34,048 matches
-
Clujului, sunt înmănunchiate poezii care cântă descătușarea orașului natal al poetului. În ciclul Drumul minerilor, o încercare meritorie de poem epic, Aurel Rău tinde și reușește să cuprindă artistic momente esențiale ale vieții de ieri și azi a minerilor. Trei cântece despre viața și moartea lui Nikos Beloianis încheie volumul. Natura apare în plinătatea ei cântată pe coarde variate, în amplul poem Grădinarul. Istorisind vizita pe care o face în grădina unui vestit miciurinist din Cluj, poetul cântă natura din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pasul! E Unu Mai. De Unu Mai Din inimă să-ți fie glasul! Poezia aceasta se caracterizează în general prin versuri care, dacă nu clocotesc de patos, nu sunt în orice caz lipsite de el. Poetul nu își cântă discret cântecul de armindeni, ci scandează un marș hotărât. Este izolată această izbucnire de patos a lui Aurel Rău? Nu! O dovedește Cuvântul lui Blag Zenovie, o reușită poezie, plină de ură împotriva dușmanilor țărănimii muncitoare. Asemenea versuri se întâlnesc și în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
am să uit nicicând, nicicând Focul ce le-a stat în gând, Ura ce le-a ars în ochi În acel August flămând. Scoarță neagră-nsângerată, Martor ai să fii odată! Nu se-oprește-aicea lupta, Nu se-oprește niciodată! Cele trei cântece despre viața și moartea lui Nikos Beloianis sunt și ele elocvente pentru patosul de care e însuflețit adeseori versul lui Rău. (...) D. Micu apreciază greșit unele poezii ale lui A. Rău atunci când vorbește cu dispreț despre «întâlnirile idilice cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Rețetele» sunt dăunătoare poeziei autentice. Iar Aurel Rău este un poet autentic”. Într-un amplu comentariu din Iașul nou68 aflăm despre preocupările „eroului liric” din volumul lui Al. Andrițoiu: „În două cicluri de poeme - poetul Al. Andrițoiu cântă Țara Moților. Cântecul e înstrunat pe două coarde: una de jale și tristețe aspră, nădăjduitoare; cealaltă, de viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tristețe aspră, nădăjduitoare; cealaltă, de viață proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică. (...) De altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
proaspătă, înnoitoare, înflorită și în lumea moțească. Cu alte cuvinte, Al. Andrițoiu încearcă să scrie biografia lirică a Țării Moților, văzută prin semnificația ei istorică. (...) De altfel poetul, moț de origine, nu păstrează în cântecul său nici o urmă de resemnare. Cântecul lui este clocotitor, în cadențe populare, amenințătoare: Fluieru-l dusei la gură Să cânt dragoste și ură. Frunză verde de gorun alelei topor străbun! Frunză verde clătinată, n-o veni ea vremea-odată?(.... Mai toate poemele întâiului ciclu Trecute vieți din Țara
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să permită aceasta. De la versiunea publicată în Viața românească până la volumul apărut în Editura Tineretului, deși au trecut câteva luni de zile, poemul nu s-a îmbunătățit esențial”. Un lirism „firesc, spontan” descoperă Lucian Raicu 70 în volumul de poezii Cântecul lui Philip Müller al lui Florin Mugur: „Chiar înainte de a cunoaște și de a analiza mai în adâncime poemul lui Florin Mugur, înainte de a exprima anumite păreri și a face felurite propuneri asupra destinului său scriitoricesc, trebuie să subliniem curiozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la sfârșitul anului trecut - urmărind colaborarea unui crez artistic, tânărul poet Florin Mugur, student al școlii, a mărturisit idealul spre care năzuiește, nu din unghi temperamental, ci ca expresie limpede a unei poziții de militant: Vreau să știu cânta în cântec Ca Beniuc, ca toboșarul Vremurilor ce-or să-mplânte Tot mai sus, stindard ca jarul. Versurile tânărului poet nu clocotesc de tumultul și bărbăția demnă, ostentativă cu care poezia lui Mihai Beniuc ne-a deprins. Nu din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Rău, A. Gurghianu, V. Felea (în Almanahul literar, Cluj, nr.6-7) și alții. Mihai Beniuc scrie, de pildă, acest Toast în cinstea tinerilor de la Festival: Veniți de peste nouă mări, De peste nouă țări veniți! Veniți și fiți primiți cu-mbrățișări. Cu cântece veți fi primiți. Noi înșine vă dăm bucate, Căci n-avem slugi și slujitori. Dar iată și așa se poate. Mai bine chiar de mii de ori. (...) Apoi vom sta ca buni prieteni Spunând și lucruri mari și fleacuri De
