4,343 matches
-
sunt contemplate scenele Întrupării și ale Nașterii Fiului lui Dumnezeu, ale vieții Sale ascunse în Nazaret și apoi ale vieții Sale publice. Săptămâna a treia se oprește asupra Pătimirii sale iar în Săptămâna a patra se meditează asupra Învierii și Înălțării la cer a lui Cristos. Cartea Exercițiilor mai cuprinde și o serie de Adăugiri și Reguli pentru diferite situații. Cele mai importante sunt aici Regulile pentru discernerea spiritelor, cele despre simțirea și înțelegerea scrupulelor (nr. 345-351) și cele despre solidaritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
patru părți în care se împart exercițiile, după cum urmează: prima este cercetarea și contemplarea păcatelor; a doua este viața lui Cristos, Domnul nostru, până în ziua de Florii 2, inclusiv; a treia, Pătimirea lui Cristos, Domnul nostru; a patra, Învierea și Înălțarea, la care se adaugă trei moduri de rugăciune -, să nu se înțeleagă că fiecare săptămână trebuie să cuprindă neapărat șapte sau opt zile. Pentru că, după cum se întâmplă ca în săptămâna întâi unii să fie mai înceți decât alții în a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
consolare unii altora. 225. Dialog. Se va încheia cu unul sau mai multe dialoguri, în funcție de materia propusă, și un Pater noster. 226. Prima notă. În contemplațiile care urmează se vor parcurge toate misterele învierii în felul descris mai jos2, până la înălțare inclusiv, de acum înainte păstrând și urmând de-a lungul întregii săptămâni a învierii aceeași formă și orânduială ținute în săptămâna pătimirii 3. Așadar, pentru această primă contemplație a învierii, în ceea ce privește introducerile, acestea vor fi adaptate în funcție de materia propusă; iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
DESPRE A DOUĂSPREZECEA APARIȚIE. I s-a arătat lui Iosif din Arimateea, după cum se meditează cu evlavie și se poate citi în viețile sfinților. 311. DESPRE A TREISPREZECEA APARIȚIE. 1 COR. 15,8. I s-a arătat Sfântului Pavel după Înălțare: („Ultimului dintre toți, ca unui născut înainte de vreme, mi s-a arătat și mie”). Li s-a arătat cu sufletul chiar și părinților sfinți care erau în limb1; apoi, după ce i-a scos și a luat din nou trup, li
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
arătat și mie”). Li s-a arătat cu sufletul chiar și părinților sfinți care erau în limb1; apoi, după ce i-a scos și a luat din nou trup, li s-a arătat deseori ucenicilor și vorbea cu ei. 312. DESPRE ÎNĂLȚAREA LUI CRISTOS. FAP. 1,1-12. 1. Primul. După ce s-a arătat timp de patruzeci de zile apostolilor, cu multe dovezi și semne, vorbind despre împărăția lui Dumnezeu, i-a trimis să-L aștepte la Ierusalim pe Duhul Sfânt făgăduit. 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
așezăminte de ocrotire și îndrumare socială, de ajutorare a celor nevoiași au fost construite, se aflau în lucru sau urmau să se ridice. A sperat până în ultimele sale clipe că va avea bucuria de a vedea urnindu-se lucrările de înălțare a Catedralei Mântuirii Neamului, vis al primului patriarh al României, Miron Cristea. Timpurile și oamenii au întârziat împlinirea visului... Ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei a acordat toată atenția, fiind cel dintâi ierarh al Bisericii noastre ortodoxe, care în lumea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
promovat metode înnoitoare în arta spectacolului. În această calitate de director și regizor, între 1977-1987 s-a dedicat promovării și susținerii unui proiect de mare anvergură, printr-o colaborare extinsă cu arhitecți, constructori și numeroși ieșeni iubitori de teatru, la înălțarea unui nou și modern edificiu destinat spectacolelor pentru copii și tineret, azi Teatrul „Luceafărul“. În discursul rostit la inaugurarea edificiului cultural din 30 decembrie 1987, emoționată, directoarea Natalia Dănăilă afirma ca s-a implicat „prin toată existența“ la realizarea edificiului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
