34,291 matches
-
invers capacul ( în direcție opusă acelor de ceasornic ) până în momentul în care butonul de apăsare se află din nou în poziția inițială și începeți iarăși procedeul . Diagramă O Injectarea soluției Alegeți sediul injecției . Cele mai bune locuri pentru injectare sunt țesuturile care au un strat de grăsime între piele și mușchi : coapsă , zona exterioară a brațului ( puteți avea nevoie de ajutorul unei alte persoane pentru a va administra injecția în acest loc ) , abdomen ( exceptând zona ombilicului sau a taliei ) . Dacă sunteți
Ro_495 () [Corola-website/Science/291254_a_292583]
-
radiații denumit gama cameră și stocată digital. Ulterior informația obținută este procesată obținându-se imagini a corpului sau organului studiat. Aceste imagini, spre deosebire de majoritatea imaginilor obținute in radiologie, sunt imagini funcționale și moleculare, adică arată cum funcționează diferite organe și țesuturi explorate sau indică alterările acestora la nivel molecular. În general, explorările de medicină nucleară nu sunt invazive și nu au efecte secundare.
Medicină nucleară () [Corola-website/Science/297676_a_299005]
-
de semnificanți și uneori nu poate fi descoperit cu ușurință. Nu pot descoperi sensul prin simpla adiționare a cuvintelor, pentru a avea sens cuvintele ar trebui să poarte urmele celor care le preced sau le urmează. Ele formează, împreună, un țesut complex, din acest motiv nici un semn nu este o epurâ sau total expresivă. De asemenea, putem descoperi în fiecare semn urme ale cuvintelor pe care le-a respins pentru a deveni ceea ce trebuie să fie. O altă diferență clară dintre
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
rațională a factorilor etiologici este aceea care îi împarte în : factori predispozanți, factori precipitanți și factori care întârzie vindecarea (1), urmând să fie abordat apoi modul în care aceștia interacționează (calea spre ulcerație). A. Factori predispozanți: Factori care reduc rezistența țesuturilor la agresiune - Macroangiopatia - Microangiopatia - Neuropatia autonomă Factori care cresc probabilitatea agresiunii - Neuropatia motorie - Neuropatia senzitivă - Reducerea mobilității articulare - Alte complicații ale diabetului zaharat B. Factori precipitanți - Leziunile tegumentare - Traumatismele 2.1. Factorii etio-patogenetici A. Factorii predispozanți. 1. Factori care reduc
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
agresiune - Macroangiopatia - Microangiopatia - Neuropatia autonomă Factori care cresc probabilitatea agresiunii - Neuropatia motorie - Neuropatia senzitivă - Reducerea mobilității articulare - Alte complicații ale diabetului zaharat B. Factori precipitanți - Leziunile tegumentare - Traumatismele 2.1. Factorii etio-patogenetici A. Factorii predispozanți. 1. Factori care reduc rezistența țesuturilor la agresiune. 1.1. Arteriopatia cronică obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare. Arteriopatia cronică obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare (ACO) este cea mai formă de interesare vasculară periferică la pacienții cu diabet zaharat și constă în reducerea progresivă a fluxului sanguin
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
evoluția sa naturală, ACO are un lung stadiu subclinic, asimptomatic devenind apoi manifestă clinic, inițial la efort, atunci când este nevoie de un flux sanguin crescut, apoi și în repaus și în cele din urmă poate genera 8 necroza ischemică a țesuturilor (gangrena) cu necesitatea amputației. Această evoluție stadială nu este o regulă, în special la pacienții cu diabet zaharat, la care, datorită unor condiții specifice (neuropatia), ulcerațiile picioarelor sau necroza extinsă, pot să fie prima manifestare a bolii. De asemenea, evoluția
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
