5,591 matches
-
amâna mereu descătușarea din crepusculara negură. În timpul său înghețat, orbul percepe și spațialitatea ca extinsă, lărgită și amplificată la nesfârșit. Astfel, o distanță ușor de tranzitat pentru cei văzători este asumată de către orb ca lung și imprevizibil drum, ca potecă învăluită în posibile frânturi accidentale, în ciocniri cu obstacole și situații ce pot vătăma. Aici spațiul pare a se dilata, ținta, scopul, locul spre care se îndreaptă pașii timorați ai orbului fiind însușit de acesta drept un reper cu mult mai
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
concentrată bipolar între două suflete atinse de taina și efervescența iubirii ce-și dăruiește narcoza plutitoare pare de nedespletit orice încercare de fracționare și desprindere fiind aparent sortită eșuării ireversibile. Perspectiva și opinia comună ne spun aici că sfera ce învăluie asemenea unui basm insondabil doi oameni pătrunși de vârtejul iubirii reciproce este inviolabilă ca atom de sine stătător. Cât timp cele două conștiințe se deschid întru dragoste una celeilalteia nici o primejdie externă nu poate zdruncina globul fidelității și dăruirii inter-oferite
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
deplin prezența. Astfel, eu exist și sunt implicat în această situație intimă, în preajma celui drag, care la rândul său, ființează lângă mine permițându-mi așezarea într-o apropiere strânsă în raport cu intimitatea sa. Sfera de liberă distanțare este și ea prezentă învăluindu-l pe cel drag care așa cum s-a apropiat de mine sau cum eu mi l-am apropiat, tot astfel se poate proiecta în tendința unei separări din ce în ce mai ample și mai extinse. Putința de apropiere este doar un chip al
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și așezarea întru relație cu cel aflat, găsit ca fiind drag nu anulează statutul de pribeag al celui care înaintează în viață ci îi conferă forța ideatică și concretețe pragmatică. Astfel, în doi, rătăcirea și proiecția spre enigma viitorului este învăluită de visarea proiectelor alături de luciditatea realistă. Planurile de viitor dețin mai multă consistență când sunt elaborate în doi iar înfruntarea realității care va să vină are, în acest caz, mai multe șanse la izbândă. Aspectul ajutorării prin intermediul însoțirii cu cel
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
neîmplinirilor și revoltelor ce au zguduit spiritul celui părăsit și persistă în profunzimile sale cutremurate. Pierderea prin distanțare a persoanei îndrăgite reprezintă aici scânteia ce vine să aprindă o materie sufletească deja predispusă unei dezlănțuiri incendiare. În singurătatea ce-o învăluie din nou, conștiința abandonată de un celălalt pe care l-a crezut compatibil nelimitat cu sine are viziunea propriei neputințe și finalități deplorabile. În magia conviețuirii cu un altul atașat afectivității proprii, sufletul, abandonat acum, își proiecta pulsația ființării într-
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
trei forme de suferințe evocate aici. Raportul lor cu lumea se rezumă la inter-relaționarea suferindului cu sfera împrejmuitoare a mundaneității. Fundamentul dinspre care pleacă această inter-relaționare este modul de percepere al lumii de către suferind, perspectiva sa asupra imanentului ce-l învăluie, asupra cotidianului răsfirat în succesiunea temporală și așezat sub reperele extensiei spațiale. Așadar, reluând întrebarea cum privește lumea împrejmuitoare cel pătruns de ascuțimea sfredelitoare a durerii remise dinspre trup sau de bezna apăsătoare a orbirii sau, în fine, de cutremurarea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
camerei respective. Amănuntul, elementele detaliului ajung în prim-planul conștiinței printr-un demers ce extrage, decupează metafizic. Or, pentru cel atins de suferințele deficienței corporale, adesea, atenția este focalizată dintru început pe detaliu și elementele de amănunt. Spre exemplu, cel învăluit în negura orbirii, privește pentru a folosi un cuvânt paradoxal, într-un astfel de context, paradigma lumii drept o constelație de amănunte și detalii. Fiecare element în parte are strălucirea proprie în ochii interiori ai celui damnat beznei. Pentru el
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
extensii de cunoaștere. El trebuie asimilat și depășit în ritmul lent și calm al unei analize ce se dorește sigură prin cercetarea sa meticuloasă. Între cel ce îndură suferința survenită prin deficiențele corporalității, acea suferință ce nu sfredelește ci doar învăluie copleșitor și dimensiunea lumii împrejmuitoare se află un crepuscul terifiant deschis asemeni unei prăpăstii amețitoare. Suferindu-l evocat aici privește și percepe lumea pășind încet și șovăitor pe unica punte ce-l apropie de aceasta, puntea detaliilor, a elementelor minore
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și sfârtecări îndurerate ce se întinde peste concretețea unei prezențe umane corporale, peste un trup menit să ascundă dar care, supus analizei atente, relevă și indică. Pentru cei loviți de suferințele deficiențelor corporale, de acea durere ce nu sfredelește dar învăluie traumatizant și copleșitor, amănuntul, detaliul constituie, așadar, ferestre deschise spre profunzimile întemeietoare ale metafizicului, ale sensurilor și explicațiilor ce palpită în zona primordialităților ontice. Detaliul reprezintă aici paranteza prin care vălul de iluzii active se disipează temporar permițând, pentru o
