34,705 matches
-
science-fiction (ambele în 1986). Romanul a mai fost nominalizat la Premiul Hugo și Nebulapentru cel mai bun roman. În pofida scenariului post-apocaliptic și a câtorva scene, cartea este mai ales despre civilizație și simboluri. Fiecare dintre cele trei secțiuni tratează un simbol diferit. Primul este poștașul însuși, Gordon Krantz, care poartă uniforma Poștei Statele Unite doar pentru a-i ține de cald și joacă în scenete de William Shakespeare pentru a primi alimente. Originar din Minnesota, el călătorește spre vest până în Oregon. Refugiindu
Poștașul () [Corola-website/Science/324288_a_325617]
-
în 1996 cu Time Warner, deținătorii companiei Warner Bros., primul angajator al lui Hanna. Hanna și Barbera au rămas pe post de consilieri. Hanna și Barbera au câștigat șapte Premii Oscar și opt Premii Emmy. Desenele lor animate au devenit simboluri culturale, fiind vizionate la nivel global de peste 300 de milioane de persoane și fiind traduse în peste 20 de limbi. Personajele acestor producții au fost folosite și în scop comercial, în domenii precum vânzarea de filme, cărți și jucării. s-
William Hanna () [Corola-website/Science/324275_a_325604]
-
1996 cu Time Warner, deținătorii companiei Warner Bros.. Hanna și Barbera au rămas în cadrul companiei și au activat pe post de consilieri. Hanna și Barbera au câștigat șapte premii Oscar și opt premii Emmy. Filmele lor de animație au devenit simboluri culturale, iar personajele acestora au fost folosite și în alte materiale media precum filme, cărți sau reviste și au fost, de asemenea, transformate și comercializate ca jucării, articole vestimentare etc. Filmele lor de animație au fost vizionate la nivel global
Joseph Barbera () [Corola-website/Science/324274_a_325603]
-
de Patrona Halil. Această perioadă a fost una lipsită de mari conflicte, în timpul căreia Imperiul Otoman a început să se orienteze treptat spre valorile europene. Numele acestei perioade a fost dată de moda folosirii lalelelor în societatea otomană. Cultivarea acestui simbol cultural a devenit o practică foarte apreciată în acea perioadă. Perioada Lalelei a fost ilustrarea conflictelor generate de noua cultură a consumului și principalul simbol al acesteia din urmă. În această perioadă, înalta societate otomană a dezvoltat un apetit uriaș
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
Numele acestei perioade a fost dată de moda folosirii lalelelor în societatea otomană. Cultivarea acestui simbol cultural a devenit o practică foarte apreciată în acea perioadă. Perioada Lalelei a fost ilustrarea conflictelor generate de noua cultură a consumului și principalul simbol al acesteia din urmă. În această perioadă, înalta societate otomană a dezvoltat un apetit uriaș pentru lalele, care erau folosite practic în toate ocaziile. Laleaua ajunsese să fie un simbol al aristocrației și privilegiaților. Imperiul Otoman a adoptat noi politici
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
ilustrarea conflictelor generate de noua cultură a consumului și principalul simbol al acesteia din urmă. În această perioadă, înalta societate otomană a dezvoltat un apetit uriaș pentru lalele, care erau folosite practic în toate ocaziile. Laleaua ajunsese să fie un simbol al aristocrației și privilegiaților. Imperiul Otoman a adoptat noi politici și orientări în timpul conducerii marelui vizir Nevșehirli Damat İbrahim Pașa. În această perioadă a apărut și s-a dezvoltat presa scrisă, iar comerțul și industria au luat un nou avânt
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
Moda vestimentară a încorporat la rândul ei pasiunea pentru lalele. Lalelele au devenit omniprezente în piețele de flori, dar și pe produsele textile. Bulbii de lalele au devenit o marfă căutată, cumpărată la un preț din ce în ce mai mare de către bogații epocii. Simbolul lalelei apărea în palatele otomane și pe obiectele de îmbrăcăminte. Laleaua a devenit un simbol al bogăției și nobleței, dar și al fragilității unei stăpâniri despotice Perioada Lalelei a fost propice dezvoltării artei, culturii și arhitecturii. Stilul arhitectural și al
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
piețele de flori, dar și pe produsele textile. Bulbii de lalele au devenit o marfă căutată, cumpărată la un preț din ce în ce mai mare de către bogații epocii. Simbolul lalelei apărea în palatele otomane și pe obiectele de îmbrăcăminte. Laleaua a devenit un simbol al bogăției și nobleței, dar și al fragilității unei stăpâniri despotice Perioada Lalelei a fost propice dezvoltării artei, culturii și arhitecturii. Stilul arhitectural și al decorațiilor a devenit mult mai elaborat în această perioadă, fiind influențat de stilul baroc. Unul
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
de stilul baroc. Unul dintre exemplele clasice este fântâna Ahmed al III-lea din Palatul Topkapî din Istanbul. Laleaua a fost un motiv principal și în poezie sau pictură. Chiar și în zilele noastre, laleaua este considerată în Turcia un simbol al perfecțiunii și frumuseții. Turkish Airlines folosește ca simbol laleaua,care este pictată pe fuselajul avioanelor Prețul lalelelor a crescut în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea pentru ca să ajungă la apogeu în perioada 1726-1727, mai înainte ca statul să
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
Ahmed al III-lea din Palatul Topkapî din Istanbul. Laleaua a fost un motiv principal și în poezie sau pictură. Chiar și în zilele noastre, laleaua este considerată în Turcia un simbol al perfecțiunii și frumuseții. Turkish Airlines folosește ca simbol laleaua,care este pictată pe fuselajul avioanelor Prețul lalelelor a crescut în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea pentru ca să ajungă la apogeu în perioada 1726-1727, mai înainte ca statul să intervină în reglementarea problemei Mania lalelelor a demonstrat puterea
Perioada Lalelei în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/324313_a_325642]
-
care muncesc pentru a cultiva cartoful, așa cum reiese și din gravura lui Breton "Recoltatul cartofului" sau lucrarea cu același subiect al lui Schulze. Jules Breton (1827-1906) realizează "Femei lucrând la câmp la recoltarea cartofului". Pentru Michaud Raoul cartoful a devenit simbolul forțelor revoluționare generate din însuși contradicțiile societății (în tabloul "" - "Războiul cartofului" din 1948).
