10,960 matches
-
Abu Taher. În vreme ce Jaber-cel-Lung, uitat de toți, se târăște spre taverna cea mai apropiată și se furișează acolo, făgăduindu-și să nu se mai aventureze niciodată pe-afară, Omar reușește să se ridice fără ajutorul nimănui. Merge drept, În tăcere; Înfățișarea semeață Îi acoperă ca un văl cuviincios veșmintele sfâșiate și obrazul plin de sânge. În fața lui, străji Înarmate cu torțe deschid calea. În urmă-i vin agresorii, apoi alaiul de gură-cască. Omar nu-i vede, nu-i aude. Pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
decât cinste și prețuire pentru Omar geometrul, Omar algebristul, Omar astronomul sau chiar Omar filozoful. Khayyam se Îndreaptă. Hasan triumfă: Crezi tu oare că pe oameni Îi recunoști doar după nume? Nu, ei sunt recunoscuți după privirea, după umbletul, după Înfățișarea și după tonul pe care le folosesc. De Îndată ce ai intrat, am știut că erai un bărbat Învățat, obișnuit cu onorurile, dar, În același timp, disprețuitor la adresa lor, un om care sosește fără a trebui să-și caute drumul. De cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
s-a alăturat. Sultanul Barkyaruk a fost eliberat. De acum Înainte, cetatea Îi aparține. Khayyam s-a ridicat În picioare. — Djahane! Un strigăt și o Întrebare neliniștită. Vartan nu spune nimic. Expresia Îngrijorată a chipului său nu se potrivește cu Înfățișarea-i războinică. Omar crede că citește În privirea lui o monstruoasă mărturisire. Ofițerul murmură: — Mi-aș fi dorit atât de mult s-o scop, aș fi fost atât de mândru să mă Înfățișez Înaintea ilustrului Khayyam, aducând-i soția nedemnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
culoare și care Îi cădea până la piept Îi imprimau o maiestate unică. Reprezenta tipul de stăpânitor al mulțimilor. Înțelegea aproximativ franceza pe care de-abia o vorbea, dar inteligența lui totdeauna trează compensa cu destulă ușurință necunoașterea limbii noastre. Sub Înfățișarea liniștită și senină, activitatea lui era mistuitoare. Ne-am Împrietenit imediat, pentru că eu am un suflet instinctiv revoluționar, și orice eliberator mă atrage...” Își aranjă grăbit foile, Înainte de a continua: — Djamaledin Închiriase o cămăruță situată la ultimul etaj al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
felinare se Înghesuiau la poartă atunci când am ieșit, ca să-și culeagă fiecare stăpânul. A doua zi În zori, Fazel mă Însoți Într-o trăsură până la poarta sanctuarului de la Șah-Abdul-Azim. Intră acolo singur, ca să se Întoarcă Împreună cu un bărbat cu o Înfățișare neliniștitoare: Înalt, uscățiv la modul bolnăvicios, cu barba hirsută; mâinile Îi tremurau fără Încetare. Înveșmântat Într-o lungă robă albă, strâmtă și peticită, purta un sac fără culoare și fără formă, care conținea tot ce mai poseda pe acest pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
apoi discutam din nou, prea istoviți ca să ne oprim. Baskerville Își Întinse oasele, se opri În plin elan, Își consultă ceasornicul și se ridică precum un somnambul, scărpinându-și trudnic ceafa: Ora șase deja, Dumnezeule, o noapte albă! Cu ce Înfățișare am să dau piept cu elevii mei? Și ce va zice oare reverendul văzându-mă sosind la ora asta? — Ai putea oricând să susții că erai cu o femeie! Dar Howard nu mai era În stare să zâmbească. Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În cancelarii. Un zvon, de origine necunoscută, dar lesne de ghicit, Îl acuza pe Morgan Shuster de apartenență la o sectă persană. Chestiunea putea părea absurdă, dar cei care o răspândeau Își distilaseră bine veninul, spre a da bârfei o Înfățișare de verosimilitate. De azi pe mâine, americanii deveniră suspecți În ochii mulțimii. O dată mai mult, am fost Însărcinat să vorbesc despre asta cu trezorierul general. Raporturile noastre se Încălziseră de la prima Întâlnire. El mă numea Ben, eu Îi spuneam Morgan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
