34,136 matches
-
patriotică neotradiționalistă a lui I., de certă vibrație lirică, exaltă valori perene, istoria retrăită afectiv, țara și neamul, ascendența, eroii iluștri sau anonimi. Tonul, nu o dată declamator și grandilocvent, e totuși strunit, menținut între limitele unei estetici „modernizate”, și poate convinge. Poetului îi este firească și postura de „cetățean”, el perorând, uneori vaticinar, cu discretă vigoare, pe tema vicisitudinilor veacului: e, în fond, un răzvrătit, probabil împotriva unor nedreptăți - neprecizate expozitiv - ale istoriei și ale actualității (obiectul revoltei rămâne relativ nebulos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
și se pot instala echipamente moderne; dacă însă turistul nu se simte binevenit, investiția va fi inutilă. Se poate crea o atitudine favorabilă față de turiști prin programe efective de informare a publicului. Relațiile cu publicul și publicitatea programate pentru a convinge localnicii de importanța turismului pot fi de mare utilitate. Este foarte util să fie oferite cursuri în școlile de turism pentru toate persoanele care au un contact direct cu vizitatorii: vânzătorii din magazine, lucrătorii din stațiile de benzină, recepționerii din
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
a tuturor construcțiilor, a spațiilor publice și a echipamentelor urbane. Au fost avute în vedere proble-mele cu care se confruntă cotidian locuitorii: curățenia orașului, securitatea individuală și colectivă, serviciile de proximitate. Ideea a fost aceea de a lămuri, de a convinge oamenii că orice cartier "dificil", "sensibil", poate evolua, trebuie să evolueze, trebuie să-și anticipeze viitorul și să creadă în perspectivele sale de dezvoltare; dezvoltarea economică și inserția socială corespunzătoare; nu s-a urmărit construirea de mari întreprinderi în cartiere
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
umane și a calității arhitecturale a locuinței prindea contur atunci în raport cu condițiile mizeriei arhitecturale ce avea să caracterizeze producerea în masă de locuințe sociale în anii 1950. Formați în spiritul ideologiei pavilionare, Jules Siegfried și majoritatea promotorilor locuinței sociale erau convinși la început că locuința individuală cu grădină este modelul ideal al locuinței populare. Imperativele economice și funciare au făcut însă necesară punerea în practică doar a locuinței colective. Au fost luate totuși precauții de separare a muncitorilor unii de alții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
greve sau să investească în transportul comun, aceasta ținea exclusiv de acțiunea comunelor progresiste. Socialismul municipal a inaugurat așadar intrarea orașelor în acțiunea economică. Este adevărat că în practică, după cum subliniază André Bruston: "Nu era ușor nici măcar pentru cei mai convinși dintre posibiliști de realizarea în comună a tot ceea ce statul impunea, de la asistență la învățământ"43. Marja de manevră a primăriilor era cu atât mai redusă cu cât Consiliul de Stat elabora o jurisprudență favorabilă perpetuării situațiilor anterioare. Până în anii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
istoric, că urbanizarea a ameliorat condiția materială a oamenilor, nivelul lor de viață, confortul și securitatea lor. În lumea modernă, orașul este cel prin care se distribuie cultura, iar cel mare are avantaj asupra celui mic92". Era vorba de a convinge opinia că este posibil să se trăiască mai bine în marile orașe de mâine. Într-un număr al revistei Urbanisme din 1965, consacrat "metropolelor de echilibru", "sociologul-consilier" al DATAR 93, Jean-Paul Trystam, nu ezita să enumere potențialitățile unui mare oraș
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-și facă locuința cât mai plăcută cu putință pentru a-și mulțumi soțul muncitor, ci de a-i permite și ei să împace activitățile domestice cu slujba, fiindcă industria ducea lipsă de mână de lucru. În plus, facilitățile trebuiau să convingă definitiv că progresul nu era o iluzie și că productivitatea așa cum susținea F.W. Taylor este profitabilă tuturor, în primul rând celor săraci, nu doar unui număr restrâns de privilegiați. Confortul domestic pecetluia impactul progresului tehnic, al "civilizației mașiniste" (Le
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
manieră de a exercita puterea explica slaba transparență a comunicării între aleși și cetățeni. Împotriva ermetismului puterii, temperat până atunci de intercunoașterea comunitară specifică lumii rurale, modernizarea democrației capătă alura unui triumf al rațiunii corespunzător creșterii individualismului urban. Administrația consultativă, convinsă de cunoștințele și priceperile sale, voia să insufle modernitate unei societăți reticente la schimbare. Așa cum competența și atitudinea prospectivă asigurau experților centrali superioritate asupra reprezentării parlamentare, reprezentarea forțelor vii în organismele consultative trebuia să genereze o reprezentare de calitate superioară