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
iar A.E Baconsky n-a mai fost prezent, în acel an, în coloanele revistelor. Alt semn de oarecare înnoire a atitudinii poetice ar putea fi socotit amplul poem al lui Cicerone Theodorescu publicat în Contemporanul și apoi în Un cântec pe ulița noastră, poem - despre care Petru Dumitriu, în notele pe marginea decadei cărții, afirma: «ce direct, familiar, zâmbitor și melodios, deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Azi, liberi, ne simțim ca-n haină nouă. Poetul simte a-i lipsi jugul pe grumaz. Vitalismul lui era blestemător la lupta de doborâre, acum misiunea lui e de a cânta construcția pașnică și de a sta de veghe prin cântec împotriva vrăjmașilor ei. Este ceva ce năzuiește M. Beniuc să facă de câtăva vreme, desfășurându-și în noile condiții vocația de poet militant. Poezie a vieții, fără pretenția sterilă a artei pure, lirica lui M. Beniuc era o specie a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
condiții vocația de poet militant. Poezie a vieții, fără pretenția sterilă a artei pure, lirica lui M. Beniuc era o specie a artei așa cum se și cuvenea, și încă cea mai înaltă. Preocupat de găsirea unei chei artistice potrivite noului cântec realist, e firesc ca poetul să facă încercări spre a folosi iarăși coasa la cositul fânului. Analizând poeziile ocazionale ale lui M. Beniuc este necesar să observăm că «ocazia» poemului nu-i tot una cu «tema» ideologică de valoare mult
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și nebunii. Dar nu pot să înșele iar popoare, Nu pot să-ntunece al vieții soare, Nu pot să-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în vârstă de 14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că ne-ajunserăm, măi frați
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Când se șterg după dealuri ferestre și fumuri din sat. Odată, o roată s-a spart la căruță, Era toamnă și era în apus. Focul își sălta limbi de pară micuță, Erau flămânzi și tata să cânte s-a pus. Cântecul vorbea despre-un țigan călare Care umplea aerul din pământ până-n cer. Galopa după o rândunică pe muchi și ponoare, Detunând scântei sub copita de fier. Rândunica fugea și țiganul cu dreapta în nouri După ea, în neștire. Cică rândunica
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Doamne, să se sperie toate rândunelele albastre din lume! În vagon era fierbinte. Nădușeala se scurgea pe scânduri și pe nituri Duduiturile duceau înainte, Înainte. Fără începuturi și fără sfârșituri. Se-nchegase flăcău mare Cordun, Păzea oile și umplea de cântec cele lunci, Avea bâtă de alun, Ochi de flacără și pletele lungi. Își înturna zorile fața și se uita peste apă Când se ducea Lisaveta cea blândă cu sapa la sapă. - Tu îmi ești dragă... - Nu spune asta... - Ba spun
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a istoriei • Geo Bogza.- Eroul Marii Revoluții • A. Toma - Viață dați stalinistului gând! • Dan Deșliu - Pentru Stalin! • Eugen Frunză - La monumentul lui! • Eugen Jebeleanu - Sboară, gând • Veronica Porumbacu - În noaptea de 5 Martie • V.M. Sidelnicov - Imaginea tovarășului I.V. Stalin în cântecele popoarelor din U.R.S.S. • Mihai Beniuc - Pe aici nu se trece • Eugen Frunză - Pe scurt. - În: Contemporanul, nr.10 (335), 6 mart.: Hajdu Zoltan - Înainte • Veronica Porumbacu - Noaptea de 5 Martie; - în nr. 11 (336), 13 mart • Eugen Jebeleanu - Zboară
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În: Viața românească, nr. 6, mai 1953 57. Mihu Dragomir - Scrisoare deschisă către tov. A. E. Baconsky. În: Contemporanul, nr. 37 (362), 11 sept. 58. Lucian Raicu - Simțiri reci - imagini banale. În: Viața românească, nr. 9, sept. 59. Eugen Frunză - Cântece de iubire. În: Contemporanul, nr. 14 (339), 3 apr. Nu mă-ntreba Nu mă-ntreba să-ți dau răspuns De ce-mi ești dragă; Ca să-ți răspund n-ar fi deajuns O viață-ntreagă. E poate adâncul castaniu Lucind sub
