97,255 matches
-
de îmbrăcăminte, în limbajul neaoș al începutului de secol, plantele medicinale, denumirile din popor, cu mitologizarea aferentă, ale cîte unei boli - svîcnituri, oprirea udului, lâncezeală, beșica cea rea etc. - iau loc, într-o logică mai curînd a poveștii decît a științei, pe paginile dicționarului. Întîlnirea dintre bonjuristul subțire și giubeaua tătîne-su, una din temele epocii, se poate lesne vedea și în felul cum e alcătuit un dicționar de tranziție, de la graiul rece, trădînd o anumită fanfaronadă a "priceputului", la cel cald
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
și din secretele breslei, la cancer de țîța dreaptă, oftică, maiu (pentru ficat), răpciugă, ponoase ale limbii vechi, de țară, pe care, în forma asta, pentru culoare, nu le mai recuperează decît literatura. Radiografie a gîndurilor unei epoci în care știința, la nivel lexical, e mai mult un snobism decît o necesitate - șarlatania medicală, din vorbe, ocupă destule pagini (de n-ar fi între ele și scrisorile lui Davila...), dicționarul lui Bianu e o piesă nu atît de istorie medicală, cît
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
Romulus Bucur Nu cu multă vreme în urmă, Al. Cistelecan îmi reproșa, nu că nu citesc exegeza cărților de poezie despre care scriu, ci că mă comport ca și cum așa ar sta lucrurile, adică o ignor cu bună știință. Nu am de gînd să-l contrazic, dar măcar de părerile lui voi ține seama, într-un fel sau altul, în rîndurile ce urmează. Mă întreb, deci, care ar fi modalitatea potrivită de abordare a acestei cărți*, mai ales că
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
deportării către o zonă necunoscută a ofițerilor polonezi, perioada ocupației germane fiind concentrată într-un episod de violență, închiderea universităților, arestarea și deportarea profesorilor. Intenția regizorului a fost să sublinieze ceea ce ulterior Europa occidentală a pierdut din vedere cu bună știință, și anume că două regimuri criminale, totalitare, sovietic și nazist au avut inițial o relație sororală, și-au dat mîna pentru a intra împreună în cartea recordurilor la atrocități. Scena cu care debutează filmul devine exemplară, pe un pod se
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
Treves (Sir Anthony Hopkins), John Merrick (John Hurt) nu reprezintă decît o atracție de bîlci, ce-i drept, cea mai spectaculoasă. Diformitățile sale care i-au și conferit numele de scenă, Omul Elefant, fac din el un caz interesant pentru știință, doctorul închiriindu-l inițial pentru o prelegere ținută cu aplomb în fața colegilor interesați de manufactura corporală a unui degenerat. Oferindu-i-se o a doua ocazie de a-l cunoaște, după ce-l decretase inițial imbecil, doctorul Treves descoperă uluit în
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
cu Kitschul sau Alfabetul de tranziție). Nu se citesc ele și acum, așa erudite cum sunt, cu explozii de încântare? Nu sunt ele în stare să preschimbe, la lectură, orice amator onest de picanterii lingvistice într-un împătimit bovaric al științelor umaniste? Nu altul e traseul convertirii spontane a cititorului în actualul caz al Mistificțiunilor publicate de Mircea Anghelescu. Iar faptul nu are de ce să ne mire. Așa se întâmplă de obicei când un istoric literar cu adevărat competent se decide
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
de circuit - ca în legile electronicii - comutabil. Se deschide doar celor care știu să-l folosească. De pildă acelora care vor trăi, nu peste multă vreme, surpriza regăsirii personalității versatile a lui Mateiu I. Caragiale în jurnalul ticluit cu neverosimilă știință a amănuntului de prozatorul Ion Iovan. Fin cunoscător al perioadei, Mircea Anghelescu îl lasă, bunăoară, deoparte pe un romantic minor - complet minor - ca Alexandru Hrisoverghi (1811-1837). Mă întreb de ce, având în vedere că biografia acestuia, asezonată de prieteni după tiparul
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
Mă gîndesc că numărul gafelor majore, cu urmări imediate în zona valorii, a ierarhiilor, a credibilității nu ar trebui să se înmulțească pe măsură ce trec anii. Nu e ceva direct proporțional în acest raport. Dimpotrivă. Trecerea timpului implică maturitate, înțelepciune, experiență, știința de a face lucrurile acestea credibil și responsabil. Cu clasă. Pare tot mai greu să faci un juriu din autorități, din oameni cu operă, să zicem, greu de contestat, personalități pregătite pentru o astfel de ipostază de o asemenea anvergură
Doamne, Dumnezeule, e singura sărbătoare a breslei! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8560_a_9885]
-