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în noile tehnologii ale transporturilor este motivată în parte de beneficiile pe care le trag din "efectele structurante ale transporturilor". Sub acoperirea pragmatismului, această dogmă tehnicistă întreține în discursul politic acel patos pe care aleșii îl consideră indispensabil pentru a convinge. El constă în a face să se creadă în "rețelele care ar dualiza spațiul și l-ar face profitabil doar pentru zonele branșate"354. Totuși, este vorba de un mit. Sigur, construcția unui nou echipament autorutier sau deschiderea unei noi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului Bordeaux arată faptul că e vorba de instrumente eficiente ale comunicării politice. "Consiliile de cartier sunt un loc privilegiat de exprimare pentru majoritatea municipală. Aceasta poate să-și prezinte aici bilanțul activității, să-și justifice opțiunile, să încerce să convingă participanții de bunele sale intenții. Ea folosește aceste consilii pentru a-și anunța și explica proiectele. Munca de explicare a orientărilor municipale, de justificare a opțiunilor, care se realizează aici în permanență, pe întreaga durată a unui mandat, este identică
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
suportă esențialul poverii precarității ce afectează societatea. Private de atracțiile mondializării, amenințate cu pierderea statutului lor, în conflict cu gentrificații în privința folosirii orașului fiindcă aceștia vor să interzică circulația mașinilor în cartierele în care stau -, înfuriați pentru că depind de periurban, convinși de faptul că ei contribuie cu cea mai mare parte din impozitele pe care puterile publice le distribuie cu larghețe tineretului turbulent, clasele mijlocii periurbane manifestă prin votul extremist "un refuz global și multiform al scenei politice și al mizelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
împletiseră mai bine cu preocupările burgheziei arhaice și autoritare de a-și păstra rentele decât cu cele ale noilor clase conducătoare apărute din dezvoltarea marilor organizații industriale și financiare. Denunțarea acestei iluzii, a acestei viclenii a științei transparente la interese convinsese rapid "forțele vii" mobilizate în mecanismele de consultare că ele nu serveau acolo decât la a cauționa o Putere ce ridiculiza participarea efectivă la gestionarea "schimbării"554. Anii 1970 vor face din tema puterii locale, a explorării căilor descentralizării o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1970 vor face din tema puterii locale, a explorării căilor descentralizării o chestiune nevralgică. Critica planificării urbane ridica problema condițiilor participării efective a populației la construirea și transformarea orașului. Împotrivindu-se tehnocraților, aleșii locali se obligau de acum înainte să convingă de aptitudinea lor de a deveni responsabilii modernizării economice și sociale și de a lucra pentru dezvoltarea cetățeniei. Discreditată în timpul vârstei de aur a planificării urbane pentru arhaismul său și pentru supunerea față de interesele unei clientele formate din notabili locali
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de milioane de euro). 1 Discuția despre relațiile dintre stat și oraș este mai amplă. La origine, orașul era în concurență cu statul. Din secolul al XVIII-lea devine subordonat acestuia, iar Thierry Oblet identifică orientările puterii publice în privința orașului: convins de rolul benefic pe care îl are dezvoltarea urbană în creșterea economică, statul include orașul în "amenajarea teritoriului", controlul acestuia fiind important (cu toate aparentele "deschideri"); modernizarea socială a tradus, a pus în act o concepție structural-funcțională; în "Les Trente
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
arătat cât de importantă a fost în această geneză strategia Corpului inginerilor de la Poduri și Șosele de a-și extinde influența în cadrul Administrației centrale. Vezi op. cit., 1987. 174 Înainte de a fi numit ministru al Echipamentului, Edgar Pisani reușise să-l convingă pe generalul Charles de Gaulle că singura posibilitate pentru stat de a avea o politică a locuințelor era să domine o serie de dificultăți, pornind de la cele funciare la organizarea transporturilor urbane. Vezi Edgar Pisani, Le général indivis, Paris, Albin
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
