34,387 matches
-
Termitele reprezintă un grup de insecte sociale, incluși în ordinul Isoptera. Termitele au grijă de tineri în mod colectiv. Ele sunt detritivore majore, în special în regiunile tropicale și subtropicale, paticipă la reciclarea lemnului, frunzelor și a altor părți al plantelor. Termitele se divid în lucrători, soldați și indivizii fertili. Corpul lucrătorilor este alb, de 10 mm lungime. Ochii sunt reduși sau lipsesc. Indivizii ce participă la reproducere au corpul de culoare brună și două
Termită () [Corola-website/Science/319529_a_320858]
-
veninoase, vânători nocturni. Există aproximativ 3 300 de specii. Lungimea chilopodelor variază de la 12 mm ("Nannarup hoffmani") până la 30 de cm ("Scolopendra gigantea" - unul dintre cele mai mare miriapode). Cele mai multe diplopode sunt mai lente decât chilopodele, și se hrănesc cu frunze în descompunere. Ele se disting prin fuziunea segmetelor perechi într-o singură unitate, astfel că la prima vedere se pare că fiecare segment are câte două membre. Clasa cuprinde circa 8000 de specii descrise, ceea ce reprezintă o zecime din numărul
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
are niciun mecanism pentru închiderea stgimelor respiratorii. De aceea, au nevoie de un mediu care să le protejeze de deshidratare și de frigul excesiv. Majoritatea scutigerelor care se întâlnesc în afara caselor, trăiesc sub pietre, piloți de lemn, în grămezi de frunze putrezite. În perimetrul casei, acesta poate fi găsit oriunde. Cel mai des, se întâlnește în subsoluri, băi și toalete, care oferă o umiditate ridicată, însă pot fi găsite și în birouri, dormitoare și sufragerie. Primăvara, uneori, scutigera părăsește locuințele umane
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
unui stil telegrafic în exprimare, lucruri care complică și mai mult încercările de analiză și descifrare a textelor. Legenda spune că, datorită valorii foarte mari a lemnului, doar câțiva experți aveau voie să-l folosească la scriere, în vreme ce învățăceii foloseau frunzele de banan. Etnologul german Thomas Barthel crede că scrierea pe piese de lemn cu caneluri a reprezentat o etapă mai puțin importantă în evoluția scrierii rongo-rongo, aceasta fiind derivată din obiceiul de a scrie pe frunze sau pe scoarță de
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
scriere, în vreme ce învățăceii foloseau frunzele de banan. Etnologul german Thomas Barthel crede că scrierea pe piese de lemn cu caneluri a reprezentat o etapă mai puțin importantă în evoluția scrierii rongo-rongo, aceasta fiind derivată din obiceiul de a scrie pe frunze sau pe scoarță de banan cu ajutorul unui stylus de os. În timp, scrierea pe frunze de banan s-a păstrat nu doar pentru procesul de învățământ cât și pentru a realiza ciorne a textelor care urmau să ajungă pe tăblițele
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
piese de lemn cu caneluri a reprezentat o etapă mai puțin importantă în evoluția scrierii rongo-rongo, aceasta fiind derivată din obiceiul de a scrie pe frunze sau pe scoarță de banan cu ajutorul unui stylus de os. În timp, scrierea pe frunze de banan s-a păstrat nu doar pentru procesul de învățământ cât și pentru a realiza ciorne a textelor care urmau să ajungă pe tăblițele de lemn. El a stabilit experimental că glifele sunt destul de vizibile pe frunzele de banan
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
scrierea pe frunze de banan s-a păstrat nu doar pentru procesul de învățământ cât și pentru a realiza ciorne a textelor care urmau să ajungă pe tăblițele de lemn. El a stabilit experimental că glifele sunt destul de vizibile pe frunzele de banan din pricina sevei care apare în urma zgârieturilor și care este lăsată apoi să se usuce la soare. Cu toate acestea, odată uscate, frunzele devin fragile și nu rezistă pentru multă vreme. Barthel a emis ipoteza că frunzele de banan
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
să ajungă pe tăblițele de lemn. El a stabilit experimental că glifele sunt destul de vizibile pe frunzele de banan din pricina sevei care apare în urma zgârieturilor și care este lăsată apoi să se usuce la soare. Cu toate acestea, odată uscate, frunzele devin fragile și nu rezistă pentru multă vreme. Barthel a emis ipoteza că frunzele de banan au servit drept model pentru tablete iar canelurile din lemn nu aveau alt rol decât acela de a imita structura nervurilor unei frunze. Glifele
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