bine, în ce constă efectul discursului speculativ? În faptul că întreține o dispoziție care nu se deosebește prea mult de sensibilitatea religioasă a credinciosului din biserică. Atîta doar că, în acest caz, altarul și naosul lasă locul textelor tradiției și științei etimologiei. În cazul filozofiei, cititorul e martorul unui ceremonii lexicale la care participă empatic: e ca și cum ar lua parte la un ritual de pe urma căruia se încarcă cu o stare de spirit. El este spectatorul unei scenografii filologice al cărei principal
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
nu înseamnă că cititorul se va desfăta văzînd cum propria deșteptăciune se adeverește în istețimea autorilor. Dimpotrivă, va fi umilit. Una din prejudecățile de care nu putem scăpa este că, atunci cînd auzim vorbindu-se de cărți de popularizare a științei, ne închipuim că vom avea de-a face cu broșuri facile în paginile cărora ni se va da mură în gură un set de enigme rezolvate. Noi nu ar trebui decît să ținem ochii deschiși și să urmărim cum ni
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
anturaj (niciodată autorul însuși) să-i șoptească noului venit că omul pe care tocmai l-a cunoscut este liderul grupului Ars Amatoria. Acesta devenise foarte celebru prin romanele în foileton pe care le publica foileton în revistele "Viața studențească" și "Știință și tehnică" Sub forma unor romane istorice (O sută de ani de zile la Porțile Orientului, în "Viața studențească") sau SF (Planeta Mediocrilor în "Știință și tehnică", Ars Amatoria făcea publice pamflete cât se poate de virulente la adresa grotescului, prostiei
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
celebru prin romanele în foileton pe care le publica foileton în revistele "Viața studențească" și "Știință și tehnică" Sub forma unor romane istorice (O sută de ani de zile la Porțile Orientului, în "Viața studențească") sau SF (Planeta Mediocrilor în "Știință și tehnică", Ars Amatoria făcea publice pamflete cât se poate de virulente la adresa grotescului, prostiei generalizate și ticăloșiei sublime care se întinseseră peste societatea românească în ultimul deceniu al puterii comuniste. În anii care au trecut de atunci, nimeni nu
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
la gândurile cele mai ascunse ale individului. "Co-mu-nizarea" forțată, tradusă în obligația de a trăi "la comun", împărțind bucătăria, baia și veceul cu persoa-ne necunoscute, avea un scop politic precis: anularea reflexelor de independență ale individului. Un profesor american de științe politice, originar din Ucraina, îmi dădea amănunte halucinante despre acest sistem al vieții claie peste grămadă, care-i transforma, de pildă, pe tinerii căsătoriți în frustrați cronici, privați de elementarul drept de a-și petrece momentele de tandrețe în singurătate
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
profund familiare, pe care încearcă continuu să le interiorizeze. în tablourile cu turci și tătari, poate mai numeroase decât în opera oricărui alt pictor, dincolo de exotismul fizionomiei - ochi bridați, sprâncene arcuite, pomeți bine marcați - exotism căutat și accentuat cu bună știință, Tonitza descifrează întotdeauna un substrat de melancolie cu care simpatizează și se identifică. Ca și pentru alți pictori, Balcicul și exotismul balcanic au însemnat pentru Tonitza o regăsire a propriilor obsesii, remodelate într-o nouă dimensiune. în capitolul pe care
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
îndepărtat scriitorii care formează astăzi tabloul literaturii române au trăit în realități politice diferite, este clar că istoria literaturii trebuie să țină cont de "geografia literaturii", dar și de "geopolitică". Despre aceasta din urmă, Cornel Ungureanu scrie că este "o știință care abia după 1990 a început să fie luată (iar!) în serios. Dar e vorba de o știință care scoate la lumină o istorie tabuizată a culturii. O istorie care își apără hotarele, așa cum au fost fixate ele după ultima
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
literaturii trebuie să țină cont de "geografia literaturii", dar și de "geopolitică". Despre aceasta din urmă, Cornel Ungureanu scrie că este "o știință care abia după 1990 a început să fie luată (iar!) în serios. Dar e vorba de o știință care scoate la lumină o istorie tabuizată a culturii. O istorie care își apără hotarele, așa cum au fost fixate ele după ultima bătălie câștigată. Uneori cu televizorul, dar și, (dar mai ales) cu calculatorul". Privit din această perspectivă, tabloul literaturii
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
