43,415 matches
-
să se întrebe dacă managementul este suficient de motivat pentru a crea valoare pentru acționari și pentru a lua deciziile necesare evitării investițiilor ce distrug valoarea companiei. Această legătură este realizată prin intermediul managementului prin valoare și al indicatorului valoare economică adăugată. Legătura este prezentată în figura 4.3. Astfel, prin intermediul EVA pot fi realizate atât evaluări viitoare, precum și măsurarea performanței și stabilirea unui criteriu pentru remunerarea managementului. Unul dintre punctele forte ale EVA este acela că oferă o legătură directă între
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
5 prezintă o schemă generală pentru a face o legătură între acordarea bonusurilor și performanța realizată. 4.3.2.1. Utilizarea Valorii Economice Adăugate în acordarea bonusurilor Literatura de specialitate oferă exemple clare despre modul în care indicatorul Valoarea Economică Adăugată a fost și este folosit în stabilirea bonusurilor acordate managementului și angajaților companiei. a) Planul de bază<footnote S.D. Young, S.F. O’Byrne, EVA and Value-Based Management: A Practical Guide to Implementation, McGraw-Hill, 2000, p. 135. footnote> Inițial, stabilirea valorii
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
și angajaților companiei. a) Planul de bază<footnote S.D. Young, S.F. O’Byrne, EVA and Value-Based Management: A Practical Guide to Implementation, McGraw-Hill, 2000, p. 135. footnote> Inițial, stabilirea valorii bonusurilor pentru management pornea de la un procent din Valoarea Economică Adăugată. Bonus acordat = x% × EVA unde: x% - procentul negociat de bonus. Dezavantajul principal îl reprezintă negocierea procentului de bonus, întrucât în perioadele de creștere și creare de valoare, procentul ar putea duce la un bonus mult prea mare. În schimb, o
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
am prezentat varianta grafică a acestui tip de sistem de acordare a bonusurilor. Bennett Stewart susține<footnote B.G. Stewart, The Quest for Value. A Guide for Senior Managers, HarperBusiness, New York, 1991, p. 244. footnote> că negocierea țintei pentru Valoarea Economică adăugată nu este o soluție. În schimb, revizuirea acestei ținte anual ar reprezenta o soluție mai bună atât pentru manageri, cât și pentru acționari. Formula propusă de acesta este: EVA (N+1) - ținta pentru valoarea economică adăugată în anul N + 1
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
în anul N și ținta EVA din anul N. Autorul susține că la formula anterioară se poate adăuga o constantă ce poate să aibă valori pozitive sau negative. Valoarea pozitivă a constantei va crește nivelul de țintă pentru valoarea economică adăugată, în condiții de competiție ridicată, forțând managerii să ia deciziile potrivite pentru creșterea EVA. În schimb, în condiții de incertitudine se poate lua în considerare o valoare negativă a acestei constante. În tabelul 4.3 am simulat calcularea țintei EVA
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
bonusurilor prin modificarea EVA O altă modalitate de calcul a bonusurilor prin modificarea EVA este<footnote S.D. Young, S.F. O’Byrne, EVA and Value-Based Management: A Practical Guide to Implementation, McGraw-Hill, 2000, p. 135. footnote>. x% - procent din valoarea economică adăugată, dacă EVA este pozitivă, și 0% dacă EVA este negativă; y% - procent din modificarea EVA. y% este mai mare decât x%. Procentele sunt stabilite în funcție de nivelul cerut de performanță aferent fiecărei companii. Exemplu: Tabelul 4.5 Bonusul a crescut cu
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
S.D. Young, S.F. O’Byrne, EVA and Value-Based Management: A Practical Guide to Implementation, McGraw-Hill, 2000, p. 135. footnote> Utilizarea EVA în acordarea bonusurilor pentru managementul companiilor a dus la dezvoltarea metodologiei de calcul. EVAma - modificarea așteptată a valorii economice adăugate În continuare, am prezentat un exemplu de calculare a bonusului acordat pentru mai multe perioade. Mai mult, în figura 4.11 se poate observa modul de țintire al bonusului. Valoarea Economică Adăugată reprezintă un instrument complex, ce poate reprezenta un
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de calcul. EVAma - modificarea așteptată a valorii economice adăugate În continuare, am prezentat un exemplu de calculare a bonusului acordat pentru mai multe perioade. Mai mult, în figura 4.11 se poate observa modul de țintire al bonusului. Valoarea Economică Adăugată reprezintă un instrument complex, ce poate reprezenta un instrument de măsurare a bonusurilor acordate către management. Cu toate acestea, există anumite limite în utilizarea acestui indicator în măsurarea bonusurilor. Autorii Young și O’Byrne au identificat trei limitări principale<footnote
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
4.3.2.2. Utilizarea indicatorului profit economic mediu la un leu capital investit pentru acordarea bonusurilor către management În continuare, propunem o modalitate de calcul a bonusului pentru managementul companiilor, care să ia în considerare atât indicatorul Valoarea Economică Adăugată, cât și profitul economic mediu la un leu capital investit, analizat în capitolul 2. Impunerea unor condiții privind crearea de valoare nu este suficientă, dacă nu se ia în calcul și raportul dintre valoarea economică adăugată și capitalul investit. Modelul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