ciocan », « în gheară », piciorul hiperexcavat și halucele valg. Coexistența pierderii sensibilității cu deformările picioarelor și zonele de presiune exagerată reprezintă ce mai frecventă cauză de producere a ulcerațiilor (2). La pacienții cu diabet se produce o scădere progresivă a elasticității țesuturilor care conțin colagen, datorată în primul rând procesului de glicare a acestuia (33). Manifestarea clinică cea mai frecventă a acestei modificări o reprezintă limitarea mobilității articulațiilor, datorită îngroșării pielii și a strucurilor periarticulare, ceea ce produce o deformare în flexie a
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
predictibilă. Anumiți facori fizio-patologici și metabolici pot altera acest parcurs, rezultând întârzierea cicatrizării și leziuni cronice (47). 21 Cicatrizarea normală se produce prin intenție primară sau secundară. Exemplul « clasic » de cicatrizare primară îl oferă inciziile chirurgicale, la care pierderile de țesut sunt minime, iar sutura se face imediat. Acest proces parcurge mai multe etape : hemostaza, inflamația, migrarea celulară și vindecarea straturilor profunde și epitelizarea. În unele cazuri se produce proliferarea excesivă a țesutului conjunctiv, rezultând cicatrici inestetice (keloide). În cicatrizarea secundară
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
îl oferă inciziile chirurgicale, la care pierderile de țesut sunt minime, iar sutura se face imediat. Acest proces parcurge mai multe etape : hemostaza, inflamația, migrarea celulară și vindecarea straturilor profunde și epitelizarea. În unele cazuri se produce proliferarea excesivă a țesutului conjunctiv, rezultând cicatrici inestetice (keloide). În cicatrizarea secundară marginile plăgii rămân deschise și etapele care se succedă sunt hemostaza și formarea țesutului de »granulație », infiltrarea cu macrofage, formarea țesutului de granulație și apoi contracția plăgii și epitelizarea. În cicatrizarea fiziologică
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
hemostaza, inflamația, migrarea celulară și vindecarea straturilor profunde și epitelizarea. În unele cazuri se produce proliferarea excesivă a țesutului conjunctiv, rezultând cicatrici inestetice (keloide). În cicatrizarea secundară marginile plăgii rămân deschise și etapele care se succedă sunt hemostaza și formarea țesutului de »granulație », infiltrarea cu macrofage, formarea țesutului de granulație și apoi contracția plăgii și epitelizarea. În cicatrizarea fiziologică, primul eveniment care se produce după o leziune este hemostaza, mediată de activarea trombocitelor. Este interesant de remarcat faptul că în lipsa hemoragiei
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
profunde și epitelizarea. În unele cazuri se produce proliferarea excesivă a țesutului conjunctiv, rezultând cicatrici inestetice (keloide). În cicatrizarea secundară marginile plăgii rămân deschise și etapele care se succedă sunt hemostaza și formarea țesutului de »granulație », infiltrarea cu macrofage, formarea țesutului de granulație și apoi contracția plăgii și epitelizarea. În cicatrizarea fiziologică, primul eveniment care se produce după o leziune este hemostaza, mediată de activarea trombocitelor. Este interesant de remarcat faptul că în lipsa hemoragiei, participarea trombocitelor la procesul de cicatrizare nu
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
câteva ore se inițiază faza inflamatorie, care durează 5-7 zile și implică participarea neutrofilelor, a macrofagelor și a limfocitelor. Urmează apoi faza de proliferare (fibroplazia) care durează aprox 3-4 săptămâni și în care se restabilește integritatea vaselor și se inlocuiește țesutul distrus, prin angiogeneză, formarea matricei conjunctive și epitelizare, cu participarea fibroblastelor și a keratinocitelor. Procesul se încheie cu faza de remodelare (contracție), care poate dura până la doi ani și pe parcursul căreia are loc sinteza de colagen, distrucția unei părți din
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