Face parte, pe-sem-ne, din nepotrivirea închisă în pereche. Li-te-ratura despre război e, fără tăgadă, totdea-una mult mai puțin de-cît războiul. Ceea ce nu-n-seam-nă că scriitorii nu i-au încercat toate gamele. O face, în recenta Călătorie întreruptă, apărută la Editura pentru Știință SIT, și Ion Hobana. De la SF, cinstit o viață, trece la memorialistică subtilă, amestecîndu-și, printre rînduri, propria călătorie nu în viitor, ca de atîtea ori, ci în trecut. Romanul pe care-l citesc, în proza lui, alunecînd spre (auto)biografie
Vremuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8593_a_9918]
-
cu neorînduirea lor boemă. Casele unde se stă la comun, păstrîndu-se, totuși, o discreție, o bună-creștere mahalagească, venind direct din Ultima emisiune a lui Caragiale. Scrisorile altuia citite fără pic de parapon, logodnicul care acceptă o onoare precară, cu o știință a demontării situațiilor delicate cu eschive de "șmecheri". Camil (familiaritate miticească, deh...) nu intră, orice s-ar spune, între cei suspectați c-au pus o trăsătură la tipul șmecherului de București (pe care am ajuns, deja, în forma lui bună
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
bâjbâind și Dumitrașcu, un asistent universitar de extracție rurală, cu statură de haiduc, atletic, viclean, precaut să nu compromită șansele de parvenire. El se împăunează că s-a ridicat la rangul de a fi ciracul favorit al unui corifeu în știință, profesorul Martinetti. Aparent se gudură bucuros că poate culege laude pentru destoinicia sa, dar în depozitele din străfunduri se strânge lava în preajma revărsării. Registrul său de manifestare, cum notează autorul, este cel al unui carnasier proaspăt, avid să înhațe și
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
Cercetării de a scoate din programele școlare teoria darwinistă despre originea omului (înlocuită cu povestea biblică despre Adam și Eva). Rezultă de aici că schimbarea - incredibilă - chiar a fost făcută, împingând România, în acest plan, în Evul Mediu. Confuzia între știință și mitologie dovedește - Cronicarul își cere scuze pentru cuvântul brutal pe care trebuie să-l folosească - o mare prostie. Știința explică lumea, mitologia nu o explică, o mitologizează. A crede că mitologia poate ține loc de știință este o gravă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
Rezultă de aici că schimbarea - incredibilă - chiar a fost făcută, împingând România, în acest plan, în Evul Mediu. Confuzia între știință și mitologie dovedește - Cronicarul își cere scuze pentru cuvântul brutal pe care trebuie să-l folosească - o mare prostie. Știința explică lumea, mitologia nu o explică, o mitologizează. A crede că mitologia poate ține loc de știință este o gravă eroare, specifică celor cu o gândire primitivă, lipsiți de o minimă pregătire intelectuală. Un elicopter s-a prăbușit cândva în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
Mediu. Confuzia între știință și mitologie dovedește - Cronicarul își cere scuze pentru cuvântul brutal pe care trebuie să-l folosească - o mare prostie. Știința explică lumea, mitologia nu o explică, o mitologizează. A crede că mitologia poate ține loc de știință este o gravă eroare, specifică celor cu o gândire primitivă, lipsiți de o minimă pregătire intelectuală. Un elicopter s-a prăbușit cândva în jungla africană, iar un trib care trăia acolo izolat de lume și-a făcut zeitate din aparatul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
în continuare și specialiștilor străini, mărturie stând volumul Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum in europäischen Kontext, tradus de Albrecht Zweier și prefațat, fapt semnificativ, de prof. univ. dr. Leopold Kretzenbacher, care a fost unul dintre distinșii oameni de știință care i-au acordat celebrul premiu.
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
modalitatea lui de a se elibera de presiunea greu suportabilă a creației. Pe epitaf dorește să i se scrie: "Omul care n-a mers pe jos niciodată" (ci doar a alergat). Eu mă aflu între capetele ecuației, mă ocup de "știința literaturii", în parte știință, în parte literatură. Sunt contaminat de aceasta, mă pot retrage în aceea, chiar prin eseuri. Obiectul e "romantic", metoda e "clasică". O mixtură care mă pune în relație cu ceea ce e "problematic" (în sens de îndoielnic
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
se elibera de presiunea greu suportabilă a creației. Pe epitaf dorește să i se scrie: "Omul care n-a mers pe jos niciodată" (ci doar a alergat). Eu mă aflu între capetele ecuației, mă ocup de "știința literaturii", în parte știință, în parte literatură. Sunt contaminat de aceasta, mă pot retrage în aceea, chiar prin eseuri. Obiectul e "romantic", metoda e "clasică". O mixtură care mă pune în relație cu ceea ce e "problematic" (în sens de îndoielnic, germanul "fragwürdig"), dar rămân
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]