul fortificației au luat hotărârea în anul 1873 de reducere a înălțimii zidurilor de incintă la numai opt - nouă picioare (2 metri, azi) de la nivelul de doi stânjeni. Aceeași hotărâre stipulează și demolarea construcților din cadrul ansamblului fortificației care se aflau în ruină. Similar și concomitent s-a demolat ""cămara cărnii"" alipită incintei
Biserica fortificată din Velț () [Corola-website/Science/326678_a_328007]
-
nervuri. Dubla incintă ce include drumul de strajă al curtinelor exterioare, prezintă o formă dreptunghiulară ce este o caracteristică a fortificaților ridicate în secolul al XVI-lea. Cele nouă turnuri au fost poziționate pe colțurile incintelor. Zidurile incintelor au o înălțime de circa șapte metri, drumul de strajă aflându-se la înălțimea de patru metri, sprijinit pe console de lemn. De-a lungul timpului meterezele au fost zidite aproape în totalitate. Turnurile comunicau cu curțile interioare prin intrări aflate fie pe
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
prezintă o formă dreptunghiulară ce este o caracteristică a fortificaților ridicate în secolul al XVI-lea. Cele nouă turnuri au fost poziționate pe colțurile incintelor. Zidurile incintelor au o înălțime de circa șapte metri, drumul de strajă aflându-se la înălțimea de patru metri, sprijinit pe console de lemn. De-a lungul timpului meterezele au fost zidite aproape în totalitate. Turnurile comunicau cu curțile interioare prin intrări aflate fie pe drumul de strajă, fie prin scări mobile. În ziua de astăzi
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
împreună cu balustrada din față reprezintă o lucrare de artă armonioasă. Amvonul baroc a fost confecționat, în 1781, de Georgius Schuller și pictat de Stephan Valepagi. În 1873, un zid de incintă de 6-7 m a fost demolat aproximativ până la jumătatea înălțimii. Corul fortificat a avut 3 niveluri, ultimul cu drum de strajă și balustradă fachwerk. Acest nivel a fost demolat în 1880, iar acoperișul așezat direct pe zidul corului. Pe unul din clopote se află inscripția ""O REX GLORIAE VENI"" (O
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
același timp și turnul de intrare. În partea de nord-vest este un turn scund și alungit, iar în partea de nord-est pot fi văzute urmele unui turn mai scund. În anul 1873, zidul de incintă a fost dărâmat până la jumătatea înălțimii initițale. Un al doilea zid de incintă, pentru apărarea celui vechi, se construiește în 1911. La sfârșitul secolului al XIX-lea, înălțimea inițială a curtinei, de aproximativ 7-8 metri, a fost redusă la 2-3 metri.
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
fi văzute urmele unui turn mai scund. În anul 1873, zidul de incintă a fost dărâmat până la jumătatea înălțimii initițale. Un al doilea zid de incintă, pentru apărarea celui vechi, se construiește în 1911. La sfârșitul secolului al XIX-lea, înălțimea inițială a curtinei, de aproximativ 7-8 metri, a fost redusă la 2-3 metri.
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
la începutul secolului al XVI-lea, și este de formă patrulateră, fiind prevăzută cu patru bastioane rectangulare în cele patru colțuri. Bastionul de nord-est a fost demolat, iar cel din sud-est a fost reclădit în 1866. Inițial zidurile fortificației aveau înălțimea de 5 sau 6 metri. Zidul sud - estic a fost dublat cu unul exterior în secolul al XVII-lea. De asemenea au fost făcute intrări acoperindu-se totul cu un șopron în care se depozitau cereale.
Biserica fortificată din Brădeni () [Corola-website/Science/326701_a_328030]
-
Gnome et Rhône T de 170 CP prin intermediul unor reductoare. Elicopterul a zburat de mai multe ori la altitudine mică și pe distanțe scurte. Prima dată a zburat în 18 decembrie 1922 când s-a menținut în aer la o înălțime de 1,8 metri timp de un minut și 42 secunde. Următorul zbor a fost în 19 ianuarie 1923 când a avut la bord două persoane și s-a ridicat până la înălțimea de 1,22 metri. La 23 februarie 1923
George de Bothezat () [Corola-website/Science/326713_a_328042]
-
când s-a menținut în aer la o înălțime de 1,8 metri timp de un minut și 42 secunde. Următorul zbor a fost în 19 ianuarie 1923 când a avut la bord două persoane și s-a ridicat până la înălțimea de 1,22 metri. La 23 februarie 1923 elicopterul s-a menținut în aer timp la înălțimea de 4,5 metri timp de 2 minute și 45 secunde. Din cauza costurilor mari, zborurile experimentale au fost sistate. Muzeul Național al Aerului
George de Bothezat () [Corola-website/Science/326713_a_328042]
-
și 42 secunde. Următorul zbor a fost în 19 ianuarie 1923 când a avut la bord două persoane și s-a ridicat până la înălțimea de 1,22 metri. La 23 februarie 1923 elicopterul s-a menținut în aer timp la înălțimea de 4,5 metri timp de 2 minute și 45 secunde. Din cauza costurilor mari, zborurile experimentale au fost sistate. Muzeul Național al Aerului și al Spațiului din Washington expune și astăzi părți din elicopterul său. Gheorghe Botezatu a publicat:
George de Bothezat () [Corola-website/Science/326713_a_328042]
-
se ridică până la nivelul cornișei bisericii. El avea în fațada principale patru arcade înalte de proporții impunătoare, încoronate prin arcuri cu vârf, iar la mijloc era ușa joasă care fusese distrusă mai de mult. Peste ușa de la intrare, la o înălțime mai mare se află pictat hramul catedralei într-un cerc mare. Pridvorul mai avea și intrări laterale, fațadele în aceste părți erau însă pline, fără arcade. ] ARHITECTURA CATEDRALEI MITROPOLITANE SF. MARE MUCENIC DIMTRIE ÎN PREZENT În anul 1889, s-a
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]