43,128 matches
-
urgentă a modificărilor și completărilor necesar a fi aduse actelor normative mai sus menționate în vederea implementărilor măsurilor recomandate de către OCDE este esențială pentru a asigura finalizarea evaluării în cadrul Comitetului INV în cursul anului 2025, conform calendarului de aderare asumat de către țara noastră, ținând cont de faptul că neadoptarea acestor măsuri în termenul stabilit ar putea întârzia procesul de aderare al României ca țară candidată și ar putea afecta negativ șansele sale de a deveni membru OCDE, implicit
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296763]
-
este esențială pentru a asigura finalizarea evaluării în cadrul Comitetului INV în cursul anului 2025, conform calendarului de aderare asumat de către țara noastră, ținând cont de faptul că neadoptarea acestor măsuri în termenul stabilit ar putea întârzia procesul de aderare al României ca țară candidată și ar putea afecta negativ șansele sale de a deveni membru OCDE, implicit neîndeplinirea unui obiectiv strategic al politicii externe române, având în vedere că aceste împrejurări obiective vizează interesul general public și constituie situații
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296763]
-
de pensii; ... ... 9. La articolul 32, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 32 (1) O persoană devine participant la un fond de pensii prin semnarea, inclusiv prin mijloace de comunicare la distanță, a unui act de aderare individual, din proprie inițiativă sau în urma repartizării sale de către instituția de evidență. ... 10. La articolul 57, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Activele și pasivele fiecărui fond de pensii administrat privat sunt organizate, evidențiate
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296763]
-
România, autorizate de Banca Națională a României, în conformitate cu legislația bancară; sau ... b) sucursale din România ale unor instituții de credit, autorizate într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European; sau ... c) de la data aderării României la Codurile de liberalizare ale O.C.D.E., sucursale din România ale unor instituții de credit dintr-un stat aderent la respectivele coduri, altele decât cele prevăzute la lit. b), autorizate de Banca Națională a României pentru a desfășura activitate bancară
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296763]
-
1) Poate fi administrator, în sensul prezentei legi, orice entitate care a fost autorizată, avizată sau supusă unei proceduri similare în vederea funcționării ca administrator, întrun alt stat membru al Uniunii Europene, aparținând Spațiului Economic European sau, de la data aderării României la Codurile de liberalizare ale O.C.D.E., într-un stat aderent la respectivele coduri. (2) Administratorii prevăzuți la alin. (1) sunt supuși procedurii de înregistrare în Registrul prevăzut la art. 13 alin. (1) și sunt exceptați de la cerința autorizării
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296763]
-
altă țară, stat membru al Uniunii Europene, aparținând Spațiului Economic European sau într-un stat aderent la Codurile de liberalizare ale O.C.D.E. ... 23. La articolul 75, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 75 (1) Actul individual de aderare este un contract scris, încheiat între persoana fizică și administrator, inclusiv prin mijloace de comunicare la distanță, și conține acordul persoanei la contractul de societate și la prospectul schemei de pensii facultative, precum și faptul că a primit o copie
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296763]
-
24. La articolul 76, alineatele (5) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins: (5) Angajatorul constituie și virează lunar contribuția datorată de fiecare angajat care a aderat la un fond de pensii facultative, pe baza actului individual de aderare la prospectul schemei de pensii facultative încheiat cu un administrator. .................................................... (11) Participanții pot, în orice moment, să modifice, cu respectarea nivelului prevăzut la alin. (2), să suspende sau să înceteze contribuțiile la un fond de pensii facultative, înștiințând administratorul și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296763]
-
u) se introduce o nouă literă, lit. u^1), cu următorul cuprins: u^1) O.C.D.E. - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; ... ... 5. La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins: (3^1) De la data aderării României la Codurile de liberalizare ale O.C.D.E. poate fi administrator, în sensul prezentei legi, orice entitate autorizată, avizată sau care a fost supusă unui regim echivalent de autorizare în vederea funcționării ca administrator de fonduri de pensii ocupaționale pentru această
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296763]
-
modifică și va avea următorul cuprins: b) investirea într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea și profitabilitatea portofoliului; ... ... 19. După articolul 119 se introduce un nou articol, art. 119^1, cu următorul cuprins: Articolul 119^1 (1) De la data aderării României la Codurile de liberalizare ale O.C.D.E. poate fi depozitar, în sensul prezentei legi, și orice sucursală a unei instituții de credit autorizate, avizate sau care a fost supusă unei proceduri similare în vederea funcționării ca depozitar al activelor fondurilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 26 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296763]