amenajări de terenuri sportive, de scări care leagă terasa de sus cu cea de jos, bazinul de înot, plantări de arbori, arbuști, flori, construirea de podețe etc. A sprijinit construcția bisericilor ortodoxe: „Adormirea Maicii Domnului“ din zona Gării Pașcani și „Înălțarea Domnului“ din cimitirul municipiului, fiind trecut printre ctitorii acestora. În perioada 22 octombrie 1979 și 8 noiembrie 1989 a condus cu demnitate, seriozitate și conștiinciozitate Primăria municipiului Iași. Dăruit urbei, om harnic, corect, cu o prestanță deosebită, mereu tânăr la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și se simțea ca o buruiană veștejită. Începea să se roage în neștire: Doamne oare există vre-un loc unde tu să nu fii? Mi-e teamă de o separare prin moarte de copilul meu. Gândurile mele devin halucinante, cu înălțări și căderi succesive, apoteotice, ca o roată care se mișcă de sus în jos fără de folos. Viața îi părea o ciudățenie. Într-o zi totul îi părea perfect, iar în altă zi totul se destrăma. Avea nevoie de cineva de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ochii ca cei ai mămicuței sale, verzi și cu siguranță avea să fie un om de afaceri ca taică-su. După doi ani de zile toate se aranjaseră. Afacerile erau prospere. Nicole îl născuse pe DenisGabriel chiar în ziua de Înălțarea Domnului. Veniturile adunate cu 260 migală în străinătate le folosiseră corect, contribuind enorm la creșterea calității vieții lor. Erau mai hotărâți ca niciodată să oficializeze cununia civilă și pe cea religioasă. O făcuseră acolo unde în urmă cu nouă ani
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
unei mori de vânt, forme prelungi care atunci luau naștere sub ochii mei. Miracolul pe care-l priveam cu încredere și lăcomie nu-mi dădea însă un sentiment al << luminii>>, dimpotrivă totul părea stingere, scădere. Eu voiam o creștere, o înălțare, ceva imaculat, o lege, un frig aspru dar un aer limpede. În loc de aceste vorbe frumoase, palmele mele umede, sudoarea năclăind părul. Nu mă puteam mișcă de la fereastra, sângele urca, tâmplele mi se desfăceau încet : puteam să și glumesc : poate, în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și 1784. Școlile episcopale sunt menționate documentar și în perioada 1803-1823. în perioada dintre 1836 și 1853 sunt atestate școli particulare cum ar fi cele ale dascălilor Anastasie, Nicolae sin Diaconu, diaconului Pavel, Constantin, Costea, diaconului Vasile (1836-1837), de la bisericile „înălțarea Domnului”, „Sfanțul Dumitru”, „Sfinții Voievozi”, „Sfanțul Gheorghe”, „Sfanțul Nicolaie” și a preotului Vasile (1839), pensioanele Julia d‟Alt (1842, 1849, 1850, 1851, 1854), Gavril Teodoru (deschis în iunie 1846, 1847, 1849) și Iugonisu (înființat în 1850, în limba franceză, considerat
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
moderne a limbii române, dar și un mare om de cultură, la a cărei susținere nu precupețea nici un efort [...] un mare savant român care, în tot ce a făcut și întotdeauna sub cea mai aleasă modestie, s-a gândit la înălțarea țării sale prin știință și cultură pe care, cu adevărată vocație de dascăl n-a ostenit să o răspândească între elevi și studenți. Prin faptele și activitatea să, Profesorul Petre Pogângeanu „nu mai poate muri”. Într-o evocare din anul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
sau pentru că-n mîinile ei nu mă simțeam decît o bucată de aluat, pe care-l frămînta cea mai desăvîrșită gospodină. Tamara, însă, a fost altceva; Bucureștiul mă trimisese aici, la Valea Brâdușelor, orașul de provincie tipic moldovenesc, dezvoltat odată cu înălțarea combinatului chimic ce-i poartă numele, "cu lecția învățată" am știut să fac din noaptea de Ajun un oratoriu dedicat exclusiv Tamarei. În ceasurile mele de singurătate, am vrut de multe ori s-o acuz, să mă gîndesc la ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
scriitorul Louis-Ferdinand Céline (Bagatelles pour un massacre, 1937) susținea că „evreul se maimuțărește”, „face pe rafinatul”, „se Înconjoară de aur și de obiecte prețioase”, dar - având „o sensibilitate foarte vulgară, nicăieri Întâlnită În lume” -, „el nu este făcut pentru mari Înălțări spirituale” ; de aici „extrema raritate a poeților evrei, imitatori ai lirismului arian” <endnote id="(560, p. 60)"/>. „Inteligența jidanului e curat materialistă, ocupându-se numai În găsirea de combinații care Îi pot mări averea personală fără să facă nici un efort
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 90)"/>. Într-un articol din 1879, scriind despre fenomenul de „cârciumărie evreiască” (văzut ca un „adevărat scandal”, ca o „cangrenă a societății”), Eminescu deplânge faptul că duminica țăranul român preferă cârciuma (spațiu de „prostituție sufletească”) În locul bisericii (spațiu de Înălțare sufletească). „Cârciumele [evreiești] sunt locale de Îndobitocire și de prostituție sufletească și libertatea de a le ținea deschise dumineca și sărbătorile face ca biserica să fie pustie În zile mari și cârciuma plină” <endnote id="(285, p. 105)"/>. Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cuie-n palme i-au bătut,/ Cuie-n palme și-n tălpi./ Fiul [tău, Maria] ți-a murit/ Și-n Rai stă de-a dreapta Domnului” <endnote id="(491, p. 154)"/>. În mod firesc, coroana de spini, crucificarea, evreii deicizi și Înălțarea lui Cristos la cer sunt principalele motive ale colindelor cu subiect creștin. George Coșbuc Își aduce aminte de acest fapt În poezia sa Noaptea Crăciunului, scrisă În 1902 : „Și-auzi-i [pe colindători] cum se plâng acum/ De-a lumei necredință,/ De