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nr. 11 (48), nov. 66. D.Micu - Aurel Rău: „Mesteacănul” (E.S.P.L.A.). În: Contemporanul, nr. 17 (342), 24 apr. 67. Sorin Arghir - Despre un volum de versuri și unele rețete literare. În: Viața românească, nr. 7, iul. 68. G. Mărgărit - Un cântec despre Țara Moților. În: lașul Nou, nr. 3-4, dec., 1953 69. Aurora Cornu - Pe marginea unei încercări poetice. În: Viața românească nr. 8, august, 1953. 70. Lucian Raicu - Primul volum al unui tânăr poet. Idem, nr. 11, nov., 1953 71
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întâlnesc în coloanele publicației, în anii 1942 și 1943, versuri și proza, articole de istorie și teorie literară. Colaborează cu versuri D. Florea-Rariște, Al. Pogonat, G. Ursu, Ion Ojog, N. Tăutu (Ploua în stepa), George Lesnea (Nu pot s-ajung, Cântec pentru noi), Ion Pillat (Calendar), G. Tutoveanu (Să-mi cânte, Fir de nalba), Magda Isanos (Spital), Virgil Carianopol (Ana), iar cu proza, Octav Dessila (un fragment din românul Așa a fost), Eusebiu Cămilar (Fugă Rozalinei), Al. Lascarov-Moldovanu (Despre Ion). Dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
-i trebuie absolut totul. DOI Cum Dumnezeului am fost În stare să amîn atît de mult timp cumpărăturile pentru copil? Am ajuns la raionul pentru bebeluși de la Bambino, de la etajul Întîi. Peste tot are mochetă pufoasă, În difuzoare se aud cîntecele de copii, iar intrarea e decorată cu animale uriașe de pluș. Un vînzător În costum de Peter Rabbit mi-a dat un coș alb de nuiele și, În momentul În care Îl apuc și mă uit În jur, simt cum
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Val d’Isère sau undeva de genul ăsta și să ne mulțumim doar să ne Îmbrăcăm cu hainele astea, fără să schiem. — Becky! Îmi Întrerupe mama gîndurile. Uite la pătuțul ăsta. Are termostat de reglare a temperaturii Încorporat, luminițe pentru cîntecul de leagăn și sistem de vibrații pentru calmare. — Uau, spun cu ochii la poză și respirația tăiată. E incredibil! CÎt costă? — Varianta lux e... o mie două sute de lire, spune mama, consultînd textul. — O mie două sute de lire? Luke aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ne alegem cărucior Împreună. Așa cum mi-am Închipuit Întotdeauna! — Deci! Îi zîmbesc radioasă lui Luke. Ce zici? De unde să Începem? — Iisuse, spune Luke, privind În jur. E o clădire imensă cu cupolă și aerisire precară și dinspre difuzoare se aud cîntecele de copii. De grinzi atîrnă bannere de trei metri, pe care citim „Cărucioare pliabile“, „Cărucioare pentru toate tipurile de teren“, „Sisteme de transport“, „Cărucioare pentru gemeni și mai mulți copii“. — Ce ne trebuie? Luke se freacă pe frunte. Un cărucior
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Noaptea trecută a fost și mai stranie, cu toată mobila strînsă În dubă și apartamentul mare și gol plin cu cutii. Pe la ora patru dimineața, Minnie n-avea deloc chef să doarmă, așa că i-am Învîrtit cheița jucăriei muzicale cu cîntecul de leagăn de Brahms și am pus-o În portbebe. Luke ne-a luat În brațe pe amîndouă și am Început să ne mișcăm Într-un fel de dans prin cameră, la lumina lunii. Nu mi-am dat niciodată seama
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fiind slavonă, slavonismele au pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de- a lungul ultimelor secole. O boacănă care trebuie demistificată este «Cântecul cneazului Igor» care însuflețește pornirile expansioniste de esență slavă. Numai că povestea asta este cântată pe strune neacordate la realitate. Este un fabricat mult ulterior evenimentelor evocate. Nu există un document autentic și, pe la 1795, a mai fost pritocit de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Gamarra, precum și comentariile pertinente asupra tălmăcirilor efectuate de câțiva traducători importanți: Două versiuni românești ale romanului „Război și pace” (traducătorii fiind Al. Philippide și I. Frunzettiă, Aspecte din arta de traducător a lui Mihail Sadoveanu (traduceri din Maupassant și Turghenievă, „Cântec despre oastea lui Igor” în traducerea lui Mihai Beniuc, publicate în „Analele Universității Al.I.Cuza”. Autoarea a tradus ea însăși mult. Au rămas de la ea în manuscris fragmente traduse din Rusalka, Ruslan și Ludmila, Boris Godunov, Scene din vremuri
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]