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de natură metafizică, univeral-valabile implică pasul peste imanent în dimensiunea fluctuațiilor transcendente. Când un astfel de suferind citește din chipul și gestul celuilalt, el înaintează descoperind profunzimi ale spiritului acestuia, profunzimi pe care, cel mai adesea, cuvântul le opturează, rostirea învăluind și nu relevând aici. Prin această înaintare și cunoaștere luminatoare el apelează transcendența iar prin zăbovirea în alunecarea spre abisul ei își inaugurează asumarea transcendenței. Tot astfel, când gestul și expresia feței nu sunt citite ci utilizate pentru a exprima
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
proiecteze individualitatea ca uultimul țărm al posibilei eliberări și restaurări suprași metafizice. Pulsează aici speranța în realitatea unei armonii infailibile, de ne-atins pentru spectrul negativităților telurice și incompatibilă cu tentațiile coruptibile ale relativităților profane. Această ordine ce include imanentul învăluindu-l din ascuns dă sens și semnificație suferinței de natură spirituală, o postulează drept un act, o experiență maximală extremă prin intensitate dar care nu se consumă în zadar. Intuirea unei asemenea armonii absolute drept chip și formă de prezență
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
trupești sau conștiința apăsată dramatic de tragediile spiritului trei ipostaze în care ființa umană este retopită metafizic în lavele unor încercări titanice dobândind putința saltului întru profunzime spre energiile întemeietoare. Aceste energii sunt asumate de suferind drept prezența abisală ce învăluie imanentul ca fundament și finalitate nerelative, ca repere ireversibile ce mărginesc și încadrează prin forța pulsativă a nesfârșirii lor. Spre ele se îndreaptă privirea conștiințelor îndurerate ca temelie ce susține dar și reechilibrează într-un sfârșit tainic dinamica imanentului. Această
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
întovărășite sub semnul evoluției sociale comune, sub promisiunea echilibrată de mai bine pe fondul unui efort colectiv. Aici și acum sunt repere ce exclud prezența conceptuală a lui dincolo. Astfel este ignorată perspectiva transcendenței ca realitate primordială ce susține și învăluie ascuns palierele ontice ale imanentului. Pentru mundaneitatea anonimă suferindul nu trebuie citit, aprofundat analitic în experiența sa revelatorie. El trebuie vindecat sau exilat în sfera celor incurabili fără demersul unei decriptări prealabile a ecourilor ce trepidează în interioritatea sa trezită
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
resurecții de viziuni și operări, răsturnare existențială și deschidere a cunoașterii în urma căreia o altă valență definitorie ar fi acordată în special viețuirii umane terestre, anume aceea de a nu se mai raporta la sine ci la transcendența ce o învăluie întemeietor. În acest sens, suferindul trebuie vindecat sau exilat. Îndurerarea sa, cât timp este activă, se manifestă ca o perforare, drept o pată ontică decupată în sfera imanentului, un crepuscul deschis dinspre care răzbate absolutul și potența demiurgică a transcendenței
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
la și întru fundamentele lumescului, abandonate unei uitări ce se instituie ca factor cenzurant. Reculegerea individuală implică o secționare a proiecțiilor spre multiplicitatea prezențelor și acțiunilor exterioare sinelui, o respingere a tentației de răspuns și replică la stimulii cromatici ce învăluie perforator unitatea ego-ului. Globul conștiinței se închide în forma-i sferică ce își asumă plutirea inviolabilă și distantă, suspensia depărtată și refractară efervescențelor împrejmuitoare. Re-strângerea la sine sau reculegerea indică o re-potențare a energiilor lăuntrice care abia astfel sunt concentrate
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
surâde precum o taină înălțătoare. Reculegerea în fața operei de artă presupune, așadar, o astfel de pauză, de sincopă existențială în care pulsația conștiinței este răpită spre și întru sublimările unui absolut întemeietor. Frumusețea ce-și deschide aici prea-plinul atinge și învăluie individualitatea predispusă fascinării prin întâlnirea cu armoniile artei, o înalță spre vitalitatea unei redimensionări a perspectivei interioare asupra ființării în totalitatea ei plurivalentă. Arta, în cele mai desăvârșite împliniri ale sale, trezește resurecționar privirea sufletească captivă narcozei superficialului cotidian, reactivează
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de exuberanța formelor naturii constituie una dintre experiențele cele mai intense pe care și le poate asuma o individualitate descătușată în afara mundaneității cotidiene, dincolo de zidurile restrictive și aplatizante ale comunității umane. Liniștea solitară ca fundament al reechilibrărilor interioare întâmpină și învăluie ființa celui sosit în mijlocul extensiilor naturii. La rândul lor, aceste reechilibrări permit instaurarea unor stări sufletești superioare a căror survenire este, cel mai adesea, obstrucționată în și de agitația cetății. Una dintre aceste stări o constituie reculegerea. În fața extensiilor marine