că un rege pe jumătate smintit Îl condamnase pe Nasruddin la moarte pentru furtul unui măgar. În momentul În care e condus la locul de supliciu, Nasruddin strigă: „Acest animal este, În realitate, fratele meu, un vrăjitor i-a dat Înfățișarea de față, dar, dacă mi-ar fi Încredințat un an, l-aș reînvăța să vorbească asemenea mie și dumneavoastră!” Intrigat, monarhul Îl pune pe condamnat să-și repete făgăduiala, Înainte de a decreta: „Foarte bine! Dar, dacă exact Într-un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Însă nu te teme, are capacitatea să discearnă. E inteligent.” „Nu poți să-ți ții gura, pur și simplu?” „Să-mi țin gura? Eu? Doar n-am făcut nimic. Ce vrei să spui c-am făcut?” întreba mama, cu o înfățișare nevinovată. Tata înghițea în sec. Nimeni nu observase că eram și eu acolo. Nimeni nu spunea dacă, atunci, primisem multe vizite în secția noilor născuți. Când m-am născut, era prea târziu pentru primul zbor spre lună. Teribil mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
presupusul: „Acela e mai puternic. Nu, acela e mai puternic.” „Nu, nu, acela câștiga sigur. E viclean ca o vulpe.” „Da, da, însă și celălalt e bine făcut, cine știe.” Dacă unul era mai puțin vânjos și celălalt avea o înfățișare sălbatică, Toni bombănea: „Ia uitați-vă la sfrijitul ăsta, parc-ar fi un arac de fasole, o să fie făcut harcea-parcea, mai bine stătea acasă”. Tata vorbea de milă pentru „bietul om”. Toni se împotrivea pe un ton tăios: „Milă? El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
a spus despre tine că ești o persoană îngrozitoare și lașă etcetera și că are să ți-o plătească într-un fel sau altul, pentru că nu poate permite cuiva să vorbească așa cu el. Dar, deși o făcea pe viteazul, avea înfățișarea unui copil neajutorat și cu siguranță că aș fi izbucnit în râs, dacă nu mi-ar fi venit mai degrabă să plâng. Ce s-a întâmplat?” „S-a întâmplat că idiotul de Petrea m-a atacat de față cu toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
săruta mai întâi?” Adina punea așa de multe întrebări, încât Dan nu mai prididea cu răspunsurile. Anul următor, în iulie, a venit și Lea la râu. Ea locuia într-un cartier vechi al orașului, în spatele pieței și, cu toate că avea o înfățișare de înger, știa bine cum să se poarte cu băieții din clasele mari. Avea părul blond, neted și lung, șolduri late și două mere mici tăinuite sub bluză. Purta pantalonași scurți-scurți, gata să plesnească pe ea de strâmți ce erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și croitoria? Totuși era unul acolo care stârnea până și invidia piloților și acum te întreb: cine putea fi acela? Ia să te-aud.” „Tu, bineînțeles că tu erai, tată”, am răspuns eu. „Bătrânul tău era, fără îndoială, căci o înfățișare arătoasă bate de departe și uniforma de pilot. Bătrânul tău era atunci mai suplu și se ținea mai drept decât astăzi și n-avea pic de grăsime pe șolduri. Haina militară îi venea ca turnată. Vara lucram adesea în aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
să călătoresc. Naiba știe cum de adulmecase ce se petrece, în orice caz, eu i-am spus că trebuie să plec urgent la Arad. Mă aflam la Arad de o oră, așteptând acceleratul din capitală, când deodată un individ cu înfățișare ștearsă m-a salutat zgomotos și mi-a scuturat cu putere mâna. S-a prezentat și mi-am amintit că îl cunoscusem în treacăt la școala militară. M-a invitat la o cafea și, fiindcă oricum n-aveam nimic mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
l fure. O fi fost de fabricație germană, ca și televizorul nostru. Omul privea țintă în apă. Ariana. Cum ar dori ea să fiu? Cum ar trebui să stau culcat, ca să-i plac? Cum oare? Ce ar trebui să exprime înfățișarea mea? - pentru că în expresie stă forța bărbaților. Așa spun ele toate, femeile. Ariana era o femeie în genul cu BB. Brigitte Bardot. Avea din belșug tot ce trebuie și împlinise paisprezece ani. Ariana era flirtul meu de trei săptămâni. Spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de pereți văruiți de-a lungul cărora sunt rânduite, printre pânze de păianjeni, câteva duzini de fișiere cu sertare mari pline cu fișe. Este de Înțeles deci faptul că moartea nu vrea să le apară oamenilor sub o astfel de Înfățișare, În primul rând din rațiuni de estetică personală, În al doilea rând pentru ca nefericiții trecători să nu se sfârșească de spaimă când ar da cu ochii de acele orbite mari și goale la colțul vreunei străzi. În public, da, moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ar dormi, zgomotul ar trezi-o, și atunci adio șoarece, Eu sunt acel șoarece căruia Îi spuneți adio, Dacă suntem prinși În joc, unul din noi doi va trebui neapărat să fie, și eu nu vă văd pe dumneavoastră cu Înfățișarea, nici cu șiretenia necesară pentru rolul de pisică, Prin urmare sunt condamnat să fiu șoarece toată viața, Atât cât va dura, da, un șoarece violoncelist, Alt desen animat, Încă n-ați observat că ființele umane sunt desene animate, Și dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