Cartoful în arta europeană () [Corola-website/Science/324311_a_325640]
-
dacilor la Sarmizegetusa, celebrarea nașterii primului român, ridicarea la rang de municipiu) și cultul conducătorilor. El consideră că autorii filmului au apelat la denaturări și exagerări voite pentru a induce subtil ideea de dragoste de țară, cinematografia contribuind la reîmprospătarea simbolurilor naționale, a eroului național care a învins indiferent de perioada în care a apărut. La începutul filmului sunt prezentate „frumusețile patriei”, pentru care strămoșii urmează să lupte și să se jertfească. Bogățiile țării sunt considerate ca neprețuite, de aceea ele
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
cele două civilizații se exprimă și prin costume. Coifurile cu pene și armurile cu zale zornăitoare purtate de romani simbolizează prestigiul cuceritorilor. Prin contrast, cușma dacică, asemănătoare cu o bonetă frigiană, pare luată de pe Columna originală, părând a fi un simbol mitic. Până și culorile diferă: veșmintele romanilor sunt colorate în galben și albastru, în timp ce dacii poartă pe spate cergi în culori gri prin care se confundă cu stâncile munților. Cei doi conducători - romanul Tiberius și marele preot dac - sunt prezentați
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman aprecia că accentul a fost mutat în acest film de la luptele între daci și romani la dramele individuale. În urma sinuciderii lui Decebal, care și-a dat seama că războiul este pierdut, „simbolul invincibilității - al dârzeniei și eroismului împinse până la fanatism - este preluat de Gerula, admirabil interpretat de Ilarion Ciobanu”. El este un personaj orbit de ură împotriva celor care i-au îngenunchiat poporul și în apropiere de finalul filmului îl va ucide
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
finalul filmului îl va ucide pe Tiberius, comandantul teritoriului ocupat de romani, deși acesta se căsătorise cu o dacă, Andrada, și avea cu ea un copil. Bătrânul și înțeleptul Ciungul, interpretat de Ștefan Ciubotărașu, „un personaj de mare simplitate tragică, simbol al perenității pe pământurile strămoșești”, apare în film ca o contrapondere la fanaticul Gerula. Potrivit criticului, „aceasta a fost ultima înfruntare dramatică daco-romană, înainte ca personajele istorice - o sugerează filmul - să fie săpate în columnă, columna nașterii poporului român”. Tânărul
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
pe care l-a învins. Dr. Watson notează că, atunci când l-a vizitat, Smith purta o tichie de catifea pe un cap chel, ceea ce face acea descriere aproape ridicolă. El este remarcabil prin faptul că are un cap enorm (un simbol al intelectului), dar el se sprijină pe un corp mic și fragil. Smith face de asemenea o paralelă între munca sa și activitatea respectabilă a lui Holmes, pe care încerca să-l ucidă. El este pasionat de crimă, cum sunt
Detectivul muribund () [Corola-website/Science/324315_a_325644]
-
au îmbrățișat ideologia oficială a statului, Otomanismul. Cu toate acestea, patriotismul otoman nu a reușit să prindă rădăcini în timpul primei perioade constituționale și a anilor care au urmat. Numeroși intelectuali otomani neturci au respins ideile otomane din cauza folosirii exclusive a simbolurilor turcice. Naționaliștii turci au cucerit treptat pozițiile dominante în politică și, după congresul din 1902, au dezvoltat o preocupare specială pentru naționalism. Aceasta a fost perioada în care Ahmed Riza a ales să înlocuiască temenul „otoman” cu cel de „turc
Junii Turci () [Corola-website/Science/324359_a_325688]
-
în Statele Unite. Astfel televiziunea a dat ocazie întregii planete să participe la același eveniment, făcând posibil începutul unei standardizări a programelor de televiziune. După acest eveniment, televiziunea, prezentă de acum tot mai mult în casele oamenilor, a devenit un adevărat simbol alături de automobil al „societății de consum”. Numărul televizoarelor a crescut de la an la an, ajungând la un milion în 1952 în Marea Britanie, în 1957 în Germania și în 1958 în Franța. În 1964, 60 de milioane de televizoare erau instalate