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cu rostuiri artistice ce stau în preajma perfecțiunii sau mereu îndurerata revenire la mormântul celor dispăruți, toate aceste acte ontice pe care ființa umană și le poate asuma, deschid și susțin, adesea, experiența reculegerii. Credinciosul ce pășeșete în templu nu este învăluit și pătruns sub trăirea unei reculegeri ce diferă radical de tipul reculegerilor evocate anterior. Reculegerea mistică implică și ea respingerea vârtejului hipnotic al uitării, asimilarea individualității ca receptacol și purtător de frumusețe demiurgică sau reîntoarcerea privirilor conștiinței către sine întru
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
definește în mod real mundaneitatea desfășurată prin succesiunea palierelor temporale. Precum templul este privit drept o insulă a sfințeniei eflorescente ancorată în perimetrele grosiere ale imanentului, tot asemenea, este înțeles cotidianul deșertăciunilor ce copleșesc întru neliniște conștiințele umane drept insula învăluită în nesfârșirea transcendenței. A vedea absolutul iluminat al unei asemenea împrejurimi implică transfigurarea privirii care sesizează în fascicol deja asimilat celor sesizate, mai exact, descoperirea înnoitoare în sinele observatorului a ceea ce este dăruit observării. Dar, așa cum a fost evocat anterior
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
fiind posibilă doar ca o gândire în mijlocul revelației, o gândire a subiectivității închise ce nu justifică credința în zeu ci este justificată de aceasta. Astfel, Divinitatea se deschide credinciosului prin intermediul actului ritualic al sacerdotului ca transcendență ce iese în întâmpinare, învăluie dar și palpită în profunzimea conștiinței drept energie creatoare a ființei umane, ființă pe care o cheamă lăuntric așteptându-i răspunsul, recunoașterea și trezirea din visul mundaneității înnegurate. Ratarea revelației, ne-aderarea deplină la transcendență, opturarea interiorității în raport cu ascendența ritualului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dispoziții spre rătăciri în obscuritatea uitării transcendenței. Privirea ce coboară dinspre zeu abandonându-l cunoaște, adesea, reîntoarcerea lacrimară spre perspectiva acestuia, revenirea dramatică la parcursul inițial și disiparea tulburării perturbante. Această dinamică a spiritului înălțată din propria cădere templul o învăluie frecvent iar sacerdotul și ritualul său îi recunosc condiția de oglindă mistică în care se reflectă drama izbăvirii transcendente a omului chemat întru Divinitate. Alături de impulsiunea ritualului, un alt element definitoriu pe care îl întâlnește credinciosul în templu este creația
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
o multitudine de planuri suprapuse. Ingenioasa concentrare stratificată induce, însă, ulterior senzația unei situări în spațiu a acțiunii și chipuurilor propuse ochiului captiv seducției estetice. Cu predilecție în pictura religioasă, frecvent găzduită și asimilată de templu, planurile secunde, perspectiva ce învăluie și poartă fundalurile adesea clar-obscure dețin o importanță fundamentală pentru trăirea mistică. Aici chipul sau acțiunea evocată survin dintr-un fond crepuscular ce se deschide și le permite ieșirea din ascunderea tainică spre susținerea credinței individuale. Astfel, surâsul paradigmatic al
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
creadă întru reculegerea mistică. Într-un mod, din nou răsturnat, se pare că aici nu credinciosul sacrifică cel dintâi jertfind pe altarul transcendenței ce privește prin fermitatea statuii, ci însăși transcendența se deschide sacrificiului pentru credincios dincolo de statuie dar, totuși, învăluind-o. Așadar, predispoziția acesteia spre fragmentare, promiterea unei spargeri de sine dăruitoare care încă întârzie sunt reverberațiile în materie ale zeului ce-și cheamă perseverent și neostenit muritorii, ce-și oferă lor paradigma prezenței sale împărțind-o, iubitor și primejdios
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
astfel de primă lectură, mereu participativă, îți vei oferi luxul de a remarca și analiza prin ce procedee ți s-a pregătit o astfel de capcană. Procedee, termenul e de altminteri neîncăpător, din moment ce nu le simți înseamnă că harul inexplicabil învăluie totul. Biografia ta de cititor se împletește cu biografia unor personaje, mai reale decât cele întâlnite în viață. Și care dintre cititorii Gabrielei Adameșteanu va putea să pretindă de acum înainte că n-a cunoscut-o personal pe memorabila Madam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dar rîsul lor are ceva fals. Apare Într-un tîrziu acest ins pe care Îl așteptăm de parcă am fi rudele miresei și el naș. Fiind un om atît de important, ne-a lăsat să așteptăm aproape o oră În picioare, Învăluiți În șerpi de ceață din ce În ce mai fosforescentă, pe măsură ce soarele se ridică. Ar trebuie să ne spună cîteva cuvinte despre Însemnătatea Celui de-al XIV-lea Congres, care se deschide azi, 20 noiembrie 1989. SÎnt prezenți aproape toți ofițerii unității, chiar și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]