specii de Corynebacterium, enterococi și fungi (51). Prezența lor nu este nocivă și ar putea să aibă un rol protector împotriva infecțiilor cu germeni patogeni și deci nu necesită eradicare. Infecția implică prezența unor microorganisme care se multiplică activ, invadează țesuturile și generează un răspuns din partea organimului gazdă. Infecția trebuie definită pe criterii clinice care înseamnă prezența semnelor și simptomelor de inflamație, adică tumefierea/indurarea, eritemul, căldura locală, secrețiile purulente și durerea (50). Intensitatea acestor manifestări este mai mare în infecțiile
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
atenuată în cele cronice și atunci când este prezentă ischemia și ea depinde și de profunzimea invaziei bacteriene și într-o oarecare măsură și de bacteriile implicate. Se consideră ca superficiale infecțiile care nu depășesc fascia (limitându-se la tegument și țesutul subcutanat) și profunde cele care depășesc fascia, interesând mușchi, tendoane, articulații și oase. Este de menționat că infecțiile profunde se distribuie pe compartimentele anatomice ale piciorului și prin creșterea presiunii intracompartimentale pot genera ischemie, realizând astfel un adevărat cerc vicios
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
astfel un adevărat cerc vicios. Faptul că între colonizare și infecție este un continuum face ca definirea infecției pe criterii cantitatative să fie relativă. Se consideră că prezența a mai mult de 10 5 bacterii formatoare de colonii/g de țesut produce 25 perturbarea procesului de vindecare (50,51). În fig 2.2 sunt redate interrelațiile dintre infecție și întâtzierea cicatrizării. Speciile microbiene cel mai frecvent identificate în infecțiile ulcerațiilor picioarelor la pacienții cu diabet sunt stafilococul aureu (cel mai frecvent
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
4) Fig 2.4. Calea spre ulcerație. 31 Un alt mod de a ilustra conceptul cauzelor concomitente ia în considerare așa zișii factori structurali, care influențează presiunea „de vârf” la nivelul plantei (epifizele distale ale metatarsienelor proeminente, migrarea anterioară a țesutului subcutanat plantar, prăbușirea boltei plantare), factorii funcționali, care influențează durata contactului plantei cu solul (capacitatea aerobică, dureri articulare, debilitatea generală, forța în membrele inferioare), factorii care țin de încălțăminte, și facorii care țin de stilul de viață (sedentar sau activ
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
Ulcerațiile neuro-ischemice sunt în mod obișnuit, mai mici, dureroase (Intensitatea durerii depinde de gradul neuropatiei coexistente), cu margini regulate, localizate pe degetul mare, pe suprafețele laterale ale piciorului (foto 8) sau pe călcâi (vezi Tabel 3.5) Nu rareori necroza țesuturilor este precipitată de o traumă minoră și se poate extinde destul de rapid. Leziunile ischemice reprezintă întodeauna o necroza tisulară și pot îmbraca urmatoarele forme (care pot fi și etape evolutive) (92): - veziculele și bulele intereseaza epidermul și dermul si sunt
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
dorsală a picioarelor. Nu rareori se pot constata localizări multiple. Ulcerațiile la nivelul calcâiului sunt cel mai frecvent ischemice, durerea fiind uneori invers proporțională cu dimensiunile lor. - necroza/gangrena poate interesa degetele, antepiciorul, partea dorsală a piciorului sau calcâiul. Interesarea țesuturilor este extensivă și profundă, aspectul fiind uscat atâta timp căt nu se suprapune infecția.Circulația de tip anastomotic a degetelor face ca o traumă minoră a uneia dintre arterele digitale să producă o necroză rapidă atunci când contralaterala este obstruată (foto
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
atât un diagnostic hemodinamic cât și unul morfologic al obstrucției arteriale. Introducerea instrumentelor echo- Doppler color a permis la o explorare și mai detaliată a vaselor. Principala limitare a acestei metode este că ea nu oferă informații referitoare la perfuzia țesuturilor. Cu toate acestea, chirurgia de reconstrucție arterială poate fi efectuată și numai pe baza unei examinări eco-Doppler în anumite cazuri (86). Angiografia cu rezonanță magnetică nucleară (ARMN) poate fi un compromis practic între scanarea echo-Doppler și angiografie. In prezent, sunt