Istoria televiziunii () [Corola-website/Science/324383_a_325712]
-
comerț al Mării Cantabrice cu Marea Baltică, mai ales cu portul orașului Riga, de unde a fost importat exclusiv țuica. Declinul său a început cu concurența din alte porturi, cum ar fi Gijón, la mijlocul secolului al XIX-lea. Dintre clădirile ale orașului, simbolul este cea "Torre de los Moreno" (Turnul celor Moreno). Este o clădire eclectică cu fațadă modernistă, construită in 1905. Ribadeo are și mai multe capele și Biserica Parohială dedicată Maicii Domnului Santa Maria do Campo. În 2010 a fost deschis
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
a pieței în mai multe etape între 1401 și 1455, și a făcut din Grand Place sediul puterii orășenești. Ea are înălțime și are deasupra o statuie de 3 metri a Arhanghelului Mihail ucigând un demon. Pentru a contrabalansa acest simbol al puterii autorităților locale, între 1504 și 1536 ducele de Brabant a construit o mare clădire vis-a-vis de primărie, ca simbol al puterii ducale. Ea a fost construită pe locul primelor piețe de țesături și de pâine, care nu mai
Piața Mare din Bruxelles () [Corola-website/Science/326535_a_327864]
-
înălțime și are deasupra o statuie de 3 metri a Arhanghelului Mihail ucigând un demon. Pentru a contrabalansa acest simbol al puterii autorităților locale, între 1504 și 1536 ducele de Brabant a construit o mare clădire vis-a-vis de primărie, ca simbol al puterii ducale. Ea a fost construită pe locul primelor piețe de țesături și de pâine, care nu mai erau folosite, și a primit numele de "Casa Regală" (în olandeza de mijloc, "'s Conincxhuys"), deși niciun rege nu a locuit
Piața Mare din Bruxelles () [Corola-website/Science/326535_a_327864]
-
autorităților. Astfel, a rezultat o dispunere remarcabil de armonioasă a Pieței Mari reconstruite, în ciuda combinației contrastante de stiluri gotic, baroc și Ludovic al XIV-lea. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, revoluționarii au jefuit Piața Mare, distrugând statuile nobilimii și simbolurile creștinismului. Casele breslelor au fost confiscate de stat și vândute. Clădirile au fost neglijate și au rămas în stare proastă, fațadele lor vopsite și stucate fiind deteriorate de poluare. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, primarul Charles Buls a readus
Piața Mare din Bruxelles () [Corola-website/Science/326535_a_327864]
-
Inelul sigilar este un inel cu funcție dublă: bijuterie și aplicarea de sigilii. În acest scop este dotat cu o intalie, de regulă într-o piatră semiprețioasă, uneori simbolul sigilar este gravat și direct în materialul din care este confecționat inelul, în incizie sau în excizie. Există teza că hunii, conduși de Attila, ar fi venit spre vest, mai precis spre Imperiul Roman de Apus, datorită unui inel sigilar
Inel sigilar () [Corola-website/Science/326662_a_327991]
-
1946 la Washington D.C. Dintre proiectele de memorial ale 63 arhitecți și sculptori a fost ales acela al arhitectului Yosef Klarwin din Ierusalim, care mai târziu a fost și autorul proiectului clădirii Knessetului. Procesul de consacrare a Muntelui Herzl ca simbol central al memoriei colective a Statului Israel a fost rezultatul mai multor factori, în afară prezenței aici a mormântului lui Herzl. Proximitatea instituțiilor era simbolică pentru unul din narativele centrale ale culturii israeliene (mai ales în anii de început ai
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
Tuturor Sfinților”. În extremitatea sudică a ultimei așezări de pe valea Râușorului, satul Suseni (comuna Râu de Mori), pe un pinten stâncos al Munților Retezat se înalță și astăzi ruinele celei mai mari cetăți cneziale din Transilvania, cetatea Colțului, leagăn și simbol al înfloririi celei mai puternice familii nobiliare românești din Țara Hațegului: Cândeștii. De cealaltă parte a pârâului, pe un mic tăpșan, a fost ridicat un lăcaș de cult ciudat, cu aspect de fortăreață: biserica-monument istoric a schitului actual Suseni-Colț (HD-II-m-A-03460
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]