3,501 matches
-
am simțit lincăiala caldă și umedă a limbii fiarei pe spatele palmei. L-am mângâiat pe cap iar câinele se uita oarecum mirat la lacrimile care curgeau din colțul ochilor. A urmat a doua cruce mare a doamnei Sipiur, o îmbrățișare de mamă și gata. Făceam parte din familie. Totul ar fi decurs normal dacă părinții și-ar fi trimis copiii la școală. Aveam clasa I-a cum scria la intrare dar în clasă, nimeni. Cu chiu cu vai, după parlamentări
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Înlăturat mituri și prejudecăți antiromânești. Din zorii zilei lujere de lalele, buchete de liliac, petale de garoafe și flori de câmp au acoperit oglinda Prutului. Steaguri tricolore ne Întâmpină „Cu bine ați venit fraților”. „Hristos a Înviat”, strângeri de mână, Îmbrățișări, lacrimi și peste 700 km a Văii Prutului se Întinde Hora Unirii. 8 iunie Simpozion cu tema Etnoecologie cu 14 comunicări și se redactează o rezoluție În favoarea grupurilor românității orientale. Partea a doua a simpozionului este consacrată „Cercetașilor Naturii” - concepție
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ultimatumului sovietic din 28 iunie 1940. Mai supraviețuiau părinți nemângâiați de moartea fiilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei, mai erau Încă atâția veterani de război care au sângerat la Odesa, Cotul Donului, Caucaz și Stalingrad. Întâlnirile protocolare, strângerile de mână și Îmbrățișarea semnatarilor Tratatului se așterneau dureros peste idealul și sacrificiul atâtor generații. Cu atât mai mult cu cât raporturile nu erau urmarea unor litigii sau disensiuni trecute. Incursiunile cazacilor și tătarilor și pustiirea periodică a Moldovei nu a generat sentimente revanșande
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
putea:„A venit Costică din prizonerat!.. A venit din morți, veniți!...„ . și-și cheamă frații: Gheorghiță, Ioncule, hai... și vă vedeți cu fratele Costică!..„ De-ndată s-au strâns o grămadă de vecini. Ce-a urmat e lesne de înțeles: . îmbrățișări, urări de bine, întrebări de o parte și de alta. Între timp a sosit și Catinca, nevasta sositului, care mai, mai să leșine la pieptul soțului, crezut mort. Alte țipete, lacrimi, priviri. Vin și frații lui Costică... După câteva zile
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
putea:„A venit Costică din prizonerat!.. A venit din morți, veniți!...„ . și-și cheamă frații: Gheorghiță, Ioncule, hai... și vă vedeți cu fratele Costică!..„ De-ndată s-au strâns o grămadă de vecini. Ce-a urmat e lesne de înțeles: . îmbrățișări, urări de bine, întrebări de o parte și de alta. Între timp a sosit și Catinca, nevasta sositului, care mai, mai să leșine la pieptul soțului, crezut mort. Alte țipete, lacrimi, priviri. Vin și frații lui Costică... După câteva zile
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ducea către masivul Retezat care se presimțea în zare. Ne distram călcând din traversă în traversă sau mergând în echilibru pe linia ferată. Rămăsesem în urmă. Înaintea mea, prietenii mei se țineau de mână și, sprijinindu-se ca într-o îmbrățișare aeriană, călcau fiecare pe șina sa, într-un echilibru nesigur, ca într-un exercițiu coregrafic încă neînvățat. I-am ajuns din urmă. Ne-am oprit la o haltă, pe o bancă. Era acolo o tufă de roza canina. Prietenul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cunoșteam, era cel mai "fain" din societatea cu mulți tineri din Hațeg; am trăit de îndată sentimente criminale față de dânsul, am sperat că îl va călca trenul; dar a trecut trenul, ei s-au refugiat pe terasament, într-o lungă îmbrățișare și pe el nu l-a călcat deloc trenul. Peisajul a devenit sumbru, am simțit curgându-mi pe obraz lacrimi, m-am prăbușit într-o durere grea, rușinat, încă nici bacalaureatul nu-l aveam și mi-am luat lumea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tânără, Irina. Era foarte frumoasă, se citea asta în ochii lui Sașa, dar și în sufletul meu. Uneori, rămâneam în urma lor, făcându-mă că tabloul este mai greu. Îi spionam. Într-o dimineață i-am văzut legați într-o lungă îmbrățișare. Atunci am plâns, primul meu plâns de bărbat înșelat. La plecarea lui Sașa, care fusese o fugă grăbită, am găsit o scrisoare, închisă, pentru Irina. Nu știu ce orgoliu m-a făcut să nu deschid niciodată acest plic, pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
