3,663 matches
-
-o. Cui pe cui se scoate!" Nu-mi păru rea ideea. În orice caz, trebuia să încerc. O nouă legătură îmi va umple viața sufletească, micșorând din ce în ce teritoriul ocupat de Mihaela. Făcusem de câtva timp cunoștință cu învățătoarea cea nouă din sat. Era o fată fără însușiri deosebite. Puțin scundă, puțin grasă, cu ochii languroși, cu gesturi moi, abulice. Din toată ființa ei se desprindea o lenevie, o visare oirentală, care în fond nu-mi displăcea. Timp de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cu Mihaela. În odaia ei făceam întuneric beznă. Și astfel mi-o închipuiam tot pe cealaltă, pe Mihaela, nu numai pentru că n-o vedeam, ci pentru că acest obicei de a stinge lumina era al ei și o definea. La început învățătoarea (o chema Elena, eu îi spuneam Lena) nici nu voia să audă. Ei îi plăcea iubirea... pe lumină, dar până la sfârșit se obișnui și cu această ciudățenie. Mai mult decât atât, am dăruit învățătoarei o sticlă din parfumul pe care
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ei și o definea. La început învățătoarea (o chema Elena, eu îi spuneam Lena) nici nu voia să audă. Ei îi plăcea iubirea... pe lumină, dar până la sfârșit se obișnui și cu această ciudățenie. Mai mult decât atât, am dăruit învățătoarei o sticlă din parfumul pe care-l obișnuia Mihaela, impunîndu-i aproape să-l întrebuințeze, pentru că nu-i plăcea. 90 Efortul de a o înlocui în acest chip era mare și-mi cerea străduințe prelungite. Deși simplistă, Lena simți jocul meu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
meu îmi era tare dor de locurile natale. Cu nostalgie îmi aduc aminte cum într-o zi, elev fiind, printr-o șoaptă însoțită de un zâmbet care mi-a mângâiat sufletul prin felul în care mi s-a adresat doamna învățătoare, m-a întrebat: „Dar ... ce ai, băiete, ai răbdare, imediat o să fie recreație și o să-ți trimiți gândul la stele dacă asta dorești, iar acum fii atent la lecții, dacă venea inspecția ce ne făceam”? ... Am înghețat și am murit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
iar acum fii atent la lecții, dacă venea inspecția ce ne făceam”? ... Am înghețat și am murit de rușine că mi-a descoperit gândul. Felul în care mi-a vorbit m-a ars. Mai târziu i-am închinat poezia: „ Doamnei învățătoare.” Mereu cu tristețea la braț și gândul agățat în cuierul din conul de umbră al norilor ticsiți cu praf, respiram și nu reușeam să-mi revin, să gândesc, să zâmbesc, să fac orice altceva decât să călătoresc. Gândurile mele alergau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
încheieturile. Toți colegii râdeau și se strâmbau la mine. Asis tenta mi-a luat brațul, mi-a măsurat pata, în cruciș și-n curmeziș, cu o riglă de plastic și a clătinat din cap. A vorbit puțin în șoaptă cu învățătoarea. După aceea ne-a dat pauză. După o vreme mi-au repetat IDR-ul, numai mie, fără să știe colegii din clasă. Mi-a ieșit la fel. Când am văzut iarăși pata cres când m-am rușinat foarte tare. Nu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
și părul negru cât și fața puțin bronzată din vară. La ora de dirigenție, fiind în ultimul an de școală, diriginta le dădu ca temă: “ce ți-ar plăcea să devii în viață”? Frusina a scris că vrea să fie învățătoare în sat pentru că îi placeau foarte mult copiii. George s-a uitat cu coada ochiului la ce a scris, apoi, spre sfârșitul orei i-a strecurat un bilețel în bancă, unde își ținea ghiozdanul. În recreație ea a găsit bilețelul
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
care Frusina îl ținea în mâna dreaptă, el având ghiozdanul în spate. Până să se dezmeticească din amețeală, se simți sărutată pe gură. S-a retras și i se adresă: - George, ce faci? - Păi, n-o să fii nevasta mea? Tu, învățătoare, eu, profesor și o să avem mulți copii pe care o să-i învățăm carte. Și iar o prinse de mijloc și o sărută pe gură, fugitiv. De data aceasta, ea nu s-a mai retras și chiar au mers ținându
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
