3,499 matches
-
povestească nepotului câte a știut despre Nadina și nu i le-a spus până acuma, ca să nu-l întristeze sau să-și închipuie că vrea să-i strice casa. Ea l-a prevenit de cum a auzit că vrea să se însoare cu Nadina, firește delicat, fiindcă în cazuri d-astea orice povață negativă e rău venită. De fată s-a cunoscut ce femeie are să fie. Nu zice nimeni, unei fete îi șade bine vioiciunea, cochetăria, flirtul ― totuși, cu oarecare măsură. Nadina
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o discuție aprinsă. Știrea a auzit-o Nicolae, fratele învățătorului, de la Petre a Smarandei cu care s-a întîlnit întîmplător pe uliță. Flăcăul s-a făcut Dunăre de mânie. Demult spunea că ori ia pe Gherghina, ori nu se mai însoară niciodată, fiindcă altă fată ca ea n-are să mai găsească. ― Vezi ce cuminte ai fost că nu te-ai pripit? îi zise acuma cumnată-sa Florica. ― Ba dacă te-ai fi grăbit și ai fi luat-o de când ai îndrăgit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vechi sunt... — Cine știe, adăugă Petrache, ștergând farfuria cu miez de pâine. Poate că mi se pare... — O fi și de la singurătate... spuse maică-sa, strângând farfuriile. Începi să ai vedenii. Vrei să ajungi ca unchiu-tu Tica ? Tot îi ziceam, însoară-te și tu, mă omule, să ai femeia și casa ta, că, până nu te-nsori, până nu drămuiește femeia, nu pui ban peste ban. Tu n-ai mai apucat să-l cunoști, chipeș bărbat ! La ce i-a folosit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pare... — O fi și de la singurătate... spuse maică-sa, strângând farfuriile. Începi să ai vedenii. Vrei să ajungi ca unchiu-tu Tica ? Tot îi ziceam, însoară-te și tu, mă omule, să ai femeia și casa ta, că, până nu te-nsori, până nu drămuiește femeia, nu pui ban peste ban. Tu n-ai mai apucat să-l cunoști, chipeș bărbat ! La ce i-a folosit ? De-atâta stătut, a fiert orzul în el, a dat în clocot. Stătea în clopotniță și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uite spre mare, de unde nu veneau decât rușii. Cum să apuci să-l cunoști, când s-a întors fără un dinte gură și cu mâinile tremurând, îl lătra și câinele, nu-l mai cunoștea. Și, dintr-odată, spre fiu-său : Însoară-te, ce stai ? Mai întindem o palmă de acoperiș, că loc în curte mai e. Uite, Aurica. Fată muncitoare. N-o fi ea frumusețea pământului, dar mie, dacă am fost frumoasă, la ce mi-a folosit ? Petrache oftă, făcu trei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la ce mi-a folosit ? Petrache oftă, făcu trei cruci repezi, de mulțumire, și se ridică. — Mă duc până la bodegă, spuse. Mai povestesc cu cumătrul Fandarac. — Ți-ai găsit, altă minte spartă... Și nu mai schimba vorba ! — Unde să mă însor ? N-am bani nici să-i cumpăr lămâiță... — Păi, dacă stai așa, nici n-o să ai... Când să iasă, îl ajunse din urmă întrebarea maică-sii : — Ce-a zis Stănică, vine duminică la biserică ? — N-a zis. Da’ eu cred
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
puse un pahar, pe care însă nu-l mai bău. Eu încă sunt bine, spuse, stingând rămășițele tusei din gâtlej. La noi, dacă ajungi la șaizeci de ani e mare lucru. Te omoară praful și aerul îmbâcsit. De-aia ne însurăm devreme, să ne putem vedea nepoții. La patruzeci de ani ești bătrân. Mare lucru dacă nu te scoate și la pensie. Rada se așeză în fața lui, hotărâtă să ia paharul în care își înmuie buzele. Îi plăcu, mai gustă o dată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se ridice pe umerii lor. — Știi, șefu’, spuse Chisăliță, ca să-și facă de lucru vorbind și să nu fie ispitit să privească înapoi, mortu’ ăla care zici că a înviat... poate acuma o să-și găsească și o nevastă... Că, de însurat, nu era însurat... — Da’ tu de unde știi, pechinezule ? Păi, dacă n-avea verighetă... Pârnaie se opri locului și-l săltă de guler. — Verigheta se poartă pe stânga... Lui Chisăliță nu-i rămase decât să încuviințeze. — Iar mortu’ n-avea decât
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
umerii lor. — Știi, șefu’, spuse Chisăliță, ca să-și facă de lucru vorbind și să nu fie ispitit să privească înapoi, mortu’ ăla care zici că a înviat... poate acuma o să-și găsească și o nevastă... Că, de însurat, nu era însurat... — Da’ tu de unde știi, pechinezule ? Păi, dacă n-avea verighetă... Pârnaie se opri locului și-l săltă de guler. — Verigheta se poartă pe stânga... Lui Chisăliță nu-i rămase decât să încuviințeze. — Iar mortu’ n-avea decât mâna dreaptă afară