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
factorii generali (funcția respiratorie și cardiacă și nivelul hemoglobinei) și factorii locali ( edeme, grosimea tegumentului) pot să influențeze valorile măsurate. Valorile obținute sunt direct influențate de fluxul sanguin cutanat, de activitatea metabolică, de disocierea hemoglobinei și de difuzia oxigenului prin țesuturi (86). Pentru a exclude contribuția factorilor generali (vezi mai sus), este utilă o comparație cu valoarea din regiunea infraclaviculară. La pacienții cu diabet, valorile de presiune transcutanată a oxigenului (TcPO2) de 10 mmHg sau mai puțin dau o probabilitat de
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
leziune unde există semne clinice de ischemie severă (1). 3.4. Diagnosticul infecției. La persoanele cu diabet, infecția la nivelul picioarelor începe cu un traumatism al tegumentului sau o ulcerație, care sunt urmate de invazia și multiplicarea microbiană la nivelul țesuturilor, distrucții tisulare și răspunsul inflamator (99). Datorită abundenței florei microbiene la nivelul oricărei leziuni tegumentare, diagnosticul infecției este în primul rând clinic și nu microbiologic. Prezența semnelor sistemice de infecție, a secreției purulente sau a cel puțin a două semne
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de vedere ulcerațiile pot fi clasificate în (104): a) ulcerațiile intrinseci : produse de traumatisme obișnuite ( mersul ) la nivelul unui picior insensibil și anhidrotic cu o distribuție dezechilibrată a presiunilor plantare și cu o mobilitate articulară limitată. Autoliza informatorie la nivelul țesutului hiperkeratotic este substratul histologic al hematoamelor subkeratotice și apoi a ulcerației. Flora microbiană "încastrată" în fisurile calusului poate apoi complica acest tablou. b) ulcerațiile extrinseci: - traumatismul produs de un pantof nou, prea strâmt, neperceput de piciorul diabetic. Presiunea exercitată extrinsec
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
și vai calculată fie prin înmulțirea diametrului mare cu cel mic fie prin planimetrie. Profunzimea - Gradul 1 - ulcerație superficială (dar în toată grosimea tegumentului) care nu pătrunde în strucuri mai profunde decât dermul). - Gradul 2 - ulcerație profundă (care pătrunde în țesutul subcutanat, interesând fascia, mușchi sau tendoane). Dacă o ulcerație superficială este însoțită de semne de infecție a țesutului subcutanat va fi cosiderată ca profundă. - Gradul 3 - interesarea tuturor straturilor anatomice inclusiv oase și/sau articulații. Infecția - Gradul 1 - fără simptome
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
superficială (dar în toată grosimea tegumentului) care nu pătrunde în strucuri mai profunde decât dermul). - Gradul 2 - ulcerație profundă (care pătrunde în țesutul subcutanat, interesând fascia, mușchi sau tendoane). Dacă o ulcerație superficială este însoțită de semne de infecție a țesutului subcutanat va fi cosiderată ca profundă. - Gradul 3 - interesarea tuturor straturilor anatomice inclusiv oase și/sau articulații. Infecția - Gradul 1 - fără simptome sau semne de infecție. - Gradul 2 - infecția interesează numai tegumentul și țesutul subcutanat (fără interesarea țesuturilor profunde și
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
însoțită de semne de infecție a țesutului subcutanat va fi cosiderată ca profundă. - Gradul 3 - interesarea tuturor straturilor anatomice inclusiv oase și/sau articulații. Infecția - Gradul 1 - fără simptome sau semne de infecție. - Gradul 2 - infecția interesează numai tegumentul și țesutul subcutanat (fără interesarea țesuturilor profunde și fără semne sistemice). Este necesară prezența a cel puțin două dintre următoarele criterii: tumefiere și indurație locală, eritem de 0,52 cm perilezional, sensibilitate locală sau durere, căldură locală, secreție purulentă. Este necesară excluderea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]