terminat cu bine liceul! Numai eu am rămas acasă, tare aș fi vrut să fiu și eu absolventă de liceu, spuse cu amărăciune. - Lasă, Sina, promit că atunci când mă voi însura cu tine o să faci liceul pedagogic și o să fii învățătoare în sat, așa cum îți dorești. Totul o să fie bine! Au intrat în curte și au mai rămas afară, pe băncuță, de vorbă. Gheorghe l-a felicitat și l-a întrebat dacă vrea să bea cu el un pahar cu
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
El ridică un pic vocea: - Mamă, și ce contează că eu sunt la facultate? Facultatea o fac pentru mine, vreau să am un viitor, să pot întreține o familie, nu o fac pentru voi. Frusina va face liceul, o să fie învățătoare, vă promit că nu o să rămână așa! Eu pe ea o iubesc și cu ea vreau să mă însor, nu cu altcineva. Geta rămăsese ca trăsnită. Frusinei i-au dat lacrimile. Nicolae privea înmărmurit la această scenă. Cu calm, spuse
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
sunt în jurul meu; la cămin, în grupă, în an. Nu o pot compara cu niciuna; este inteligentă, frumoasă, cuminte, sensibilă, am încredere în ea, este exact așa cum îmi doresc eu o soție! Ea va face sigur liceul pedagogic, o să ajungă învățătoare, este chiar visul ei iar eu o s-o ajut cât pot, știu cât este de ambițioasă. - Eu sunt de partea ta, dar Geta este influențabilă și tot timpul își apleacă urechile la ce spun prietenele ei, ce spune lumea, în
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
la școala generală, era la B, Frusina, la A. Reușiseră amândouă la liceul pedagogic. Dar, cum ea nu a putut să înceapă cursurile pentru că tocmai i se îmbolnăvise tatăl de TBC, colega ei și-a continut studiile și a devenit învățătoare în sat. Soțul ei era din altă localitate, fusese repartizat aici, în comună, după ce și-a termint facultatea și s-au căsătorit după un an de când s-au cunoscut. Stăteau cu părinții fostei colege. Fetița lor a venit foarte repede
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
cineva, tată socrule! replică Sever foarte decis. În săptămâna următoare Stelian se duse să discute cu directorul școlii, Lascăr Anton, despre care auzise că ar fi fost interesat să cumpere o casă. Lascăr Anton locuia împreună cu tânăra lui soție, Margareta, învățătoare și ea, chiar în incinta școlii, într-o căsuță cu două camere, construită cândva de un primar liberal pentru luminătorii satului. Basarabean înalt și bine legat, voinic ca un taur, cu părul roșcovan și un început de chelie, directorul școlii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
grăbi să-l expedieze pe Cenac la treburile lui. Închipuindu-și că Stelian venise pentru a-i cere vreo suplinire la școală, îl informă că, pentru moment, toate posturile erau ocupate, dar că era posibil ca nu peste mult o învățătoare să intre în concediu prenatal și atunci... Nu despre asta e vorba, îl lămuri Stelian. Directorul îl pofti să ia loc, în timp ce nevasta lui se grăbi să intre în casă, pentru a-i aduce musafirului, pe o tăviță, niște gogoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
La tine mă voi gândi. Școala Școala este locul în care Își petrece fiecare Cea mai mare parte a vieții Și o creangă a-tinereții. Harnică și încăpătoare, Ea-nvață pe fiecare Ce e o socotitoare, Și ce e o-nvățătoare. Aceasta este școala mea, Și mă bucur că-i așa Că ne-ndeamnă și ne-învață Cum să trecem noi prin viață. Primăvara Primăvara iată vine! Iată vine și la mine. Toată iarna eu am stat, Am stat și te-am
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dragi care mi-au fost alături la bine și la greu, de când am deschis ochii. Într-o zi cu miresme de struguri, de toamnă timpurie, am pășit sfios pe poarta școlii. Am privit-o cu interes și curiozitate pe doamna învățătoare. Privirea ei învăluită în căldură ascundea grijă și dragoste față de copii. S-a scurs toamnă după toamnă, și anotimpurile s-au scurs, ca lungi cârduri de păsări grăbite, iar eu am ajuns în clasa a IV-a. Timpul a trecut
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