făcut-o Domnul! Să ne bucurăm și să ne veselim! Astăzi a fost fondată noua Congregație a Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe. Domnul și-a pus sigiliul divin. Deo gratias, Deo gratias, Deo gratias». Totul bine: bucurie mare, chipuri zâmbitoare, îmbrățișări pline de afecțiune. Afară ninge. O pictură albă și moale ascunde și netezește orice asperitate, sub mantia-i candidă. În ziua următoare, 12 februarie, după ce a trăit o noapte neliniștită, episcopul cere să fie chemat don Luigi Pedrollo. Îi spune
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de a se întâlni personal. În ultima vizită pe care cardinalul Schuster a făcut-o la Verona, don Calabria se afla într-o stare de prostrație fizică și spirituală. Cei doi amici se întâlnesc. O fotografie îi surprinde în momentul îmbrățișării fraterne. Dar dacă fotograful ar fi sosit cu mai multă rapiditate ar fi putut fixa un cadru singular: cei doi sfinți bărbați, îngenunchiați unul în fața celuilalt, cerând binecuvântarea reciprocă. Distanțele culturale și gradele ierarhice nu mai au nici o valoare și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
m-a asigurat că urmărise el totul, filă cu filă, și că nu era vorba decît de o formalitate. Bazat pe această asigurare, mi-am pus parafa, iar a doua zi, domnul Madgearu semnă cu ceremonialul de rigoare și cu îmbrățișările reciproce. După care, am plecat în concediul obișnuit, la Paris. N-au trecut nici 24 de ore, că o telegramă cifrată din partea președintelui consiliului, Mironescu, îmi cerea să revin grabnic la Roma. La București se observase că acordul semnat de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
impresionant. Pe drumurile de acces spre Katowice, regimentele poloneze de artilerie erau masate în adîncime, fiecare om așteptînd cu frîul în mînă ordinul decisiv, în timp ce sub cupola de sticlă a gării viermuiau, văitîndu-se și lăcrimînd, familiile ce părăseau orașul printre îmbrățișările celor care mergeau la luptă și cei care plecau îngrămădindu-se în trenuri ce trebuiau să-i ducă spre un loc ce părea de o securitate provizorie, spre Rusia... La cîteva zile, resturile armatei poloneze eroic lansată la galop în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
false profeții și viziuni. Pășește peste trupul prăbușit al bestiei și o ucide cu sabia Ariadnei pe care o resimte, din nou, în mâini alături de firul ce îl ghidează. Reactivarea celorlalte trăsături îl vor aduce biruitor la ieșirea solară și îmbrățișarea cu Ariadna, el devenind, prin răzbaterea victoriosă a acestui crunt labirint, superior celui care a fost. Mitul lui Tezeu și al Minotaurului pare a îndemna să ne privim ca eroi ai propriei vieți ce coborâm în labirinturi. Acolo, ne așteaptă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
lărgește, se îngroapă în ghiolurile marginale, de unde renaște și pornește agale spre locul unde de mii și mii de ani se întâlnește cu râul Prut. Ca o îndrăgostită nebună se încolăcește în șuvoaie turbulente și ușor, ușor, dispare înghițită de îmbrățișările dure și rigide ale nemuritorului prieten. Uneori, când ploile abundente spală albia moldavă, Jijia strânge în ea toate șuvoaiele răzlețe de la Dorohoi, Botoșani, Drăcșani, Albești, Hlipiceni, Andrieșeni, Vlădeni, Larga Jijia, transformându-se într-un balaur fioros cu sute de capete
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
naștere sacrificiului pentru o cauză: idealismul. Și - lucrurile omenești sunt foarte complicate - desigur că și la cei din clasele interesate a avut rol și idealismul, căci sufletul omenesc, spre onoarea lui, se revarsă întotdeauna peste marginile interesului individual, dovadă chiar îmbrățișarea sinceră, de către clasa care luptă pentru schimbare, a intereselor celorlalte clase apăsate. La Alecsandri mai surprindem o cauză de nemulțumire, deci încă o cauză a atitudinii sale. Alecsandri, cum vom vedea aiurea, a fost un patruzecioptist junimistizant. (Am spus că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
au fost binefăcătoare, adică fructuoase, pentru că au fost potrivite cu spiritul vremii. Imaginați-vă ce caricatură, ce literatură "nouă", ce "modernism" deșănțat s-ar fi produs atunci, dacă niște scriitori, în disperare de cauză (așa cum ne-a zugrăvit dl Davidescu îmbrățișarea simbolismului de către Macedonski), și spre a fi "originali", adică cu orice preț altfel decât ceilalți, ar fi început să imite pe Musset și pe Vigny! * Dar, în deosebire de epoca precedentă pseudoclasică, modelele franceze au fost acum mai asimilate de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de faptele din trecut. Ar fi o zi de sărbătoare, ar fi o mare plăcere să vii la Botoșani, să mă vezi, unde sunt bolnav, și din minut în minut îmi aștept sfârșitul, căci pentru societate sunt de mult mort. Îmbrățișări prietenești, Eminescu.” (scrisoare