în jeanși și o cămașă albă pe trupul ei slab, părul tăiat cu grijă, încadrându-i fața curată, care mereu arăta de parcă tocmai s-ar fi spălat cu apă rece și săpun, totul la ea este demn, simplu, spre deosebire de risipa înfățișării mele, părul lung dezordonat care pare să ocupe atâta spațiu, buzele groase, fața rotundă, iar ea spune, bine că ai venit, dar nu întreabă ce face Udi și nici eu nu mă obosesc să îi povestesc, pentru că nu mai suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
să te simți mai bine, stau în picioare în spatele lui, brațele mele caută aprobarea în trupul lui. Dar el se uită în oglindă evitându-mă, pipăindu-și părul țepos de pe față, bărbia ieșită într-o atitudine încăpățânată, dându-i o înfățișare de copil, de ce nu renunță odată, de ce păstrează cu sfințenie tot ce este mai amar din povestea aceea, ca și când ar fi vorba despre cea mai de preț achiziție a vieții sale. Ce mare lucru ai făcut, aud vocea joasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Îmi pare foarte rău. PĂcat că nu ne poți lua, Îmi spune mie apoi. — Și mie-mi pare rău. Dar chiar nu pot. I-am privit pe toți trei cum se-ndreaptă spre ușă. Erau niște tipi tineri, cu o Înfățișare plăcută și Îmbrăcați bine. Nici unul dintre ei nu purta pălĂrie și păreau să aibă o grămadă de bani. Vorbeau, cel puțin, ca și cum ar fi avut, și vorbeau engleza cu accentul pe care Îl au cubanezii bogați. Doi dintre ei păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a folosit cel mai josnic limbaj, Însă apoi mi-a trimis scrisoarea În care se scuza În cel mai politicos mod. Ar trebui să-l vedeți pe băiatu’ Ăsta cum e acum, domnu’ Wheeler. A Început să fie atent la Înfățișarea sa. Este imaginea tipică a unui tînĂr student. — Și ce faceți cu tratamentul? — A, o să i-l administrăm. Mai Întîi va trebui să dublez cantitatea de pentothal de sodiu. E pur și simplu uimitoare rezistența sa la medicamentul Ăsta. VĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
la motivul pentru care suntem aici, în zona cu pretenții, unde primim băutură din belșug. Mă uit la noua cucerire a lui Daisy. Chipeș nu e tocmai cuvântul potrivit. Făt-Frumos e înalt, brunet și arată într-adevăr incredibil. Totul în înfățișarea lui - iar asta înseamnă destul de mult, întrucât hainele nu acoperă mare lucru - îl face să pară perfect. Poartă un pulover albastru închis și o pereche de pantaloni mulați. Ai impresia că tocmai a ieșit din paginile revistei Uomo Vogue. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dintr-un film de succes pe care l-am văzut de curând, o actriță de patruzeci de ani care tocmai a revenit triumfător pe ecran și căreia toate cronicile i-au ignorat prestația pentru a se concentra mai degrabă pe înfățișarea ei tânără, uimitoare. Își injectase atâta silicon în obraji, încât fața îi devenise aproape imobilă, incapabilă de vreo expresie. Fruntea nu i se încrețea deloc, iar pielea de pe față îi era ca de cauciuc tare; abia putea zâmbi; singurul mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
poate mulți o consideră drăgălașă, ca pe o candidată ideală la titlul de burdihan. De fapt, am ieșit cu mulți bărbați destul de arătoși de-a lungul timpului, dar tot mai cred că asta a fost doar baftă sau întâmplare. Deci, înfățișarea apetisantă a lui Jake, pe lângă faptul că-mi face inima să bată mai repede, este și o sursă de nesiguranță pentru mine. Nu pot să cred că m-aș putea considera pe picior de egalitate cu el. Poate că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
feroce, și că apoi el Îl Îmblânzește ridicând În sus biciul sau trăgând un foc de pistol. Eroare: leul e deja sătul și drogat când intră În cușcă și nu dorește să sară asupra nimănui. Ca toate animalele, are o Înfățișare plină de siguranță, dincolo de care se poate Întâmpla tot ce dorești, Însă el stă liniștit. Când dresorul pune piciorul În spațiul leului, leul rage, atunci dresorul ridică biciul, Însă În realitate face un pas Înapoi (ca și cum și-ar lua avânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]