vizibile pe frunzele de banan din pricina sevei care apare în urma zgârieturilor și care este lăsată apoi să se usuce la soare. Cu toate acestea, odată uscate, frunzele devin fragile și nu rezistă pentru multă vreme. Barthel a emis ipoteza că frunzele de banan au servit drept model pentru tablete iar canelurile din lemn nu aveau alt rol decât acela de a imita structura nervurilor unei frunze. Glifele rongo-rongo sunt scrise în sistemul boustrophedon inversat, de la stânga spre dreapta și de jos
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
uscate, frunzele devin fragile și nu rezistă pentru multă vreme. Barthel a emis ipoteza că frunzele de banan au servit drept model pentru tablete iar canelurile din lemn nu aveau alt rol decât acela de a imita structura nervurilor unei frunze. Glifele rongo-rongo sunt scrise în sistemul boustrophedon inversat, de la stânga spre dreapta și de jos în sus. Acest lucru înseamnă că lectura tăblițelor se face începând din colțul stânga jos, se citește o linie de la stânga la dreapta apoi se
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
el afirmă că cedrul din nord este superior calitativ celui din regiunile meridionale. Cedru trăiește 550 ani și poate atinge înălțimi de peste 40 m. Copacul prezintă proprietăți curative, din lemn se fabrică mobilier sau cutii de rezonanță pentru instrumente muzicale. Frunzele cedrului au miros plăcut dar și balsamic. O bucățică din lemn de cedru în casă alungă moliile. Vladimir Megre relatează că în 1792 academicianul Peter Simon Pallas știa că frunzele de cedru consumate măresc potența masculină și rezistența organismului la
Vladimir Megre () [Corola-website/Science/319083_a_320412]
-
se fabrică mobilier sau cutii de rezonanță pentru instrumente muzicale. Frunzele cedrului au miros plăcut dar și balsamic. O bucățică din lemn de cedru în casă alungă moliile. Vladimir Megre relatează că în 1792 academicianul Peter Simon Pallas știa că frunzele de cedru consumate măresc potența masculină și rezistența organismului la diverse boli. Grigori Rasputin a crescut în Siberia, într-o zonă cu cedrii sunători. La 50 de ani el își petrecea viața în orgii într-un ritm pe care un
Vladimir Megre () [Corola-website/Science/319083_a_320412]
-
F.C.Arges chiar dacă are un background de câteva decenii. Atestarea documentara a Piteștiului de la 20 mai 1388 nu s-a regăsit decât în opțiunile a 2% dintre subiecții chestionați, iar laleaua a devenit simbol pe emblemă heraldica a municipiului alături de frunză de stejar (Pădurea Trivale) și vulturul (Simbol împrumutat de la vechea sigla a orașului din perioada interbelică). O altă curiozitate este prezentă Caduceului (cei doi șerpi încolăciți de sub simbolul vulturului aflat în stânga stemei orașului). În Antichitate a fost un simbol astrologic
Simfonia Lalelelor () [Corola-website/Science/319157_a_320486]
-
sunt galbene și strălucesc asemenea aurului la lumina soarelui. Ele sun cele mai rigide pânze printre păianjeni. Pânzele sunt verticale având posibilitatea de a prinde insecet în timpul zborului. Savanții presupun că culoare mătasei atrage insectele în plasă și pe fonul frunzelor îngălbenite devine dificil de a observa pânza. Plasa este țesută de regulă la marginea pădurilor, fiind alipită de copaci și arbuști Pânza are formă rotundă, firile verticale ce pleacă în sus se strâng într-un smoc comun unde păianjenul își
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
pleacă în sus se strâng într-un smoc comun unde păianjenul își așteaptă victima. Plasa este reînnoită regulat, dincauza scăderii proprietățilot adezive. El reface doar inele poțiuni, și nu toată pânza în întregime. <br> Uneori pânza poate fi decorată cu frunze, crenguțe și alte obiecte cu rol dublu. Prada nimerind în capcană produce vibrația firelor și a obiectelor. Aceste obiecte ar putea fi și un sistem de avertizare pentru păsări, astfel evitând distrugerea pânzei. Îndată ce victima se încurcă printre fire, păianjenul
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
datorează prezenței în mătase a acidului xanthurenic, doua chinone și plus o substanță necunoscută. Ultimele experimente demonstrează că această culoare are un efect dublu: atrage unele insecte în plasă, care devin prada păianjenilor și acționează ca un camuflaj pe fonul frunzelor îngălbenite sau uscate. Păianjenul e capabil să modifice componența chimică a mătasei, schimbând astfel și nuanța mătasei, fiind adaptate vederii insectelor.<br> Păianjenii "Nephila" construiesc plase complexe cu diferite crenguțe, frunze, cuticula neconsumată a victemelor, ataște la o mică distanță
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