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o pasiune nouă care mă ajuta să mă relaxez. Mi-aminteam că îl întrebasem cu câteva zile mai devreme ce își dorea cel mai mult; voiam să îl răsplătesc. El mi-a răspuns timid că i-ar plăcea să se însoare și să adopte copii. Credea că poziția și averea sa vor atrage femei pe gustul său și nu voia să renunțe cu totul la calitatea sa de bărbat. Nu știam dacă ar trebui să-l încurajez. Îi înțelegeam pasiunea zadarnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
grup de oameni atât de evident plictisiți, indiferenți și lipsiți de interes care să joace ceva cu atâta ardoare. —O, de parcă ar exista cineva pe lumea asta care să nu știe că Marc Anthony avea doi copii Înainte să se Însoare cu J.Lo. Deci asta e cea mai elementară informație posibilă, dar poți să-mi spui unde se afla tribunalul la care a cerut divorțul? urlă de-a dreptul Alessandra la Monica. —Ei laaasă, pufni ea. Glumești. Dacă citești vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Încă nu Înțelegeam până la capăt. Știam că suntem sortiți să fim Împreună. Obstacolele nu erau insurmontabile, ci doar piloni de susținere pentru o relație mai puternică. Când Începu În sfârșit să vorbească, Sammy părea Învins și foarte trist. —Mă voi Însura cu proiectul ăsta, a fost tot ce a reușit să spună și În clipa În care a pronunțat aceste cuvine, am știut că asta n-o să se Întâmple. „Asta“ Însemnând „noi“. — Desigur, am spus, automat. E șansa vieții tale. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
elementelor fantastice, care o apropie de basm și îi potențează expresivitatea. În Transilvania și în Moldova de Nord circulă tipul de baladă cunoscut sub numele Fratele și sora, în care domină caracterul nuvelistic și tendința moralizatoare. Aici fratele, fecior de însurat, o cere pe soră de la mama lui sau îi cere surorii să se căsătorească cu el. Înspăimântată, sora (sau mama) încearcă să îl abată de la această intenție, trimițându-l în lume să își caute altă mireasă. El se reîntoarce însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
permițându-i, fără ca asta să-i facă într-adevăr plăcere, mici mângâieri. La rândul lui, Pietro joacă un cu totul alt joc. Nu are curajul să se opună voinței familiei, și nici nu e sigur că își dorește să se însoare cu o fată atât de dezghețată și de extravagantă ca Marie. Totuși, e chinuit de dorință și, în lipsă de alternative, încearcă să și-o facă pe Marie amantă, să obțină de la ea cât mai multe manifestări intime cu putință
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-i trimit portretul tău", își amenință un domn bătrân consoarta, ajunsă și ea la o vârstă respectabilă, într-o caricatură publicată într-un cotidian de mare tiraj 82! Unii soldați angajează o corespondență cu o "nașă de război" chiar dacă sunt însurați. Este și cazul lui Basile C., născut într-o familie de țărani corsicani. Când izbucnește războiul, acesta este mobilizat în cadrul regimentului 173 infanterie, care pleacă pe front imediat. Luptă în bătăliile de pe râurile Marna și Aisne, după care este trimis
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ei se găsea printre acei soldați chipeși. În ziua următoare, când Basile se duce la fabrica de ulei pentru a face aprovizionarea, o întâlnește pe Anna. El are treizeci de ani. Ea, douăzeci și opt. E dragoste la prima vedere. Basile era însurat de doi ani, dar se ferește să-i împărtășească acest lucru și tinerei femei. O vede și a doua zi, la băcănia mamei ei. În ajunul plecării către Dardanele, cinci zile mai târziu, îi cere să-i fie "nașă de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de ea, dar destul de puțin pentru ca să considere firesc să se poată mărita cu oricare altul, cu unul care n-ar fi avut motive să se îndoiască de fecioria ei". Și totuși, naratorului nici nu-i trece prin cap să se însoare. Pe măsură ce tânăra se implică tot mai mult în relație, tânărul parizian începe să dea înapoi. După un timp nici nu mai amintește de Louise. Dispăruse din viața lui. Acest tip semioficial, progresiv și fragil de relații ilustrat de cartea lui