atât indicatorul Valoarea Economică Adăugată, cât și profitul economic mediu la un leu capital investit, analizat în capitolul 2. Impunerea unor condiții privind crearea de valoare nu este suficientă, dacă nu se ia în calcul și raportul dintre valoarea economică adăugată și capitalul investit. Modelul propus este. x% - procentul negociat pentru calculul bonusului ca parte din EVA; pe - profitul economic mediu la un leu capital investit obținut în anul curent; țintă pe - ținta de profit economic la un leu capital investit
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
pe - profitul economic mediu la un leu capital investit obținut în anul curent; țintă pe - ținta de profit economic la un leu capital investit stabilită la începutul anului. Condiția de bază pentru ca bonusul să fie acordat este ca valoarea economică adăugată să fie pozitivă. În exemplul prezentat, în primii doi ani de analiză, bonusul a crescut de la 6.000 de lei la 17.685 de lei, ca urmare a depășirii țintei pentru profitul economic mediu la un leu capital investit. În
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
urmări diversele influențe ale schimbării procentajelor de acordare a bonusurilor. Modelul prezentat în capitolul 2, și anume profitul economic la un leu capital investit, poate fi utilizat în acordarea bonusurilor pentru companie, ca o condiție de îndeplinire împreună cu valoarea economică adăugată. În condiții de competitivitate nu este suficient să creezi valoare, ci să creezi valoare mai mare decât cea a competitorilor direcți. Managementul prin valoare este foarte important și în fuziuni, achiziții sau restructurări. Achiziția unei companii poate crea valoare sau
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
indicatorilor ce derivă din profit este preponderentă până în 1985. În perioada 1985-1995, conform autorului, indicatorii de profitabilitate au fost utilizați de companii. Accentul pe „valoare” a fost pus începând cu 1995, prin apariția și utilizarea în practică a valorii economice adăugate, valorii de piață adăugate sau rentabilității totale a acționarilor. Pentru o prezentare completă a stadiului cunoașterii nu putea fi neglijat conceptul de „valoare”. Cele două direcții principale de definire a valorii „valoare = utilitate” și „valoare = muncă” au fost prezentate prin
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
profit este preponderentă până în 1985. În perioada 1985-1995, conform autorului, indicatorii de profitabilitate au fost utilizați de companii. Accentul pe „valoare” a fost pus începând cu 1995, prin apariția și utilizarea în practică a valorii economice adăugate, valorii de piață adăugate sau rentabilității totale a acționarilor. Pentru o prezentare completă a stadiului cunoașterii nu putea fi neglijat conceptul de „valoare”. Cele două direcții principale de definire a valorii „valoare = utilitate” și „valoare = muncă” au fost prezentate prin abordările lui Aristotel, Adam
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
în practică a fost un argument important în alegere, mai ales că relevanța cercetării trebuie confirmată și în practică. Pentru o imagine în detaliu asupra indicatorilor utilizați am prezentat indicatorii recunoscuți și utilizați în practică, printre care amintim: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor, valoarea lichidă adăugată, rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, EVA Momentum, precum și alți indicatori moderni de măsurare a performanței. Modalitatea de calcul a acestor indicatori a urmărit utilizarea acestora în practică
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
un argument important în alegere, mai ales că relevanța cercetării trebuie confirmată și în practică. Pentru o imagine în detaliu asupra indicatorilor utilizați am prezentat indicatorii recunoscuți și utilizați în practică, printre care amintim: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor, valoarea lichidă adăugată, rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, EVA Momentum, precum și alți indicatori moderni de măsurare a performanței. Modalitatea de calcul a acestor indicatori a urmărit utilizarea acestora în practică, menționând avantajele și limitele
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
că relevanța cercetării trebuie confirmată și în practică. Pentru o imagine în detaliu asupra indicatorilor utilizați am prezentat indicatorii recunoscuți și utilizați în practică, printre care amintim: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor, valoarea lichidă adăugată, rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar, EVA Momentum, precum și alți indicatori moderni de măsurare a performanței. Modalitatea de calcul a acestor indicatori a urmărit utilizarea acestora în practică, menționând avantajele și limitele utilizării lor. Acești indicatori sunt utilizați încă
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