prada păianjenilor și acționează ca un camuflaj pe fonul frunzelor îngălbenite sau uscate. Păianjenul e capabil să modifice componența chimică a mătasei, schimbând astfel și nuanța mătasei, fiind adaptate vederii insectelor.<br> Păianjenii "Nephila" construiesc plase complexe cu diferite crenguțe, frunze, cuticula neconsumată a victemelor, ataște la o mică distanță de pânză, îndeplinind rolul unor bariere, care văzute de păsări sau de animale mai mari împiedică distrugerea lor. Pânză este de formă rotundă, țesută din radiare și spirale cu ochiuri puțin
Păianjeni țesători sferici aurii () [Corola-website/Science/319337_a_320666]
-
este întreagă, continuă, pe când cea inferioară are o întrerupere largă la mijloc. Pe partea ventrală a botului se află 4 mustăți lungi, ovale sau turtite lateral, cu capetele franjurate. Pe parte posterioară a lor au anexe foliacee (asemănătoare cu o frunză). Mustățile depășesc buza superioară și ajung până la gură. Coada este heterocercă. Pedunculul caudal nu este turtit lateral. Ambele membrane branhiale se concresc între ele, în regiunea jugulară, făcând o cută (pliu) liberă deasupra sistemului branhial și sunt neatașate de istm
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
mult loc pentru imaginația cititorului pentru interpretarea oricui adaptează personajul. Barrie menționează în "Peter și Wendy" că Peter Pan încă mai avea toți "dinții de lapte". El îl descrie ca fiind un băiat frumos, cu un zâmbet plăcut, "îmbrăcat cu frunze de și liane care atârnă din copaci". În piesă, costumul lui Peter este format din frunze de toamnă și pânze de păianjeni. Numele său și faptul că el cântă la fluier sau la flaut poate face aluzie la personajul mitologic
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
că Peter Pan încă mai avea toți "dinții de lapte". El îl descrie ca fiind un băiat frumos, cu un zâmbet plăcut, "îmbrăcat cu frunze de și liane care atârnă din copaci". În piesă, costumul lui Peter este format din frunze de toamnă și pânze de păianjeni. Numele său și faptul că el cântă la fluier sau la flaut poate face aluzie la personajul mitologic Pan. În mod tradițional, personajul a fost jucat pe scenă de o femeie adultă. În producțiile
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
purtați de Pauline Chase (care a jurat rolul din 1906 până în 1913), acum expuși în Muzeul de la Londra. Ediții vechi ale adaptărilor poveștii descriu tot un costum roșu, dar un costum verde (fie că era sau nu era făcut din frunze) devine mai obișnuit începând cu anii 1920, și mai ales mai târziu, după difuzarea filmului de animație făcut de Disney. În filmele Disney, Peter poartă un costum format dintr-o tunică verde cu mâneci scurte, colanți făcuți probabil din pânză
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
o pană roșie. El are urechi ascuțite, ca un spiriduș, ochi căprui, și păr roșcat. În filmul de acțiune din 2003, el este interpretat de Jeremy Sumpter, care are păr blond și ochi albaștri, iar costumul lui este făcut din frunze și viță de vie. În "Hook" (1991), el este interpretat ca adult de Robin Williams, cu ochi albaștri și păr castaniu închis, dar în amintirile din tinerețea sa, părul său este castaniu deschis. În acest film urechile lui sunt ascuțite
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
la descrierea înfățișării sale, precizând că are ochi albaștri și păr blond deschis (sau o culoare mai deschisă decât negru). În acest roman, în Țara de Nicăieri este toamnă, astfel că Peter poartă o tunică cu pene de gaiță și frunze de arțar. În povestirile "Starcatcher" scrise de Dave Barry și Ridley Pearson, Peter are păr de culoare portocalie ca morcovii și ochi albaștri strălucitori. Ideea unui băiat care a refuzat să crească s-a bazat pe fratele mai mare al
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
, cunoscut sub numele acarianul galben, este o specie de acarieni acariformi. Acest acarian se întâlnește pe frunzele de diferite specii de copaci din întraga lume, dar preferă arborii de citrice. "", descoperit în Maroc, a fost descris pentru prima dată de Cooreman în 1958. În 1980 s-a revizuit familia Tydeidae și HM André a sinonimizat genul "Lorryia
Lorryia formosa () [Corola-website/Science/319351_a_320680]
-
din ovule nefecundate, este numit thelytoky. Raportul dintre sexe este foarte mult influențat de planta gazdă. Un studiu a constatat că pe citrice, 30% din indivizi au fost masculi, iar pe plantele de grapefruit 62% din populație reprezentau masculii. Pe frunzele arborilor de cauciuc, procentul masculilor a scăzut puternic. Lorryia formosa a fost găsit pe plantele de "Sechium edule", citrice, dalie, păr, papaya, mango, "Cola acuminata" și "Araucaria angustifolia". În Portugalia, a fost colectat de la "Prunus domensticus", "Prunus persica", "Prunus armeniaca
Lorryia formosa () [Corola-website/Science/319351_a_320680]