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mult decât poate îndura Deanie, aceasta cufundându-se într-o îndelungată depresie nervoasă, care o ține departe de lume doi ani și jumătate. Când iese din azilul psihiatric, se grăbește să-l reîntâlnească pe Bud, dar descoperă că acesta era însurat și avea doi copii... Philippe Labro evidențiază în L' Étudiant étranger cazul contrar, arătând că multe dintre americancele care flirtează sunt partenere redutabile în acest joc amoros. Pe cât de ispititoare, pe atât de hotărâte. Pe cât de dulci, pe atât de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de Raimu fusese nevoit să-și coboare mult așteptările. El, care se visa președinte al Republicii, nu ajunsese decât primarul unui târg prăpădit. Tot el, care visa să aibă un șir de servitori care să-l slujească, ajunsese să se însoare cu dădaca. Thierry, în sfârșit, avusese parte de degringolada cea mai sordidă. Împărțea un apartament jegos cu o harpie isterică și, ocupându-se de avorturi, trimitea în fiecare zi pe lumea cealaltă câțiva prunci nenăscuți 194. În societatea anilor '50-
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu ar fi vrut niciodată să se căsătorească cu femei de alt neam. Ei erau îngroziți de aceste căsătorii, iar această teamă se păstrează pînă și în zilele noastre. Un țăran moldovean sau muntean nu ar vrea vreodată să se însoare cu o unguroaică, o poloneză sau oricare altă străină". Discursul propus de Kogălniceanu este fragmentar. Textul este, în consecință, scris de un tînăr grăbit. El s-a inspirat din narațiunile cronicarilor, a folosit lucrările vecinilor mai în vîrstă, germanul Engel
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Viena pentru a intra în legătură cu familia descendentă a lui Mihai Viteazul. S-ar părea că Mihai Pătrașcu ar fi fost folosit ca instrument al politicii Habsburgilor, cu consimțămîntul lui Matei Basarab. În consecință, Pătrașcu este trimis la cazaci, apoi se însoară cu sora țarului Alexei Mihailovici. Proiectul Habsburgilor era în acel moment să stimuleze formarea, în estul Europei, a unei coaliții ortodoxe împotriva Imperiului otoman. Indiciile care evidențiază această importanță politică, incluzînd Țara Românească și Moldova, sînt multiple. În 1645, Matei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spulberă speranțele de eliberare a Moldovei de către țar. Cantemir și suita sa se retrage. Prințul primește de la protectorii săi treisprezece sate pentru a se îngriji de propria-i viață. El trăiește cînd la Harkov, cînd la Moscova și Sankt-Petersburg; se însoară, a doua oară, cu fata feldmareșalului Rusiei, prințul Trubețkoi. Membru al Academiei din Berlin, poliglot, vorbind rusa, araba și persana, latinist și elenist, Cantemir scrie Descrierea Moldovei... El este un om al Luminilor avid să facă cunoscute moravurile și obiceiurile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dobrogea românească. El a activat în Bulgaria, dar a fost expulzat, ceea ce l-a condus la Geneva, Berlin și Montpellier. Instalat în Franța în 1894-1895, își păstrează contactele legate la Geneva cu rușii Plehanov, Vera Zasulici și Axelrod. El se însoară în Franța cu o studentă rusă, militantă marxistă revoluționară și, în 1901, pleacă la Sankt-Petersburg. Balcanii îl interesează puțin. Va reveni în România doar la moartea tatălui său, în 1903, cînd va constata degradarea partidului, strivit de alinierea a numeroși
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dau peste cap și o iau pe altă cale. El însuși o știa prea bine, cum reiese din rîndurile adresate lui Ferenczi, discipolul lui preferat: "Nu doream decît o mică legătură și iată-mă, la vîrsta mea, obligat să mă însor cu altă femeie". Dar ce femeie! Ea îl obligă să privească-n față religiile și fantasmele colective, să le adapteze niște noțiuni prea puțin definite: identificare, supraeu etc. Noțiuni pe care epoca i le insuflă, iar epoca nu îi inspiră
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cuprinde secvențe atît de diferite, încît poți spune că dai paginile cărții cu o curiozitate... anxietantă! Ce n-a făcut Buju în această spectaculoasă viață?! (precizez că artistul a împlinit 84 de ani și e, din nou, gata să... se-nsoare!). A purtat cămașa brună; a stat în lagăr (nu o dată); s-a refugiat, deghizat, în munți și la mănăstire; l-a slujit pe Hitler, dar a beneficiat și de înalta poziție politică a unor rude... comuniste (ministrul Alexandru Laszlo sau
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]