și utilizate în cercetare și practică, astfel încât rezultatele obținute pot fi utilizate și în domenii precum evaluarea și finanțele întreprinderii. Analizarea indicatorilor de creare de valoare a ținut cont de abordările conceptual-metodologice din capitolul 2, calculându-se indicatorii: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, EVA Momentum, valoarea lichidă adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor și surplusul de valoare adăugată. Pentru calcularea valorii economice adăugate am prezentat calculul rentabilității capitalului investit, costul mediu ponderat al capitalului, coeficientul de volatilitate beta (cu și
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
și practică, astfel încât rezultatele obținute pot fi utilizate și în domenii precum evaluarea și finanțele întreprinderii. Analizarea indicatorilor de creare de valoare a ținut cont de abordările conceptual-metodologice din capitolul 2, calculându-se indicatorii: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, EVA Momentum, valoarea lichidă adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor și surplusul de valoare adăugată. Pentru calcularea valorii economice adăugate am prezentat calculul rentabilității capitalului investit, costul mediu ponderat al capitalului, coeficientul de volatilitate beta (cu și fără exprimarea nivelului de
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
pot fi utilizate și în domenii precum evaluarea și finanțele întreprinderii. Analizarea indicatorilor de creare de valoare a ținut cont de abordările conceptual-metodologice din capitolul 2, calculându-se indicatorii: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, EVA Momentum, valoarea lichidă adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor și surplusul de valoare adăugată. Pentru calcularea valorii economice adăugate am prezentat calculul rentabilității capitalului investit, costul mediu ponderat al capitalului, coeficientul de volatilitate beta (cu și fără exprimarea nivelului de îndatorare), riscul specific și riscul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
finanțele întreprinderii. Analizarea indicatorilor de creare de valoare a ținut cont de abordările conceptual-metodologice din capitolul 2, calculându-se indicatorii: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, EVA Momentum, valoarea lichidă adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor și surplusul de valoare adăugată. Pentru calcularea valorii economice adăugate am prezentat calculul rentabilității capitalului investit, costul mediu ponderat al capitalului, coeficientul de volatilitate beta (cu și fără exprimarea nivelului de îndatorare), riscul specific și riscul sistematic, indicatorul Jensen’s Alpha, structura capitalului investit, costul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
creare de valoare a ținut cont de abordările conceptual-metodologice din capitolul 2, calculându-se indicatorii: valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, EVA Momentum, valoarea lichidă adăugată, rentabilitatea totală a acționarilor și surplusul de valoare adăugată. Pentru calcularea valorii economice adăugate am prezentat calculul rentabilității capitalului investit, costul mediu ponderat al capitalului, coeficientul de volatilitate beta (cu și fără exprimarea nivelului de îndatorare), riscul specific și riscul sistematic, indicatorul Jensen’s Alpha, structura capitalului investit, costul capitalului propriu și costul datoriilor
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
un leu capital investit, ca indicator de creare de valoare, ce are la bază fluxurile de numerar. Tot ca parte a verificării legăturilor dintre indicatorii de creare de valoare, am urmărit corelațiile dintre EVA și MVA, surplusul de valoare economică adăugată, variația MVA și EVA Momentum, precum și corelații existente între profitul economic mediu la un leu capital investit și rata de rentabilitate comercială și financiară. Coeficientul de relevanță „C” reprezintă un alt indicator propus, calculat ca raport între rentabilitatea totală a
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
americane, de acordare a unor bonusuri semnificative, cu toate că rezultatele financiare ale respectivelor companii erau foarte slabe. Indicatorii de creare joacă un rol foarte important în acordarea și calcularea bonusurilor, în special în companiile ce aplică managementul prin valoare. Valoarea Economică Adăugată reprezintă cel mai utilizat indicator de creare de valoare utilizat pentru stabilirea și calcularea bonusurilor pentru managementul și angajații companiei. Fie că este acordat ca procent din EVA, procent din modificarea EVA, sau printre modalități mai complexe, bonusul stabilit pe
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
ar fi fost pesemne contraproductive,amplificând tentația evaziunii și a ieșirilor de capital spre economii mai „prietenoase” din punct de vedere fiscal. În prealabil, în anii ’50 și ’60, statele își diversificaseră sursele de venit taxând consumul - taxa pe valoarea adăugată (Pierre și Peters, 2000, p. 53) -, ca o măsură de creștere a veniturilor necesară susținerii sectorului public. Astfel, expansiunea statului, resimțită în primul rând din punct de vedere financiar de cetățeni, a început să piardă suportul electoral; opinia publică începe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]