coord.), Gouverner les villes moyennes, Bordeaux, Pédone, 1989. 322 Christian Le Bart, "Sur l'intervention économique des communes", în Politix, nr. 7-8, octombrie 1989, p. 106. 323 Afirmație care antrenează o amuzantă muncă de negare din partea dircomilor care insistă să convingă de disjuncția netă dintre comunicarea instituțională a orașului și aceea a primarului. A se vedea Robert Tixier-Guichard, Daniel Chaise, Les dircoms. À quoi sert la communication?, Enquête, Paris, Seuil, 1993. Capitolul 9 din această lucrare prezintă reacțiile "profesioniștilor comunicării" la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Transilvaniei, va fi numit arhiepiscop și mitropolit. În 1850 primește titlul de baron, iar în 1871 este ales membru de onoare al Societății Academice Române. Meritele lui Ș. țin, în special, de emanciparea și întărirea Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal. Convins de rostul înalt al învățăturii, al culturii, cărturarul sprijină, de asemenea, înființarea de școli în comune, precum și a gimnaziilor din Brașov și Brad, a Seminarului Teologic și Pedagogic din Sibiu (1853). Este unul din întemeietorii Astrei (1861), al cărei întâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
precum și în cele din urmă pentru a reduce costurile asociate poluării. Susținătorii ideii spun că acest proces va opri răspândirea noxelor în atmosferă prevenind poluarea aerului, în timp ce detractorii protestează împotriva riscului de scurgere din depozitele odată îngropate și nu sunt convinși de eficacitatea tehnologiei. De asemenea, unii experți în protecția mediului nu sunt încântați de faptul că această tehnologie poate distrage atenția de la căutarea de resurse regenerabile de energie. În prezent, în lume există șase proiecte-pilot, și anume: Otway Basin, Australia
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ca o soluție pentru limitarea emisiilor de CO2 eliberate prin arderea combustibililor fosili. Susținătorii ideii afirmă că acest proces va opri răspândirea noxelor în atmosferă prevenind poluarea aerului, în timp ce detractorii protestează împotriva riscului de scurgere din depozitele odată îngropate, nefiind convinși de eficacitatea tehnologiei. O serie de experți în protecția mediului chiar atrag atenția asupra faptului că dezvoltarea în această direcție poate distrage atenția de la căutarea și valorificarea resurselor regenerabile de energie. Costurile instalării unei astfel de instalații de captare și
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și de bunul său fiu Leonatus. Edmund, în raporturile lui cu Goneril și Regan, trădează trăsături ce pot fi găsite la Plexirhus. Stratagema lui Phangus, fiul regelui Iberiei, nu diferă mult de cea a lui Edmund care vrea să-și convingă tatăl că Edgar este vinovat. Arcadia a fost folosită de Shakespeare cu mult mai mult decît am surprins aici. Edmund Spenser (?1552-1599) publică în 1590 una din cele mai influente poeme ale Renașterii, Faerie Queene (Crăiasa zînelor), din care Shakespeare
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
putea fi scrisă decît după această dată. 1604-1605 Se pare ca tragedia Regele Lear a fost scrisă în iarna anului 1604-1605 întrucît situația din piesa lui Shakespeare poate fi pusă în paralelă cu politica regelui James I care încerca să convingă Parlamentul să aprobe unirea Angliei cu Scoția, evidențiindu-se consecințele negative ale diviziunii de-a lungul existenței Britaniei. 1605 Burbagejoacă rolul titular, Lear, si Armîn pe cel al bufonului. Nu există dovezi cu privire la receptarea contemporană a piesei, ca text sau
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
character I'ld turn it all To thy suggestion, plot, and damned practice. And thou must make a dullard of the world, If they not thought the profits of my death Were very pregnant and potențial spirits EDMUND: Să mă convingă să te omorîm. Dar eu i-am spus că zei răzbunători Pe paricizi cu trăznetele toate-i Lovesc, si ce-mpletit și tare nod Leagă pe fiu de tată. În sfîrșit, Văzînd cu cîtă scîrba mă opun La planu-i contra firii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
minții Să sufere cu trupul. Am să rabd. Am depășit măsura-n vrerea mea, C-am luat o stare slabă și bolnavă Drept omul sănătos. Moartea s-o ia de fire! (Privind la Kent) De ce stă-aici? Acest fapt mă convinge Cum că plecarea ducelui și-a ei E doar pretext. Eliberați-mi omul! Mergi, spune ducelui și ei că vreau vorbi Cu ei acum, pe loc; să iasă, să m-asculte, Ori bat la ușă camerei lor toba, Pîn' le
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
How în one house Should many people, under two commands, La craiul frînc, ce fără zestre-a luat Mezina noastră, aș putea fi dus Să-ngenunchez la tron, tain de scutier Să cer, viața să-mi țin. La ea-ndărăt? Convinge-mă mai bine rob, vită să fiu (Arătînd pe Oswald) Acestui hîd rîndaș. GONERIL: La voia voastră, șir. LEAR: Față, te rog, nu fă să fiu nebun! Nu te-oi mai stînjeni, copila,-adio, Nici întîlni, nici nu ne-om
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
familiar with her. ACTUL V SCENĂ 1 (Tabăra britanică lîngă Dover. Intra, cu surle și steaguri, Edmund, Regan, ofițeri, soldați și alții.) EDMUND (Unui ofițer): Mergi la duce; Află de-și ține ultimul cuvînt, Sau între timp l-o fi convins ceva Să-și schimbe planu-;-i plin de șovăieli Și remușcări; adă-mi decisa-i vrere. (Iese Ofițerul) REGAN: Al sorei sol sigur pați ceva. EDMUND: Doamna, mă tem că da. REGAN: Iubite lord, Acuma știi ce lucruri bune-ți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]