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
interesează și Răul (în accepțiunea religioasă cea mai încărcată a termenului). îl interesează calvarurile, testele de anduranță (de fapt, cred că în termenii ăștia vede și regia de film : junglă, deșert, limbi moarte condiții cît mai grele) și miracolele învierea, înălțarea care se pot petrece după ce s-a depășit și ultima limită. Imaginația lui e medievală, deși limbajul lui e îndatorat filmului de acțiune modern. De aici problema penultimului său film, Patimile lui Hristos. Nu m-am îndoit nici o clipă de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
spre asfințit iar Maria și Costache și-au dat seama că le-a rămas puțin timp de vorbit și s-au gândit că se vor întâlni în alte dăți, la jocurile ce se vor înjgheba în alte sărbători, adică la înălțare sau la sfinții Petru și Pavel, când vor avea prilej să se întâlnească și să vorbească pe îndelete despre ceea ce îi interesează. Furat de amintiri își dădu seama dintr-o dată că a parcurs distanța de la locul de pășunat numit Prisacă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lupta pentru progres, sunt cerințe ale civilizației și trebuie să continuie și în asemenea condiții, când, întregul popor român, se afla în grele lupte pentru apărarea granițelor patriei lor. Ca în fiecare an și acum se apropia marea sărbătoare de înălțare la Ceruri a Domnului nostru Iisus Cristos în care se comemorează și eroii neamului. Această zi trebuia întâmpinată și sărbătorită cum se cuvine și în acest sens s-au început pregătirile și pe teritoriul plasei Pungești. Inspectorul de învățământ al
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plasei Pungești, Ioan Sasu împreună cu soția sa, profesoara Mioara Sasu, foarte pricepută în organizarea și pregătirea elevilor în dansurile populare, atât moldovenești cât și ardelenești, precum și a corurilor, dânsa fiind foarte iubită de elevi. Sosind ziua cea mare, a sărbătorii înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, semnalul de dimineață l-a dat clopotul bisericii cu hramul «Sfântul Alexandru », biserică ce tronează în capătul dealului numit de localnici « Dealul Morilor », fiind vizibilă cu mult înainte de intrarea în târgul Pungești, iar clopotul bine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-a îmbrăcat în cele mai frumoase și strălucitoare odăjdii, în care se reflectau luminile din incinta bisericii, în timp ce din cafas se auzeau cântece de slăvire lui Dumnezeu, a Fiului Său, și a Sfântului Duh - treimea cea nedespărțită. Slujba de înălțarea Domnului nu a durat prea mult, sau poate așa mi s-a părut mie. în jurul orei 11, întregul alai bisericesc a umplut curtea și calea de acces spre poarta bisericii, de m-am minunat unde a încăput atâta lume. Apoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acum, deosebit de vii, vă voi prezenta câteva imagini ce-mi umplu inima de foarte frumoase amintiri. Directorii școlilor și învățătorii din satele din plasa Pungești, la îndemnul pretorului de plasă Sasu, au reușit să mobilizeze la această mare sărbătoare, a înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, nu numai pe cei mai talentați elevi în dansuri, cântece și poezii, dar și dansatori și interpreți de diferite vârste, care au făcut din serbarea câmpenească un adevărat concurs al diverselor forme de manifestare artistică
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cineva, ceva mai târziu, a zis că „Și-a făcut-o cu mâna lui!” Nu și-o făcuse cu mâna lui, ci cu gura, adresând un salut creștinesc, românesc, așa cum se obișnuiește în popor și astăzi, când de la Paști până la Înălțare oamenii se salută cu „Hristos a înviat” în loc de „Bună ziua”. Cineva a „ciripit” la urechea stăpânirii aservite Moscovei și profesorul Luca n-a mai ajuns acasă, aniversându-și ziua numelui în temnița din care ulterior i-au venit acasă câteva obiecte
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în fiecare rol pe care l-a jucat câte o picătură din căldura și generozitatea sufletului ei, obișnuit mai mult să dăruiască decât să primească. Pentru Ada Suhar, actoria a fost exercițiul nesfârșit al umilinței asumate prin care a dobândit înălțarea. Dincolo de toate, cred că cel mai dificil rol al ei a fost cel al vieții de familie, pe care l-a jucat însă excepțional - ca soție a unui mare pictor, a fost mereu pregătită să-l învăluie cu zâmbetul ei
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]