publicată de Octav Minar în 1912). Hanrieta nu cunoaște, probabil, această scrisoare în care Eminescu se consideră „mort pentru societate” (expresia pare a fi construită în vecinătatea acelui act medical dresat de medicii Iuliano și Bogdan, pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ideal matur de bărbăție - el a lăsat o mărturie despre aceste strădanii pentru noi toți. [...] [P]entru Chatterton cel puțin, "absența tatălui" i-a stimulat actele de impostură și deopotrivă l-a determinat să înceapă căutarea nobleței poetice [atinse în] îmbrățișarea tămăduitoare dintre Thomas Chatterton și Sir William Canynge, tatăl [ideal, pur, virtuos, binevoitor, grijuliu, nobil] din secolul al XV-lea prin care Chatterton spera să-și găsească propria-i bărbăție. [...] Chatterton și-a asumat [astfel] vocea lui Rowley pentru a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să devină rece cu ea (caz în care ea ar fi tras concluzia că o respinge), a folosit ascultarea activă. "Vrei să spui că nu dorești să mă mai vezi?" a întrebat el. Răspunsul a fost un zâmbet și o îmbrățișare: "Nu, Jim. E numai felul meu de a-ți spune pe ocolite că aș vrea să petrec mai mult timp alături de tine". CÂND ȘI CUM TREBUIE FOLOSITA ASCULTAREA ACTIVĂ Ascultarea activă este foarte folositoare în două situații: • Când nu suntem
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cu trimiterea spre creștere la persoane ostile, dăruirea afectivă a mamei numai spre copilul proaspăt născut, etc.). De asemenea separațiile majore pot determina apariția acestui complex (divorțul, spitalizarea, intrarea la școală și internatul, moartea unui părinte). Se poate spune că îmbrățișarea constantă a mamei previne instaurarea acestui complex. Acest complex are mai multe forme de manifestare: Cea mai simplă formă a acestui complex se manifestă prin cererea neîntreruptă de dragoste. Persoana întreabă continuu despre sentimentele celuilalt, pentru a se asigura de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mergea noaptea și am ajuns pe la 4 la Ocna Șugatag, și cam o oră am mai făcut pe jos până acasă. Am ajuns dimineața, ai noștri Încă nu erau sculați. Au fost surprinși, nu știau că o să vin acasă. Bucurie, Îmbrățișări... Ei au avut de suferit din cauza arestării dumneavoastră? În prima perioadă, nu, n-aș putea să spun dacă au avut de suferit, n-au fost amenințați, tata n-a fost dat afară din Învățământ, soră-mea și-o continuat școala
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
iulie, da’ acuma mă duc, primăvara asta, anul ăsta. Hai că o fi vară, n-o fi primăvară.” „Tu nu ești normal la cap”... Zice: „Dacă te duci și Îl Întâlnești un doctor Gordan, transmite-i din partea mea sărutări și Îmbrățișări”. Ăsta o fost șef de promoție În radiologie la București și o terminat cu zece. Și v-au dus până la urmă la Gherla? Da. Și acolo m-o băgat cinci zile În carantină, că nu ne-o băgat direct În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Pe la 12 și ceva, vine doctorul Gordan să mă consulte. Gardianul era cu el, dar nu l-o interesat și, cât m-o consultat, s-o dus și s-o uitat pă geam afară. Și zic: „Domnule doctor, salutări și Îmbrățișări de la Farca”. „Vai de mine, dar ce face?” „Bine, deocamdată.” „Și ați fost Împreună?” „Puțin timp.” Și mă Întreabă: „Ce vă doare?”. „Domnule doctor, nu mă doare nimic, da’ mi s-o dus pofta de mâncare complet. Nu mai pot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vol. II și III, coautor și E.D. (vol. I = 1982; vol. II = 1983; vol. III = 1984). 650 ei. Motive de sănătate și circulația neregulată a mijloacelor de transport auto mă obligă să apelez la bunăvoința Dv. În așteptare, o caldă Îmbrățișare, M. Niculăiasa 4 Lămășeni, 19.II.1983 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Mulțumesc din inimă pentru informațiile privind busturile S.Fl. Marian și C. Porumbescu din Suceava cât și pentru urgența cu care am primit volumul știința În Bucovina. I - Biobibliografia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și Centrului județean de Îndrumare a creației populare - dar Încă nu am primit răspunsul așteptat. Cu sănătatea cam șubrezită, la vreme de iarnă, cu Înghesuiala la autobuz - nu mă Încumet să mă deplasez până la Suceava. De aceea primește o caldă Îmbrățișare! M. Niculăiasa 212 Vezi: Eugen Dimitriu: Aurel George Stino - un harnic cercetător al culturii universale, În „Hierasus”, Muzeul Județean Botoșani, Anuar 1981, apărut În 1983, pp. 423 430. 213 Când a trimis fișa biobibliografică MIHAI NICULĂIASA, vol. III din știința
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]