-
alin. (3) și (5) privind statul de drept și preeminența legii, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă, art. 82 alin. (2) privind depunerea jurământului de către Președintele României, art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană și art. 149 - Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, prin atitudini precum: nerespectarea principiului pluralismului politic, demararea unei campanii de afișaj public înainte de validarea candidaturii, îngrădirea dezvoltării personalității umane a copiilor din București prin neasigurarea apei calde, promovarea idealurilor LGBT netradiționale românești în
HOTĂRÂREA nr. 12 din 14 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296357]
-
bazate pe genocid, vaccinare obligatorie, radiații 5G în București, precum și a insalubrității și a prezenței gunoaielor în Capitală, nerespectarea jurământului de primar și posibil în viitor și al celui de Președinte al României sau neparticiparea la adoptarea legii de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord sau a celei de ratificare a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene de către România. ... 4. Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestației pe site-ul instituției
HOTĂRÂREA nr. 12 din 14 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296357]
-
pe piață a noi cantități de gaze naturale offshore (cantitatea suplimentară este așteptată să fie de circa 10 mld. mc/ an), adoptarea Legii Offshore și implementarea mai multor apeluri de proiecte pentru creșterea capacității instalate de energie din surse regenerabile; ● aderarea la sancțiunile UE privind gazul/petrolul rusesc; ● reducerea importurilor de energie din Federația Rusă în coordonare cu planul comun adoptat la nivel european. În acest context, marile companii (Nuclearelectrica, OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica, Electrica, Oil terminal, Transgaz, Conpet Ploiești, Rompetrol
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
cu aproape 17%, sectorul procese industriale și utilizare a produselor (IPPU) cu aproximativ 11% și sectorul deșeurilor cu o pondere de 5%. În perioada 1989-2021, emisiile de GES din sectorul energetic au înregistrat o reducere de peste 65%. Odată cu aderarea UE în 2007, România a aplicat schema de comercializare a certificatelor de emisii ETS în 2007. De la acel moment, totalul certificatelor de emisii alocate a scăzut semnificativ (cu 73%), de la 74,3 mil. tCO2-eq în 2007 la 20,4 mil.
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
sau autorităților publice care intră în sfera de reglementare a domeniului competent și prin care se realizează activități de control operativ la entitățile aflate în subordinea sa și la operatorii economici aflați sub autoritate; ● de aplicare a prevederilor Tratatului de aderare a României la UE în domeniile de responsabilitate; ● de reprezentare pe plan intern și extern a statutului român pe domeniile pe care le gestionează; ● de administrare a proprietății statului - prin asigurarea administrării proprietății publice și private a statului, și a
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
domeniului energiei, acesta este definit prin legislația europeană în cazul politicilor comune și de legislația națională. Totodată, cadrul instituțional este definit și prin prisma tratatelor și acordurilor la care România este semnatară, între care cele mai importante sunt cele de aderare la UE și NATO, precum și acordurile bilaterale și tratatele internaționale din domeniul energiei și sectoarele conexe. Printre acestea se numără Parteneriatul Strategic cu SUA - în care energia ocupă un loc important - și în cadrul căruia în anul 2020 s-
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
-ul publicinfo.ro, a rapoartelor anuale de monitorizare a aplicării Legilor nr. 544/2001 și nr. 52/2003, incluzând recomandări pentru publicarea proactivă a seturilor de date de interes public. Un alt pas cheie în istoria guvernării deschise în România este constituit de aderarea României la inițiativa globală Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă/Open Government Partnership (OGP) în anul 2011, care a avut un impact semnificativ asupra transparenței și responsabilității instituțiilor și autorităților publice din România, precum și asupra creșterii participării cetățenilor la viața publică. Prin
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
României la inițiativa globală Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă/Open Government Partnership (OGP) în anul 2011, care a avut un impact semnificativ asupra transparenței și responsabilității instituțiilor și autorităților publice din România, precum și asupra creșterii participării cetățenilor la viața publică. Prin aderarea la OGP, România și-a asumat angajamente concrete pentru promovarea transparenței, participării cetățenilor și colaborării între diferitele părți interesate, care sunt revizuite și actualizate periodic, pentru a reflecta prioritățile naționale și evoluțiile internaționale. În anul 2016 a fost înființat Ministerul