fuseseră numai minciuni și i-am turuit povestea adevărată a lui Lee, Kay și Bucky, fără să ocolesc fixația domnului Foc pentru moartă și dispariția lui de pe fața pământului. Când am terminat, Madeleine îmi spuse: — N-o să fiu niciodată o învățătoare din Sioux Falls, South Dakota, dar voi fi Betty sau oricine vrei tu să fiu. Am lăsat-o să mă mângâie pe cap, recunoscător că nu mai trebuie să mint, dar trist pentru că ea - și nu Kay - mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fruntea noastră ca o regină. Nu mergeam de prea mult timp, când Levi a semnalat o siluetă în față, care stătea în drum. Când ne-am apropiat, Rahela a strigat: „Inna!”. A alergat înspre ea, să-și salute prietena și învățătoarea. Moașa arăta ca fiind pregătită pentru o lungă călătorie, cu un măgar acoperit cu pături și coșuri de-o parte și de alta. Caravana nu avea să se oprească doar pentru că se întâlnise cu o femeie singuratică; era nefiresc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
unele dintre mame, care erau la prima naștere și erau chiar mai tinere decât mine, mă rugau câteodată să le țin de mână și să mă uit în ochii lor când durerile erau mai mari. Deși eu eram sigură că învățătoarele mele știau totul despre aducerea copiilor pe lume, Rahela și Inna încercau mereu să afle lucruri noi de la femeile la care se duceau. Au fost foarte fericite când au descoperit o specie nouă de mentă dulce care creștea pe acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
exemplu, Inna a văzut cum femeile de pe dealuri pictau corpul viitoarelor mame cu spirale galbene „ca să păcălească demonii”, a strâns din buze și a mormăit că nu făceau decât să irite pielea. A mai fost un lucru important pe care învățătoarele mele l-au aflat de la femeile din valea Salemului. Nu era o plantă sau un instrument, ci un cântec de naștere, cel mai dulce balsam pe care Inna și Rahela îl folosiseră vreodată. Le ajuta pe femeile aflate în travaliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
culegeam tot ceea ce îmi cerea bucătăreasa, învățam plantele și fructele locului. Când se trezea, era întâmpinat de cântecele păsărilor egiptene, iar ochii i se măreau de plăcere când le vedea că își iau zborul. Grădina a devenit casa mea și învățătoarea fiului meu. Re-mose a făcut primii pași pe marginea unui bazin plin cu păsări și pești, la care se uita cu gura căscată. Primele lui cuvinte - după „mama” - au fost „rață” și „lotus”. Bunica lui îi aducea tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
tăcut preț de câteva clipe. Nu-i venea să-și creadă urechilor. —Glumești, nu? Păi, nu, a răspuns el indicându-și tunsoarea ca pe o dovadă. Ai lăsat-o pe Deborah să te tundă? Pentru numele lui Dumnezeu, femeia e învățătoare! De când a devenit și frizeriță? Ai înnebunit de tot? James a adoptat o expresie rănită. —Mie mi se pare că i-a reușit destul de bine, a replicat el țâfnos. — Da, păi, tu nu poți să vezi cum te-a tuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
că-l chema James Frankland. Și doamna Frankland n-a vrut să te însoțească azi? a întrebat ea. Știa că nu era abordarea cea mai subtilă, dar asta era versiunea inventată de Julia pentru „întâlniri la repezeală“. — Nu. Ea e învățătoare, așa că are deja o activitate foarte importantă, îi răspunsese el. La naiba, s-a gândit Julia. Avea nevoie de o tactică nouă. Și în ce fel ești implicat în cadrul fundației? Deocamdată nu sunt implicat în nici un fel. Tocmai de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și să te duci să ți se picteze unghiile. Așa că, în afara sexului, chiar nu văd care e atracția pe care ai putea-o exercita. —Du-te-n pizda mă-tii! Adio ton scăzut și demn. —Tu ești o amărâtă de învățătoare, drăguță, nu ești vreo inteligență sclipitoare care să fi descoperit leacul pentru cancer, a șuierat Julia. Nu știi nimic despre mine și James, așa că nu te grăbi să tragi concluzii. Deborah a zâmbit triumfătoare, evident încântată c-o zgândărise pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
prea mare și-i atârna lălâie pe șolduri. Făcută pe măsură... dar pe măsura altcuiva, s-a gândit Julia. A, uite! a exclamat ea descoperind pe cineva la câțiva metri distanță. Prietena mea, Jade, de la facultate. Și ea e tot învățătoare. Hai să vă fac cunoștință! —Facultate? Deborah nu s-a clintit. —Ce-ai căutat tu la facultate? Femeia nici măcar n-a încercat să-și mascheze surprinderea legată de faptul că Julia trecuse prin școală mai departe de liceu. Am o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]