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
organizate etc.); Începând cu anul 2018, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a preluat responsabilitățile și atribuțiile în promovarea și implementarea principiilor de guvernare deschisă în România, ceea ce a reprezentat un element fundamental pentru abordarea coordonată a domeniului. De asemenea, aderarea României, prin Secretariatul General al Guvernului, la Recomandarea Consiliului OCDE privind guvernarea deschisă, în 2020, a marcat un pas esențial pentru adoptarea unei abordări coordonate și strategice în acest domeniu. Prin acest angajament, România și-a asumat consolidarea transparenței instituționale
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
reprezentat de implementarea unei reforme în domeniul integrității și anti-corupției, prin măsuri de combatere a corupției și de promovare a integrității și transparenței, contribuind puternic la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile publice. ● Planurile Naționale de Acțiune, realizate ca urmare a aderării României la Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă. Până în prezent au fost implementate 6 astfel de planuri, care încorporează peste 70 de angajamente referitoare la guvernarea deschisă. Obiectivele determinate în cadrul Planurilor Naționale de Acțiune OGP au fost strâns legate și
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
la Cotroceni, în curte. Reporter: Ați fost membru în Comisia de redactare a Constituției în 1991. Care formă a fost mai bună? Cea din ‘91 sau revizuirea din 2003? Augustin Zegrean: Revizuirea nu a făcut decât să creeze condițiile pentru aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Nu s-a schimbat nimic din construcția de bază a Constituției. Pur și simplu s-a introdus un articol care permitea ca cetățenii UE cu domiciliul în România să poată să candideze la alegerile locale
Judecătorul CCR, Augustin Zegrean, despre abuzul în serviciu, la News.ro () [Corola-blog/BlogPost/338672_a_340001]
-
ultimele săptămâni laburiștii au amenințat că vor vota împotriva acordului final cu Uniunea Europeană. Liberal-democrații au arătat că doresc ca activitatea guvernului să ajungă într-un impas. Partidul Național Scoțian spune că va vota împotriva legislației care abroga în mod oficial aderarea Mării Britanii la Uniunii Europene. Și membrii nealeși ai Camerei Lorzilor au promis să lupte cu noi la fiecare pas pe acest drum. Adversarii noștri cred că din cauza că majoritatea guvernului este atat de mică, hotărârea noastră va slăbi și
Surpriză. Theresa May anunță alegeri anticipate în Marea Britanie. Citiți declarația integrală a premierului britanic () [Corola-blog/BlogPost/338915_a_340244]
-
mică își pierde timpul și energia cu subiecte neînsemnate, întreținute din rea voință sau din prostie de oameni la fel de mici. La nivel retoric, există în spațiul public românesc o preocupare constantă și legitimă pentru identificarea unui nou proiect național după aderarea la Uniunea Europeană și NATO, care să canalizeze energiile colective într-un sens constructiv. Cu toate acestea, România are la orizont două momente esențiale pentru viitorul său, care îi pot defini parcursul în lume, dar care lipsesc aproape cu desăvârșire de pe
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul () [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
să fie până acum singura acțiune concretă întreprinsă de doamna Birchall pentru pregătirea președinției Consiliului UE, domnia sa are măcar meritul de a da importanța cuvenită acestui eveniment, cel puțin la nivel declarativ, subliniind necesitatea colaborării dintre toți actorii politici: „După aderarea la NATO și UE, exercitarea președinției Consiliului UE în primul semestru al anului 2019 cred că reprezintă cel mai important proiect de țară [și] oferă României o ocazie rară de a crește vizibilitatea țării noastre, de a-i întări profilul
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul () [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
nu crede că președinția UE este cel mai important proiect de țară după integrare și că nu trebuie să facem din asta „un eveniment glorios”. Doamna senator Gabriela Crețu a adăugat că sunt și alte exemple de abordări asemănătoare, precum aderarea la Schengen și ridicarea MCV, care au fost transformate „în obiective mari, substitut de obiective naționale”, pentru care s-au cheltuit resurse semnificative de bani de și energie și s-au făcut concesii, iar „neatingerea lor a generat frustrări și
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul () [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
la un moment dat se prăbușesc. România de astăzi este un stat putred, incapabil nu doar de a face față unor amenințări majore, dar și de a asigura cadrul necesar unei vieți cel puțin decente pentru cei mai mulți dintre cetățenii săi. Aderarea la UE și la NATO, marile reușite ale acestor ani, nu sunt nicidecum garanții suficiente pentru un viitor sigur și prosper. România de astăzi este un stat putred, incapabil nu doar de a face față unor amenințări majore, dar și
Cea mai mare vină pentru starea actuală a societății românești o poartă elita intelectuală, nu politicienii. Câteva idei periculoase () [Corola-blog/BlogPost/338446_a_339775]